Comisia Europeană a declanșat, miercuri, pentru prima dată, mecanismul privind statul de drept pentru protejarea bugetului UE, avertizând Ungaria că ar putea pierde fondurile europene alocate, potrivit mesajului publicat pe Twitter de comisarul european pentru buget și administrație,Johannes Hahn. Acesta a declarat că Budapesta trebuie să răspundă acum la preocupările Comisiei.
„Astăzi, Comisia Europeană a emis prima notificare în temeiul regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept. Ungaria este acum invitată să răspundă la preocupările CE”, a declarat Johannes Hahn. „Conform datoriei noastre de a proteja bugetul UE, CE continuă să examineze toate statele membre în cadrul acestui instrument”, a adăugat acesta.
Today the @EU_Commission has issued its first notification under the general conditionality regulation.#Hungary is now invited to reply to the #EC’s concerns.
In our duty to protect the #EUbudget, the @EU_Commission continues to screen all Member States under this instrument.
— Johannes Hahn (@JHahnEU) April 27, 2022
Oficialii UE au subliniat că, în cazul în care va continua cu mecanismul și va reține din fondurile Ungariei, aceste măsuri nu vor constitui sancțiuni sau amenzi, ci „măsuri de protecție a bugetului”, informează Euronews.
Mai mult, plățile reținute vor trebui să fie „strict proporționale cu impactul încălcării asupra bugetului (Uniunii Europene)”, au adăugat oficialii, și vor depinde astfel de „natura încălcării și de gravitatea acesteia”.
În orice caz, orice reducere a finanțării va avea nevoie de o „majoritate calificată” pentru a fi aprobată, adică de sprijinul a cel puțin 55% din țările UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului european.
La 16 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.
Deși mecanismul este în vigoare de la începutul anului 2021, La cererea țărilor UE, Bruxelles a fost de acord să aștepte hotărârea înainte de a lua o decizie finală cu privire la tăierea plăților către țări precum Polonia și Ungaria, care se confruntă de mult timp cu liderii UE din cauza acuzațiilor de regres democratic. Întârzierea fusese convenită cu Ungaria și Polonia în 2020 ca o concesie la momentul respectiv pentru a se ajunge urgent la un acord cu privire la bugetul multianual al UE.
În martie 2021, Ungaria și Polonia au introdus fiecare câte o acțiune în fața Curții de Justiție solicitând anularea acestui regulament. Ambele țări sunt beneficiari importanți ai fondurilor UE și se temeau că Comisia Europeană va folosi sancțiunile împotriva lor, după ce au fost acuzate că au subminat standardele democratice și ale statului de drept.
Ulterior, în noiembrie 2021, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale Varșoviei și Budapestei, subliniind ceea ce consideră a fi deficiențe democratice.
La 16 februarie 2022, CJUE a confirmat validitatea regulamentului privind condiționalitatea legată de statul de drept, respingând în integralitate contestațiile Poloniei și Ungariei privind legalitatea mecanismului. Prin urmare, Comisia Europeană poate întrerupe finanțarea către statele membre care încalcă principiile statului de drept, se arată într-o decizie a instanței supreme a UE.
În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică reformele judiciare despre care susține că subminează independența judecătorilor și refuzul Varșoviei de a accepta supremația legislației UE asupra legislației poloneze.
În ceea ce privește Ungaria, Comisia menționează preocupări legate de emiterea de contracte publice, conflicte de interese și cheltuirea coruptă a fondurilor europene, ceea ce a dus, printre altele, la amânarea aprobării PNRR-ului acestui stat.
De altfel, Executivul european nu a aprobat încă planurile de redresare ale Ungariei și Poloniei din cauza disputelor legate de statul de drept.
În cadrul Fondului de redresare al UE, Polonia ar putea primi aproximativ 58,1 miliarde de euro, dintre care 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în timp ce Ungaria ar putea primi 7,2 miliarde de euro sub formă de granturi.
Amintim că spre finele lunii martie, premierul Viktor Orbán solicita, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aprobarea planului de redresare ungar, precum și acordarea imediată a facilității de împrumut alocate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), pe fondul provocărilor economice generate de războiul din Ucraina. Ungaria a solicitat inițial doar granturi în valoare totală de 7,2 miliarde EUR în cadrul MRR.
Șeful guvernului de la Budapesta a atras atenția asupra faptului că, în situații de criză, păstrarea unității Uniunii Europene și responsabilitatea comună care leagă statele membre sunt deosebit de importante. În acest scop, Ungaria nu solicită decât accesul imediat și efectiv la fondurile europene care i-au fost alocate și posibilitatea de a le utiliza în mod flexibil în scopurile cele mai potrivite pentru a face față crizei, a scris el.
Orbán a cerut Comisiei Europene să aprobe de urgență planurile de redresare și de reziliență, acordurile de parteneriat și programele operaționale ale statelor membre care protejează frontierele estice ale Uniunii Europene. De asemenea, el a cerut Comisiei să permită o utilizare rapidă, orientată și flexibilă a resurselor bugetare ale UE prin eliminarea limitelor de prefinanțare, cofinanțare și transferabilitate.
Potrivit oficialilor de la Bruxelles, Comisia a optat pentru declanșarea mecanismului împotriva Budapestei – și nu împotriva Poloniei – din cauza corupției generalizate la nivel înalt și a absenței unor acțiuni de urmărire penală corespunzătoare în Ungaria, ceea ce a oferit instituției fundamentele pentru un caz solid împotriva Budapestei, relatează Politico.
