Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

Published

on

© European Union, 2020

Deșeurile, natura, apa și calitatea aerului sunt domenii în care România are o legislație neconformă cu directivele Uniunii Europene, iar Comisia Europeană a inițiat, vineri, mai multe proceduri de infringement (încălcare a Tratatului UE) a căror ultimă etapă este sesizarea Curții de Justiție a UE și impunerea unor sancțiuni. 

Prin urmare, Comisia a trimis vineri României o scrisoare de punere în întârziere cu privire, care reprezintă declanșarea formală a procedurii de infringement în domeniul mediului privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului, informează executivul european într-o serie de comunicate.

Este o primă etapă a procedurii de infringement. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, care este a doua etapă a procedurii.

În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special, arată Comisia Europeană.

În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.

Comisia solicită României să transpună integral în legislația națională Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Această directivă contribuie la protejarea biodiversității în Uniunea Europeană. Transpunerea incorectă a dispozițiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare, subliniază Comisia Europeană.

Printre alte probleme, legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri. Acest lucru are un impact direct asupra calității planurilor de gestionare, având în vedere că s-ar putea ca acestea să nu conțină măsurile necesare protejării respectivelor tipuri de habitate și specii, arată executivul european.

De asemenea, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.

Ținând cont de faptul că guvernanța în materie de mediu joacă un rol esențial în facilitarea funcționării corespunzătoare a diferitelor norme sectoriale, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a remedia situația; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Comisia a decis vineri să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari.

În temeiul directivei, orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere.

Conform celor mai recente date furnizate de autoritățile române, în timp ce anumite aglomerări mari nu au asigurat colectarea adecvată a apelor urbane reziduale, altele au fost considerate neconforme.

Un număr de 188 de aglomerări mari încă nu respectă obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislația UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratament mai riguros.

Prin urmare, Comisia adresează astăzi României o scrisoare de punere în întârziere. Acest caz face parte dintr-o acțiune orizontală care implică 12 state membre care au beneficiat de derogări temporare în conformitate cu tratatele lor de aderare. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Comisia Europeană îndeamnă insistent Grecia și România să adopte programele naționale de control al poluării atmosferice, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284.

Directiva prevede obligația statelor membre de a elabora, a adopta și a pune în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice, în vederea atingerii unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Directiva stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe – dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine (PM2,5). Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.

De aceea, Comisia Europeană a trimis vineri în această cauză un aviz motivat. Grecia și România au acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare. Este penultima etapă înainte ca executivul de la Bruxelles să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

Published

on

© European Union, 2020

Sâmbătă, 31 iulie, Comisia Europeană a publicat decizia de lansare a Sistemului de Informații privind Studiile Clinice (CTIS), un instrument informatic de bază destinat aplicării Regulamentului privind studiile clinice (CTR), începând cu 31 ianuarie 2022. Această aplicație va aduce schimbări substanțiale în ceea ce privește autorizarea și supravegherea cercetării pe oameni în domeniul medicamentelor, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Pandemia a arătat în mod clar importanța unor studii clinice eficiente care nu fac compromisuri în ceea ce privește standardele riguroase de siguranță și eficacitate. Cu ajutorul Regulamentului privind studiile clinice, vom putea garanta o protecție mai mare a siguranței participanților la studiile clinice, vom putea sprijini studiile clinice la nivelul UE și vom oferi cetățenilor un acces mai rapid la cele mai promițătoare produse medicale sigure și eficiente, pentru criza COVID-19 și nu numai”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Obiectivul Regulamentului privind studiile clinice este de a crea un mediu care să stimuleze realizarea și desfășurarea de studii clinice în UE. În același timp, acesta urmărește să garanteze cele mai înalte standarde de siguranță pentru participanții la studiile clinice, precum și o transparență sporită a informațiilor privind studiile clinice.

Regulamentul face obligatorie utilizarea CTIS pentru studiile clinice nou-aplicate. Cu toate acestea, până la 31 ianuarie 2023, solicitanții pot alege în continuare dacă să își depună cererea de începere a unui studiu clinic în conformitate cu sistemul actual (Directiva privind studiile clinice) sau în conformitate cu Regulamentul privind studiile clinice.

Începând cu 31 ianuarie 2023, depunerea în conformitate cu CTR devine obligatorie, iar până la 31 ianuarie 2025, toate studiile în curs de desfășurare aprobate în conformitate cu actuala Directiva privind studiile clinice vor trebui să treacă la noul regulament.

Sistemul de informații privind studiile clinice va sprijini, de asemenea, împreună cu alte instrumente IT ale EMA, evaluarea coordonată a raportărilor privind siguranța în contextul studiilor clinice și, prin urmare, va contribui la înțelegerea beneficiilor și a riscurilor medicamentelor care sunt planificate să intre sau se află deja pe piața Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH5 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.6 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA8 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda8 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA9 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA8 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending