Corespondență din München

Liderii europeni se vor întâlni luni la Paris pentru un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.

Liderii se vor întruni invitația președintelui francez Emmanuel Macron, a declarat sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski.

Palatul Élysée nu a putut confirma imediat discuțiile, dar a declarat că “discuțiile” au fost în curs de desfășurare între liderii europeni “cu privire la o posibilă întâlnire informală”, deși nu a avansat o dată sau posibili participanți. Însă, tot la Paris s-au reunit la începutul săptămânii miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei și Marii Britanii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, în așa-numitul format “Weimar +”.

Președintele francez și-a luat vineri seară angajamentul, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, că Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.

Sikorski a declarat ulterior pe X că premierul polonez Donald Tusk va participa luni la reuniunea de la Paris, care a fost necesară “pentru a ne arăta puterea și unitatea”.

BBC a relatat că premierul Keir Starmer, care este așteptat să participe la summitul de la Paris, a declarat că este “un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră națională” și că este clar că Europa trebuie să-și asume un rol mai important în cadrul NATO.

Și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a convocat o reuniune informală a miniștrilor de externe – pentru cei prezenți la München – pentru duminică dimineața.

Discuțiile vor avea loc înaintea unei vizite anticipate a emisarului lui Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, la Bruxelles, pentru discuții cu Uniunea Europeană și cu NATO. Generalul Kellogg se va întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanții României, Poloniei și țărilor baltice înainte de o întâlnire la Bruxelles cu ambasadorii tuturor statelor membre NATO și UE. Ulterior, Kellogg se va deplasa în Ucraina.

Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.

Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.

Corespondență din München

Cancelarul german Olaf Scholz a prezis sâmbătă că un nou guvern va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.

Scholz s-a declarat convins că viitoarea conducere a țării, care va fi stabilită la alegerile din 23 februarie, va introduce scutiri suplimentare pentru a slăbi așa-numita “frână a datoriei”, în timp ce Germania și alte națiuni europene se luptă cu răspunsul lor la atacul Rusiei asupra Ucrainei.

“Prezic acest lucru astăzi, va exista un sprijin majoritar pentru acest lucru după alegeri”, a declarat el într-un discurs la Conferința de securitate de la München.

“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.

Săptămâna trecută, la summitul apărării europene, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.

La scurt timp după ce a ajuns cancelar al Germaniei și Rusia a invadat Ucraina, Scholz a rostit în Parlamentul german celebrul discurs “Zeitenwende” prin a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru ca Berlinul să ajungă la 2% din PIB pentru apărare.

Alianța conservatoare CDU/CSU condusă de Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, a semnalat că este deschisă la ajustări ale limitei de îndatorare, dar în general dorește să o mențină în vigoare.

Rolul Germaniei și al aliaților săi europeni în sprijinirea Ucrainei a intrat în centrul atenției după convorbirea telefonică de miercuri dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.

Legat de creșterea bugetelor militare, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.

Corespondență din München

Cancelarul german Olaf Scholz a ripostat puternic în apărarea poziției sale împotriva extremei drepte și a declarat că țara sa nu va accepta persoane care “intervin în democrația noastră”, la o zi după ce vicepreședintele american JD Vance a lansat diatribe puternice la adresa liderilor europeni cu privire la abordarea lor față de democrație, afirmând că aceasta este în regres pe bătrânul continent.

El  i-a deschis discursul la Conferința de Securitate de la München cu o mustrare dură la adresa forțelor de extremă dreaptă și antidemocratice, transmițând un mesaj puternic de opoziție față de partidul AfD din Germania și față de oricine din străinătate care îl susține. A fost un mesaj clar la adresa SUA și a administrației lui Donald Trump, al cărui principal consilier, miliardul Elon Musk, și-a declarat deschis sprijinul pentru AfD.

Liderul german a vorbit cu doar opt zile înainte de alegerile cruciale din Germania, cu sondaje care arată că partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania se află în prezent pe locul al doilea.

Vance a declarat vineri, la Conferința de Securitate de la München, că se teme că libertatea de exprimare este “în retragere” pe întregul continent, în timp ce s-a întâlnit bilateral cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, a refuzat o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz, dar a provocat iritare pentru că a avut o reuniune cu Alice Weidel, șefa extremei-drepte, susținută puternică de miliardul american Elon Musk.

“Germania este o democrație foarte puternică și, în calitate de democrație puternică, suntem absolut clari că extrema dreaptă ar trebui să fie în afara controlului politic și a proceselor de luare a deciziilor politice și că nu va exista nicio cooperare cu ei. Respingem cu adevărat orice idee de cooperare între partide, alte partide și aceste partide de extremă dreaptă”, a declarat Scholz.

“Defending freedom and democracy against their enemies has always brought us together as members of the Transatlantic community.”
— 🇩🇪 @Bundeskanzler Olaf Scholz at #MSC2025

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025

Cancelarul german, aflat pe locul trei în sondaje, a lansat un atac indirect la adresa lui Elon Musk. “Nu vom accepta ca oameni care privesc Germania din exterior să intervină în democrația noastră, în alegerile noastre și în procesul democratic de formare a opiniei în interesul [AfD]”, a spus el.

Scholz a declarat la München că Germania nu va accepta intervenția externă în alegerile sale. “Acest lucru nu este adecvat – mai ales nu între prieteni și aliați”, a adăugat el.

Olaf Scholz și-a început discursul evocând “misiunea istorică pe care Germania trebuie să o îndeplinească și dorește să o îndeplinească”:  Niciodată fascismul. Niciodată din nou rasismul. Niciodată din nou un război de agresiune“.

Cu toate acestea, cancelarul german a afișat și o doză de optimism cu privire la relația dintre Europa și SUA. El a spus că apărarea democrației împotriva fascismului și autoritarismului a fost fundamentul relației transatlantice și a făcut apel la menținerea acestui principiu.

“Apărarea libertății și a democrației împotriva dușmanilor lor ne-a adus întotdeauna împreună ca membri ai comunității transatlantice”, a mai adăugat el.

“Defending freedom and democracy against their enemies has always brought us together as members of the Transatlantic community.”
— 🇩🇪 @Bundeskanzler Olaf Scholz at #MSC2025

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a ținut vineri discursul de deschidere la Conferința de Securitate de la München, făcând un apel la “o Europă puternică care să apere și afirme democrația în fața vânturilor neprielnice”.

Steinmeier l-a acuzat pe Trump și pe baronii tehnologiei că doresc să distrugă democrația. “Este clar că noua administrație americană are o viziune asupra lumii care este foarte diferită de a noastră. Una care nu arată niciun respect pentru regulile stabilite, pentru parteneriate sau pentru încrederea care a fost construită de-a lungul timpului. Dar sunt convins că nu este în interesul comunității internaționale ca această viziune asupra lumii să devină paradigma dominantă”, a spus el.