Connect with us

U.E.

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor cu SUA privind consolidarea cadrului legal și operațional pentru furnizarea de probe electronice în anchetele penale din UE

Published

on

Probele electronice sunt necesare în aproximativ 85 % din anchetele penale, iar în două treimi dintre cazuri este necesar să se obțină probe din partea furnizorilor de servicii online stabiliți în altă jurisdicție. În prezent, cei mai mari furnizori de servicii își au sediul în SUA. Cererile adresate principalilor furnizori de servicii online continuă să fie tot mai numeroase, crescând cu 84 % în perioada 2013-2018

În octombrie 2018, liderii europeni au invitat Comisia să prezinte de urgență mandate de negociere pentru acordurile internaționale privind probele electronice. Această chestiune a fost discutată, de asemenea, în cadrul recentelor reuniuni ale miniștrilor de justiție și ai afacerilor interne din UE și SUA.

Ca urmare a concluziilor Consiliului European din octombrie 2018, Comisia prezintă două mandate de negociere, unul pentru negocierile cu Statele Unite și unul pentru cel de Al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. Ambele mandate, care trebuie aprobate de către Consiliu, includ garanții specifice privind protecția datelor, a confidențialității și a drepturilor procedurale ale persoanelor fizice, potrivit unui comunicat. 

Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: 

„Criminalitatea și terorismul nu se opresc la frontierele Europei. Dovezile necesare pentru a investiga aceste infracțiuni sunt și mai greu de obținut în interiorul frontierelor și în cadrul jurisdicțiilor. Din acest motiv, astăzi propunem să ne intensificăm cooperarea în domeniul securității cu Statele Unite și cu Consiliul Europei, pentru a asigura accesul autorităților europene la probele electronice, care sunt esențiale pentru anchetele penale.”

Comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, a declarat:

 „Răufăcătorii utilizează tehnologii rapide și moderne pentru a comite infracțiuni și pentru a ascunde probele care îi incriminează. Multe dintre datele necesare pentru localizarea acestor infractori sunt stocate în SUA sau de către societăți din SUA. A sosit momentul să lucrăm la un acord amplu la nivelul întregii UE cu Statele Unite pentru ca autoritățile noastre de aplicare a legii să aibă mai repede acces la aceste probe. Un astfel de acord ne va întări securitatea, protejând totodată confidențialitatea datelor și oferindu-le garanții procedurale cetățenilor noștri.”

Comisarul pentru uniunea securității, Julian King, a declarat:

 „Nu putem permite ca teroriștii sau infractorii să își găsească refugiu online, folosind în mod abuziv tehnologia modernă. Trebuie să eliminăm lacunele juridice și, împreună, la nivel internațional, să le limităm și mai mult marja de manevră.” 

Având în vedere numărul tot mai mare de anchete în cadrul cărora este necesar accesul la probe electronice, cum ar fi e-mailuri sau documente stocate în cloud, în aprilie 2018, Comisia a propus noi norme care să permită autorităților polițienești și judiciare să urmărească mai ușor pistele online și la nivel transfrontalier. Dat fiind faptul că o serie de furnizori de servicii își au sediul în afara UE, mandatele propuse vin în completarea noilor norme pentru a asigura o mai bună cooperare la nivel internațional.

Recomandare privind începerea negocierilor cu SUA

În prezent, furnizorii de servicii cu sediul în SUA cooperează pe bază de voluntariat cu autoritățile europene de aplicare a legii și nu sunt întotdeauna autorizați, în temeiul legislației SUA, să răspundă în mod direct cererilor europene de acces la probele electronice. Mandatul de negociere propus de Comisie vizează reducerea semnificativă a timpului de așteptare pentru furnizarea datelor catre autoritățile competente de la 10 luni la 10 zile, clarificarea legală asupra cărui tip de date pot fi cerute și furnizate și garantarea respectării protecției datelor și a confidențialității în utilizarea informațiilor.

Participarea la negocierile desfășurate în temeiul Convenției de la Budapesta

Convenția de la Budapesta este elementul central al cooperării internaționale împotriva criminalității informatice, oferind un cadru cuprinzător de cooperare la care participă peste 60 de țări. Al doilea protocol adițional, odată instituit, va consolida și mai mult această cooperare internațională, inclusiv în ceea ce privește obținerea accesului la probele electronice, consolidarea asistenței juridice reciproce și organizarea de anchete comune.

Etapele următoare

Comisia prezintă Consiliului cele două recomandări pentru mandatele de negociere. Recomandările vor fi analizate de către Consiliu, care trebuie să adopte în mod oficial o decizie de autorizare a Comisiei să deschidă negocieri în conformitate cu directivele de negociere stabilite în mandate.

Citiți și Convergența sistemelor de date ale UE din domeniul cooperării polițienești, asigurată de Președinția română la Consiliul UE într-un acord cu Parlamentul European

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

U.E.

”Ziua Z” pentru turismul european. Italia pledează pentru o redeschidere coordonată a frontierelor în UE la 15 iunie

Published

on

© Luigi Di Maio/ Facebook

Italia pledează pentru o reluarea coordonată a deplasărilor pe teritoriul Uniunii Europene la 15 iunie, care ar putea deveni ”Ziua Z” pentru turismul european, a declarat luni seara ministrul italian de externe Luigi Di Maio, anunță AFP, citat de Agerpres.

Lucrăm pentru a putea reporni toţi odată pe 15 iunie în Europa. Pentru turism, 15 iunie este într-un fel Ziua Z europeană”, a subliniat ministrul în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Rai 1. ”Germania aspiră să redeschidă (frontierele) pe 15 iunie (…), noi lucrăm la aceasta cu Austria şi cu alte ţări”, a adăugat Luigi Di Maio.

În ceea ce privește relansarea turismului italian, Luigi Di Maio a precizat că ”trebuie să salvăm ceea ce putem salva din (această) vară, pentru a-i ajuta pe oamenii noştri de afaceri”.

Teoretic, deplasările între regiunile Italiei se vor face fără restricţii începând cu 3 iunie, însă o decizie finală este aşteptată la sfârşitul săptămânii, pentru că executivul este îngrijorat de situaţia din Lombardia şi din Piemont, în nordul ţării, două regiuni ce totalizau luni două treimi dintre noile cazuri de contaminare.

Declarațiile sale vin în întâmpinarea apelului lansat de președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Budestagului, care au cerut redeschiderea cât mai rapidă a frotierelor din Europa, după câteva săptămâni de restricționare a circulației ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Amintim că Executivul european a cerut statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen la începutul lunii mai să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate acestea, unele țări membre ale Uniunii Europene au demarat deja acțiuni individuale de redeschidere a frontierelor, în pofida apelului Executivului european la măsuri coordonate. 

Să nu uităm că la 15 aprilie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2. În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie: o abordare europeană, un calendar și măsuri de însoțire.

În ceea ce privește sectorul turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Continue Reading

U.E.

Comisarul european Mariya Gabriel a inaugurat un nou grup consultativ privind microcreditele în vederea înzestrării cu aptitudini și competențe a angajaților din UE

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a inaugurat, printr-un discurs virtual, la 26 mai, constituirea unui nou grup consultativ privind microcreditele, potrivit unui comunicat. Acesta este format din profesioniști cu experiență din rândul autorităților naționale, al instituțiilor de învățământ superior și al grupurilor de asigurare a calității din statele membre.

„Dorim să reflectăm asupra modului în care adoptarea unor module de învățare scurte și flexibile, care să conducă la microcredite, ar duce la inovare în domeniul social, economic și pedagogic. Scopul nostru este să le permitem oamenilor să dobândească, în orice etapă a carierei, cunoștințe, aptitudini și competențe în toate domeniile”, a declarat comisarul european.

Microcertificatele sunt unități de învățare mai mici, dezvoltate ca răspuns la evoluția nevoilor profesionale și societale. Acestea se eliberează după încheierea cursurilor sau a modulelor scurte în urma unei evaluări corespunzătoare a competențelor dobândite.

Alte două reuniuni online ale grupului sunt programate pentru 30 iunie și 16 septembrie, înainte de a se înainta un raport final privind caracteristicile comune ale unei abordări europene privind microcalificările și o foaie de parcurs pentru noi acțiuni la toate nivelurile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending