Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dorește să sprijine mai puternic cadrele didactice: Este esențial să răspundem mai bine necesităților lor pentru a construi un adevărat spațiu european al educației până în 2025

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Concomitent cu al doilea Summit european al educației, Comisia Europeană a publicat astăzi Monitorul educației și formării pe 2019, care analizează modul în care evoluează educația și formarea în UE și în statele sale membre.

Potrivit comunicatului executivului european, ediția de anul acesta a monitorului, cea de a opta, vizează cadrele didactice.

Monitorul pe 2019 indică progrese suplimentare în direcția atingerii unor ținte importante ale UE în materie de educație și formare, subliniind, în același timp, necesitatea de a se acorda un sprijin mai puternic pentru cadrele didactice și de a se spori atractivitatea profesiei de dascăl.

Actualul comisar pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat că ”succesul oricărei reforme în domeniul educației depinde de cadrele didactice – iată de ce este esențial să răspundem mai bine necesităților lor pentru a construi un adevărat spațiu european al educației până în 2025.

Totodată, ”Rolul Monitorului educației și formării este esențial în stimularea reformelor viitoare ale sistemelor noastre de educație, ajutându-ne să ne asigurăm că toți își pot valorifica la maximum atuurile”, a mai adăugat aceasta.

Monitorul, care este publicația anuală a UE cu cea mai mare însemnătate în materie de educație, este o parte integrantă a acestei susțineri. Propunând o gamă amplă de politici și stimulând dialogul, publicația ajută statele membre să își compare sistemele de educație și să și le îmbunătățească.

Această anchetă internațională, cea mai recentă referitoare la cadrele didactice și la învățare, a evidențiat nevoia de formare a cadrelor didactice pentru ca acestea să facă față mai bine unor aspecte presante precum utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și tipuri speciale de predare, de exemplu predarea adresată elevilor cu cerințe educaționale speciale și cea din clase multiculturale.

Monitorul subliniază că sunt necesare eforturi de politică mai mari pentru ca în sistemul de învățământ să fie atrase cele mai bune cadre didactice, asigurându-se în același timp că acestea beneficiază de formarea corespunzătoare și sunt motivate să continue practicarea acestei profesii.

Atunci când vine vorba despre investiții în educație, cele mai recente date din monitor arată că cheltuielile publice cu educația în UE s-au menținut în general la un nivel stabil în UE, iar statele membre continuă să investească mai puțin în educație decât investeau înainte de criza economică din 2007-2008.

Monitorul indică de asemenea că ratele mai ridicate de absolvire corespund unor rate mai mari de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților recenți și unei participări mai intense la procesul de învățare în rândul adulților.

Ediția din acest an a Monitorului educației și formării marchează zece ani de la începerea cadrului de cooperare al UE Educație și formare 2020, convenit de toate statele membre în 2009.

Monitorul analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele de educație europene și prezintă politicile care pot îmbunătăți capacitatea lor de reacție față de nevoile societale și ale pieței forței de muncă. 

Educația ocupă un loc important pe agenda politică a UE. Prin colaborare cu statele membre, Comisia a pus bazele unui spațiu european al educației, care are ca scop consolidarea învățării, a cooperării și a excelenței. În același timp, o serie de programe ale UE, și anume programul Erasmus+fondurile structurale și de investiții europene, inclusiv inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, precum și Orizont 2020 și Institutul European de Inovare și Tehnologie contribuie la stimularea investițiilor și la sprijinirea obiectivelor prioritare de politică din domeniul educației.

Pentru a susține ambițiile tot mai mari în acest domeniu, Comisia a propus creșterea semnificativă a finanțării, din viitorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), pentru tineri și domeniul învățării.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinte al Comisiei Europene: Vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană va recomanda săptămâna viitoare lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României, a declarat, miercuri, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru cetățeni.

“Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri la Bruxelles cu ocazia publicării cor 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.

“În privinţa veştilor nu tocmai bune, am publicat recent raportul în virtutea Articolului 126.3 referitor la România care arată că iniţierea procedurii pentru deficit excesiv împotriva ţării este garantată, întrucât deficitul a fost peste nivelul de 3% din PIB anul trecut şi se estimează că va rămâne aproximativ acelaşi nivel anul acesta şi anul viitor. Ce am văzut în România este practic o acumulare de mult timp a dezechilibrelor fiscale şi o politică fiscală prociclică expansionistă începând din 2016. Statele membre au oferit un aviz care confirmă evaluarea Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că vom continua şi vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare“, a precizat Valdis Dombrovskis.

Anunțul vicepreședintelui Comisiei Europene vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

De altfel, în raportul de țară publicat miercuri, Comisia Europeană avertizează că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

În privinţa performanţelor macroeconomice, raportul notează că economia României continuă să crească, dar într-un  ritm mai lent.

”Creşterea reală a PIB a rămas solidă în 2019, cu un ritm de 4,1%, susţinut de consumul privat, dar şi de investiţii. Potrivit estimărilor, creşterea va încetini la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, din cauza producţiei industriale mai scăzute şi a scăderii cererii externe”, arată raportul.

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Creşterea cererii interne alimentată de politica fiscală va continua, amplificând şi mai mult deficitul de cont curent, care se va deteriora la 5,1% în 2020 şi la 5,4% în 2021, anticipează Comisia.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează: Noua lege a pensiilor, principalul factor de creștere a deficitului bugetar al României la 6,1% din PIB în 2021

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare, previzionează Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România dat publicității miercuri. Cifrele cuprinse în raportul de țară apar în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

Cele mai recente previziuni economice elaborate de Comisia Europeană, în toamna anului trecut, indicau că deficitul bugetar din România va crește la 4,4% din PIB în 2020 și la 6,1% din PIB în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează Comisia Europeană, relatează Agerpres. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.

Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază executivul european.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”. 

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending