Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a publicat astăzi „Previziunile economice din iarna anului 2020”, previziuni care arată că zona euro s-a bucurat până acum de cea mai lungă perioadă de creștere neîntreruptă de la introducerea monedei euro în 1999.

Potrivit forțelor compensatorii, economia europeană va continua să urmeze o traiectorie de creștere constantă și moderată.

Conform previziunilor, creșterea produsului intern brut (PIB) al zonei euro va rămâne stabilă la valoarea de 1,2 % în 2020 și în 2021.

Pentru UE în ansamblu se estimează o ușoară încetinire a creșterii la 1,4 % în 2020 și 2021, în scădere față de 1,5 % în 2019, se mai arată în comunicat.

© European Commission

Economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă

„În pofida unui mediu plin de provocări, economia europeană rămâne pe o traiectorie constantă, cu o creștere constantă a numărului locurilor de muncă și a salariilor”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

De asemenea, comisarul european subliniază că ”țările cu o datorie publică mare ar trebui să își crească nivelul de protecție prin aplicarea unor politici fiscale prudente.”

Reaminitm că România va intra în procedura de deficit excesiv: ”Acest lucru nu poate fi evitat şi cel mai devreme se poate întâmpla în martie”, a declarat ministrul Florian Câțu.

În acest context, premierul demis, Ludovic Orban, afirmă că România nu are de suferit, dacă autoritățile române vor prezente Comisiei Europene un plan de reducere a deficitiului.

Vești bune în materie de muncă

Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat că „perspectiva economiei europene pentru următorii doi ani este o creștere moderată, dar stabilă. Ea va extinde cea mai lungă perioadă de expansiune economică de la lansarea monedei euro în 1999, ceea ce înseamnă vești bune în materie de locuri de muncă.”

 Mediul extern continuă să conțină provocări

În ciuda faptului că există semne încurajatoare de stabilizare, precum consum privat și investiții în infrastructură, acești factori par a fi insuficienți pentru a plasa viteza creșterii pe o treaptă superioară.

Previziunea vizând inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro a crescut la 1,3 % în 2020 și la 1,4 % în 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,1 puncte procentuale pentru cei doi ani față de previziunile economice din toamna anului 2019.

Această evoluție reflectă unele seme încurajatoare ale faptului că salariile mai mari s-ar putea reflecta în prețurile produselor de bază și precum și în estimări ușor mai mari în ceea ce privește prețul petrolului.

În UE, previziunea vizând inflația în 2020 a crescut, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 1,5 %.

Previziunea pentru 2021 rămâne neschimbată, situându-se la valoarea de 1,6 %.

Epidemia cu coronavirusul „2019-nCoV” reprezintă un risc de evoluție descendentă

Epidemia care are implicații pentru sănătatea publică, pentru activitatea economică și pentru comerț, în special în China, este un nou risc de evoluție descendentă.

Ipoteza de bază este că epidemia va atinge culmea ei în primul trimestru, cu efecte de propagare la nivel mondial relativ limitate.

”Totuși, cu cât durează mai mult, cu atât este mai mare posibilitatea unor efecte de domino asupra optimismului economic și a condițiilor de finanțare globală”, informează Comisia Europeană.

Riscurile legate de schimbările climatice

Riscurile legate de schimbările climatice, deși în principal cu efecte pe termen lung, nu pot fi excluse pe termen scurt.

În ceea ce privește tendințele pozitive, este posibil ca economia europeană să beneficieze de pe urma unor politici fiscale mai expansioniste și mai favorabile creșterii economice și să se bucure de efecte pozitive determinate de condițiile mai ușoare de finanțare din unele state membre din zona euro.

În ceea ce privește Regatul Unit, s-a folosit o ipoteză pur tehnică

Având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de menținere a situației actuale în ceea ce privește relațiile lor comerciale.

Ea este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nicio anticipare sau previziune a rezultatelor negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare.

Context

Prezentele previziuni se bazează pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la prețurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 29 ianuarie.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară).

Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi cele din primăvara anului 2020, care sunt programate a fi publicate în 7 mai 2020.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune o creștere de 4,24 mld. de euro a bugetului UE pentru 2021 pentru a include Rezerva de ajustare la Brexit

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

În urma propunerii unei rezerve de ajustare la Brexit prezentată de Comisia Europeană la 25 decembrie, Executivul de la Bruxelles a propus astăzi o creștere de 4,24 miliarde EUR (egală cu 4 miliarde EUR la prețurile din 2018) a bugetului UE pentru 2021, informează un comunicat

Acest lucru va asigura resurse suficiente disponibile în acest an pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor imediate ale Brexitului. Suma totală pentru rezerva de ajustare la Brexit este de 5 miliarde EUR la prețurile din 2018 sau 5,37 miliarde EUR la prețurile curente pentru CFM 2021-27. Acest lucru ar crește bugetul la 168,5 miliarde EUR în angajamente și 170,3 miliarde EUR în plăți.

Comentând decizia, comisarul Hahn a spus:

„Bugetul UE a fost și continuă să fie un instrument pentru îndeplinirea angajamentelor politice ale UE. Rezerva de ajustare la Brexit este încă un alt exemplu de solidaritate europeană. Comisia va colabora acum cu Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că banii devin disponibili pentru întreprinderi și companii, regiuni și comunități locale cât mai curând posibil. ”

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a adăugat:

„Motto-ul nostru în politica de coeziune este să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Rezerva de ajustare la Brexit va veni în sprijinul celor mai afectați de Brexit. Unitatea europeană a fost esențială pe parcursul negocierilor, iar solidaritatea europeană va fi crucială pentru a face față rezultatului.”

Rezerva de ajustare la Brexit va fi disponibilă rapid și flexibilă și va acoperi cheltuielile pentru a contracara consecințele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă va fi alocată deja prin prefinanțare în 2021, calculată pe baza impactului preconizat al sfârșitului perioadei de tranziție asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerțul cu bunuri și servicii și implicațiile negative asupra sectorului pescuitului din UE.

O defalcare inițială pentru fiecare stat membru este disponibilă online aici.

Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanțare. 

Restul de 1 miliard EUR la prețurile din 2018 va fi plătit în 2024, după ce statele membre vor fi notificat Comisia cu privire la cheltuielile efective efectuate. Acest lucru va permite răspunsul la evenimente neprevăzute și asigurarea că sprijinul din rezerva de ajustare la Brexit este concentrat asupra statelor membre și a sectoarelor celor mai afectate de retragere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

Facebook

U.E.49 mins ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL54 mins ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA1 hour ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda participă în Parlamentul European la dezbateri importante privind noul sistem alimentar echitabil

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Mediterana de Est: Grecia și Turcia reiau discuțiile pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural

U.E.3 hours ago

Studiu: Pentru prima dată în istorie, electricitatea din surse regenerabile produsă în UE anul trecut a devansat-o pe cea din combustibili fosili

ROMÂNIA3 hours ago

O nouă tranșă de 92.430 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech va ajunge azi în România

SUA3 hours ago

Joe Biden i-a transmis lui Emmanuel Macron “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului SUA – UE”

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

CONSILIUL UE20 hours ago

Miniștrii de externe din UE se reunesc, luni, la Bruxelles: Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru o nouă etapă în relațiile UE-SUA și va prezenta obiectivele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending