Comisia Europeană este la un pas de a trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru transpunerea incorectă sau incompletă a legislației europene în ceea ce privește emisiile industriale, siguranța aprovizionării cu gaze naturale sau combaterea spălării banilor, arată comunicatul de presă al instituției privind declanșarea procedurii de infringement asupra statelor membre în luna februarie.
În ceaa ce privește îmbunătățirea regulilor privind emisiile industriale, Comisia solicită României să își alinieze legislația națională la Directiva UE privind emisiile industriale (IED) (Directiva 2010/75), care are ca scop prevenirea și reducerea emisiilor industriale dăunătoare în întreaga UE, promovând în același timp utilizarea tehnicilor care reduc emisiile poluante și care sunt eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor.
Din constatările Comisiei, reiese că sistemul juridic român nu garantează punerea în aplicare a obiectivelor cheie ale directivei, în special faptul că instalațiile trebuie să poată funcționa numai dacă au autorizații. Pe de o parte, sistemul juridic românesc, în starea sa actuală, introduce sancțiuni foarte mici și inadecvate, care nu asigură eficacitatea, proporționalitatea și disuasivitatea, așa cum prevede directiva. Pe de altă parte, autoritățile române nu reușesc să pună în aplicare nici legislația existentă într-un mod coerent la nivel administrativ (de exemplu, să suspende funcționarea instalațiilor fără permise), în timp ce sistemul judiciar român nu reușește să aplice sancțiunile, anulând orice eficacitate și disuasivitate.
Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum două luni pentru a soluționa deficiențele subliniate de Comisie, care, în caz contrar, poate decide să trimită un aviz motivat.
De asemenea, legat de combaterea spălării banilor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a celei de-a Patra directive împotriva combaterii spălării banilor (AMLD4), a cărei limită de transpunere a fost 27 iunie 2017. Lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului este esențială pentru asigurarea stabilității și securității financiare în Europa, astfel lacunele legislative care apar într-un stat membru au un impact asupra UE în ansamblu.
În acest sens, Comisia a decis astăzi că România trebuie să abordeze aspecte fundamentale ale cadrului de combatere a spălării banilor, cum ar fi schimbul adecvat de informații cu unitățile de informații financiare (UIF), cerințele de diligență a clienților și cooperarea adecvată între UIF sau transparența registrelor centrale de proprietate efectivă.
România au la dispoziție două luni pentru a da un răspuns satisfăcător la argumentele ridicate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
În cele din urmă, în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, Comisia a decis astăzi să trimită un aviz motivat României pentru nerespectarea anumitor dispoziții din Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaz (Regulamentul (UE) 2017/1938), în special în ceea ce privește obligațiile de notificare și aplicarea mecanismului de solidaritate.
Regulamentul stabilește cerințe pentru a preveni și a răspunde la întreruperile potențiale ale aprovizionării cu gaze în UE. În acest context, este esențial să existe evaluări ale riscurilor, planuri de acțiune preventivă și planuri de urgență.
Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a regulamentului în toate statele membre, inclusiv eforturile de punere în aplicare a mecanismului de solidaritate.
În mai 2020, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere statelor membre. De atunci, toate statele și-au prezentat planurile, cu excepția Croației și României. Aceste state membre au acum două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
