Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană este pregătită să declanșeze procedura articolului 7 împotriva Varșoviei. Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Published

on

Comisia Europeană a transmis miercuri că este pregătită să ”declanșeze imediat procedura articolului 7” împotriva Poloniei, procedura cea mai dură de sancționare a unui stat membru, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Poloniei.

„Comisia Europeană cere autorităților poloneze să nu ia nicio măsură pentru revocarea sau pensionarea forțată a judecătorilor Curții Supreme”, a declarat vicepreședintele CE, Frans Timmermans, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

Foto: EC – Audiovisual Service

”Dacă guvernul polonez continuă cu subminarea independenței justiției și statului de drept, nu avem altă opțiune decât declanșarea imediată a articolului 7”, a transmis președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, potrivit aceleiași surse.

Executivul european a anunțat, de asemenea, că va declanșa și o procedură de infringement care ar putea duce la sancțiuni financiare, imediat după publicarea oficială a legii privind organizarea jurisdicțiilor de drept comun. Totodată, Comisia Europeană a trimis Varșoviei un set de recomandări în care evidențiază pericolul pe care propunerile de reformă îl pot reprezenta pentru statul de drept în Polonia.

Actul normativ criticat de UE conferă ministrului justiției polonez puterea de a numi și destitui președinții tribunalelor de drept comun și a fost promulgat marți de către președintele polonez Andrzej Duda. Este una din cele trei legi adoptate de legislativul polonez în cadrul unei controversate reforme judiciare, criticată atât de Uniunea Europeană, cât și de opoziție, în opinia cărora va afecta independența justiției. Motivul pentru care executivul UE a decis să ia măsuri este faptul că noua legislație introduce vârste de pensionare diferite pentru bărbații și femeile cu funcții de judecător, ceea ce încalcă normele antidiscriminare comunitare, notează Agerpres.

Comisia Europeană anunțase încă de la jumătatea lunii iulie că urmărește cu preocupare evenimentele recente din Polonia, țară cu care executivul european a lansat încă de anul trecut o procedură de dialog structurat. Acest cadru adoptat de Comisie urmărea să prevină, printr-un dialog cu Varșovia, ca o amenințare sistemică la adresa statului de drept să necesite inițierea de către executivul european a mecanismelor cuprinse la articolul 7 din tratatul UE, cel cu privire la drepturile de vot ale unui stat membru. 

În situația invocării articolului 7 al Tratatului Uniunii, potrivit căruia un stat care încalcă puternic valorile europene de bază, precum democrația, statul de drept și drepturile omului, acesta își pierde dreptul de a participa la crearea legislației europene. Pentru ca o astfel de prevedere să fie invocată și adoptată este necesară unanimitatea membrilor Consiliului European, mai puțin statul anchetat. Cu toate acestea, intenției Comisiei Europene ar urma să i se împotrivească Ungaria. “Este în interesul Ungariei, este în interesul Europei și al prieteniei ungaro-polone ca această inchiziție împotriva Poloniei să nu fie una încununată de succes“, a declarat premierul ungar Viktor Orban duminică, acuzând UE că duce o ”inchiziției” la adresa Varșoviei.

Zeci de mii de cetățeni polonezi au manifestat în stradă în ultimele zile pentru apărarea democrației și a statului de drept, iar de la Bruxelles, președintele Consiliului European, Donald Tusk și Comisia Europeană., au transmis mai multe semnale pentru ca puterea de la Varșovia să nu pericliteze statul de drept și democrația în cea mai mare țară UE și NATO din Europa Centrală și de Est.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Didier Reynders, desemnat comisar european pentru justiție de Ursula von der Leyen, este anchetat pentru corupție și spălare de bani în Belgia

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Didier Reynders, ministrul afacerilor externe al Belgiei și comisarul desemnat pentru justiție în Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen, este anchetat de poliție pentru acuzații de corupție și spălare de bani, relatează Politico Europe, citând cotidianul belgian De Tijd.

Potrivit sursei citate, Reynders respinge acuzațiile care se referă la construcția clădirii ambasadei Belgia în Kinshasa, Congo.

Conform acuzațiilor împotriva lui Reynders, banii au fost primiți sau spălați prin cumpărarea de antichități și imobiliare, unele în tranzacții care implică paradisuri fiscale.

Reynders, un liberal francofon parte a familiei liberalilor europeni (ALDE/ Renew Europe) care, de asemenea, ocupă funcția de viceprim-ministru și ministru al apărării și a fos și ministru al Finanțelor, le-a spus jurnaliștilor: ”Nu știu absolut nimic despre nicio anchetă”.

Probele preliminare, anchetate de poliție și coordonate de un procuror, se adaugă celorlalte critici și suspiciuni cu privire la integritatea mai multor comisari desemnați pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței (Sylvie Goulard), României (Rovana Plumb) și Poloniei (Janusz Wojciechowski) sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. Atât Reynders, cât și Goulard, fac parte din familia liberală europeană – ALDE/ Renew Europe.

Controversele care planează asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței vizează o anchetă a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o ocupat-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. 

O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină România în proiectarea și înființarea celor trei spitale regionale de urgență la Iași, Cluj și Craiova

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Comisia Europeană, prin Serviciul de sprijin al reformei structurale (SRSS), participă în mod activ la pregătirea proiectării și construcției în România a celor trei spritale de urgență, în speță la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Executivului european, citat de Agerpres.

În anul 2017, Serviciul de sprijin al reformei structurale (SRSS) al Comisiei Europene a răspuns pozitiv la solicitarea de sprijin făcută de Ministerul Sănătății din România (MS) și a convenit să ajute în continuare la consolidarea capacității Ministerului Sănătății, pentru ca acesta să avanseze cu investițiile prevăzute în spitalele regionale.

Scopul este de a sprijini Ministerul Sănătății din România (MS) în consolidarea capacității de gestionare a proiectelor de construire a trei spitale regionale. SRSS a identificat Expertise France (EF) ca furnizor de expertiză, având în vedere experiența sa în furnizarea și coordonarea de asistență tehnică către administrația publică în acest domeniu și Assistance publique – Hôpitaux de Paris (AP-HP) drept consultant al Expertise France, dată fiind experiența sa substanțială în proiecte mari de investiții spitalicești, anunță Ministerul Sănătății printr-un comunicat.

Scopul primei faze a proiectului finanțat de Uniunea Europeană a fost de a sprijini Unitatea de Implementare a Proiectului (PIU) din MS în revizuirea livrabilelor referitoare la Studiile de fezabilitate (Analiza cererii și a opțiunilor, Planuri funcționale preliminare, Planuri funcționale detaliate, Proiecte arhitecturale detaliate și Studii complete de fezabilitate) și pentru a obține finanțare din fondurile structurale și de investiții europene pentru construcția a trei spitale regionale (Iași, Cluj și Craiova).

Echipa de experți a elaborat ulterior ghiduri de evaluare a livrabilelor tehnice pentru spitalele regionale, care pot fi utilizate pentru viitoare revizuiri ale livrabilelor pentru următoarele 5 spitale regionale planificate în România.

În cadrul proiectului au fost organizate două vizite de studiu: la Paris, Franța și la Trento, Italia, pentru a înțelege și asimila punctele tari ale sistemelor de sănătate franceze și italiene precum și experiența lor în proiectarea, construirea, operarea și întreținerea spitalelor regionale.

A fost realizată o sesiune de instruire privind achizițiile publice pentru a ajuta membrii UIP să înțeleagă mai bine teoria și practica procedurilor de achiziții din România în legătură cu proiectele mari de investiții spitalicești și în special pentru pregătirea și verificarea documentației de licitație pentru serviciile de proiectare și serviciile de verificare tehnică a proiectării.

În prima fază a proiectului a fost elaborată documentația de licitație pentru proiectare și verificare tehnică, pregătind terenul pentru a doua fază a proiectului. În a doua fază vor fi selectate echipele care vor elabora proiectele tehnice ale spitalelor regionale și verificatorii de proiectare în cadrul unei proceduri publice.

În perioada 2019-2020, SRSS va sprijini eforturile Ministerului Sănătății din România în faza de achiziții prin:

– îmbunătățirea capacității administrative a UIP și a viitorilor membri ai comisiei de evaluare în pregătirea și evaluarea cererilor de ofertă pentru proiectarea și verificarea tehnică a proiectului celor 3 REH și

– îmbunătățirea capacității comitetului de evaluare de a selecta cele mai bune oferte, prin furnizarea de îndrumări tehnice și consiliere pentru comisia de evaluare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul britanic Boris Johnson se întâlnește luni la Luxemburg cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru a discuta despre Brexit

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson se va întâlni luni, 16 septembrie, la Luxemburg, cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a discuta despre Brexit, a anunțat vineri Downing Street, citat de AFP și Reuters, informează Agerpres.

Întâlnirea face-to-face dintre cei doi – prima de la preluarea mandatului de prim-ministru al Marii Britanii de către Johnson – va avea loc cu ocazia unui dejun de lucru, ce se va desfășura în țara de proveniență a lui Juncker, unde acesta a fost, la rândul său, premier timp de 18 ani.

Boris Johnson si Jean-Claude Juncker trebuiau să se întâlnească la summitul G7 de la Biarritz, ce a avut loc la 23-26 august, dar acesta din urmă a absentat ca urmare a procesului de recuperare după operația de extirpare a vezicii biliare.

După întâlnirea cu Johnson, președintele Comisiei Europene va avea o întrevedere cu șeful executivului luxemburghez, Xavier Bettel.

Sursele europene, citate de The Guardian, au sugerat că Johnson dorește să evite întâlnirile la Bruxelles, din cauza temerilor că ar putea lăsa impresia că ”cerșește” concesii.

Citiți și:
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker i-a transmis premierul britanic Boris Johnson că UE va analiza propunerile sale concrete cu privire la backstop, dar că sprijinul UE27 pentru Irlanda este neschimbat

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a menționat că Luxemburg a fost ales de comun acord, permițându-i, în același timp, președintelui Juncker să plece, după discuții, direct la Strasbourg, unde Parlamentul European se va reuni în sesiune plenară.

De altfel, președintele Legislativului european, David Sassoli, a declarat în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la 12 septembrie că europarlamentarii vor adopta săptămâna viitoare o rezoluție privind Brexit-ul ”pentru a ne proteja interesele europene și pe cei care sunt cei mai afectați: cetățenii europeni din Regatul Unit și cetățenii britanici din statele membre UE”.


Întrevederea dintre Johnson și Juncker are loc pe fondul unor îngrijorări și nemulțumiri, deopotrivă, exprimate de negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, venite, de asemenea, și din partea lui Sassoli privind lipsa de implicare a Londrei privind identificarea unei soluții menite să deblocheze negocierile referitoare la Brexit.

De altfel, Barnier și-a exprimat reticența cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord înainte de jumătatea lunii octombrie, când este programat ultimul summit al Consiliului European înainte de producerea Brexit-ului, la 31 octombrie.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

Negociatorul britanic pentru Brexit, David Frost a fost acuzat de diplomații europeni că a oferit până acum doar idei ”aspiraționale”, fără a aduce propuneri concrete privind modificarea mecanismului de backstop, principala nemulțumire a Marii Britanii.

Într-un interviu oferit Euronews, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a acuzat pe britanici că au fost europeni ”part-time” încă de la început, din 1973.

“Britanicilor li s-a spus de mai bine de 40 de ani că se află înăuntru (nr. – în Uniunea Europeană), dar nu au vrut să împărtășească toate politicile care s-au decis“, a adăugat el.

Juncker a spus că Brexit-ul va fi o situație de ”lose-lose” atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Uniunea Europeană, și a susținut că a fost o ”greșeală” organizarea unui referendum privind Brexit.

Întrebat dacă el crede că exită un loc special în iad pentru cei care au militat pentru ieșirea Regatului Unit din UE, aluzie la afirmațiile din luna februarie ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk, Jean-Claude Juncker a menționat că nu crede în iad.

Într-o remarcă laudativă la adresa fostului premier britanic Theresa May, președintele Comisiei Europene a spus că ”nu aș trimite pe cineva în iad pentru că a făcut tot posibliul, în special nu pe Theresa May”.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending