COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană estimează în previziunile de primăvară că România va înregistra în 2025 o creștere economică modestă, de 1,4%
Published
1 month agoon
By
Andreea Radu
Economia UE a început anul 2025 pe o bază mai solidă decât se anticipase și este de așteptat să continue să crească într-un ritm modest, urmând ca avansul să se intensifice în 2026, în pofida incertitudinilor sporite în materie de politici la nivel mondial și a tensiunilor comerciale.
Previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2025 estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1 % în 2025 în UE și cu 0,9 % în zona euro, în linii mari în același ritm ca în 2024. Se preconizează că, în 2026, creșterea se va accelera la 1,5 % în UE și la 1,4 % în zona euro. Se preconizează că inflațiatotală în zona euro va scădea de la 2,4 % în 2024 la o medie de 2,1 % în 2025 și de 1,7 % în 2026. În UE, se preconizează că inflația va urma o dinamică similară, de la un nivel ușor mai ridicat în 2024, scăzând puțin sub 2 % în 2026.
În cazul României, Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza privind creșterea economică a României pentru 2025, de la 2,5% la 1,4%, și a avertizat că deficitul bugetar va rămâne ridicat, situându-se la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% în 2026. În schimb, deficitul de cont curent este estimat să se reducă treptat, până la 7,9% din PIB în 2025 și 7% în 2026.
Potrivit Comisiei Europene, după un an 2024 lipsit de dinamism, economia României era pe cale să se redreseze la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune de export.
Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor comerciale de către SUA, dar și de creșterea volatilității politice și fiscale interne, sunt de așteptat să afecteze exporturile, încrederea economică și, în cele din urmă, investițiile și consumul.
Inflația este estimată să scadă, însă va rămâne la un nivel ridicat, în timp ce rata șomajului este preconizată să scadă ușor. Deficitul bugetar general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri substanțiale ale salariilor și pensiilor din sectorul public. Acesta este estimat să se reducă ușor la 8,6% din PIB în 2025 și la 8,4% în 2026, ca urmare a unui pachet de măsuri implementat la finalul anului 2024.
Redresare modestă a creșterii economice în contextul unei incertitudini ridicate
Sentimentul economic s-a menținut pozitiv la începutul anului 2025, în pofida provocărilor economice și a incertitudinilor persistente. Construcțiile, agricultura și serviciile de transport beneficiază de perspective de creștere îmbunătățite, susținute inclusiv de aderarea la Schengen și de modernizarea infrastructurii.
O redresare puternică a construcțiilor rezidențiale, alături de investițiile solide în infrastructura publică finanțate din fonduri europene, susțin revenirea formării brute de capital fix, în pofida impactului negativ al incertitudinii fiscale accentuate și al volatilității geopolitice asupra investițiilor private.
Deși România are relații comerciale limitate cu SUA, creșterea tarifelor de către SUA este de așteptat să limiteze redresarea exporturilor României, în special a bunurilor manufacturate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului este prognozată să scadă în 2025, pe măsură ce încetinirea cererii interne reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. Per ansamblu, creșterea reală a PIB-ului este estimată să crească doar modest, la 1,4% în 2025, sub potențial.
În 2026, o inflație mai scăzută și relaxarea politicii monetare, care va conduce la condiții de finanțare mai favorabile, sunt de așteptat să susțină creșterea consumului privat.
Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se diminuează, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Cu perspective mai bune de creștere pentru partenerii comerciali din UE, exporturile sunt de așteptat să câștige și mai multă tracțiune, însă contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului este prognozată să rămână ușor negativă. Per ansamblu, creșterea reală a PIB-ului este preconizată să se consolideze moderat la 2,2%.
După o creștere semnificativă în 2024, deficitul de cont curent este estimat să se reducă treptat, dar să rămână la un nivel încă ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile pentru această prognoză sunt orientate în jos, în special dacă incertitudinea politică și fiscală internă persistă, iar cererea externă suferă un impact mai mare decât cel estimat.
Procesul de dezinflație va rămâne anevoios
După o scădere semnificativă a inflației IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) la o medie de 5,8% în 2024, procesul de dezinflație este de așteptat să continue, dar într-un ritm lent în 2025. Inflația de bază, excluzând energia și alimentele – în special în sectorul serviciilor – rămâne persistentă, iar eliminarea prognozată a plafonului de preț pentru electricitatea destinată gospodăriilor este de așteptat să ducă la o creștere a prețurilor la energia internă. Pe de altă parte, evoluția prețurilor agroalimentare și a celor de pe piețele internaționale de energie ar putea contribui la reducerea inflației. Per ansamblu, inflația medie IAPC este estimată să scadă ușor până în jurul valorii de 5% în 2025, urmând o tendință descendentă mai pronunțată până sub 4% în 2026.
Deficitul guvernamental este prognozat să se reducă treptat în 2025 și 2026
Deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii și salarii în sectorul public sector și de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, și, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 și în 2026. Ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate și al proiectatei creșteri a plății dobânzilor.
La nivel european, în ultimul trimestru al anului 2024, economia UE a înregistrat o creștere mai puternică decât se preconizase, de 0,4 %, în mare parte datorită cererii interne solide. Această dinamică pozitivă a continuat în trimestrul I 2025, datele preliminare sugerând o creștere a PIB real de 0,3%.
Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze tehnice privind cursurile de schimb,rateledobânzilor și prețurile materiilor prime la data-limită de 25 aprilie. Pentru toate celelalte date primite, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până ladata de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și specificate în detaliu noi politici, proiecțiile presupun că acestea nu se vor modifica.
Comisia Europeană publică două previziuni economice (primăvara și toamna) în fiecare an, acoperind o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, țările candidate, țările AELS și alte economii de piață avansate și emergente majore.
Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 vor actualiza proiecțiile din această publicație și se preconizează că vor fi prezentate în noiembrie 2025.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă
UE analizează o schemă de investiții cu grad mai mare de risc pentru a crește profitul din activele rusești înghețate
Ucraina acuză Rusia că respinge de „100 de zile” propunerea de armistițiu, „prim pas fundamental către pace”: „A intensificat teroarea, în loc să îi pună capăt”
Franța pregătește o inițiativă europeană pentru soluționarea conflictului dintre Israel și Iran
Israelul subminează „decenii de principii umanitare” prin blocarea ajutorului pentru civilii din Gaza, afirmă Kaja Kallas: Ce vedem merge dincolo de autoapărare. Destul este destul
Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a constatat că AliExpress, companie chineză, a încălcat normele digitale ale UE privind produsele ilegale și riscă o amendă dacă nu remediază situația
Published
2 days agoon
June 18, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană a adoptat două măsuri majore în cadrul investigației sale privind conformitatea AliExpress cu Actul privind serviciile digitale (DSA).
Prin măsurile adoptate miercuri și DSA, executivul european urmărește să asigure siguranța online a utilizatorilor și consumatorilor, potrivit unui comunicat.
În primul rând, Comisia Europeană a acceptat și a făcut obligatorii o serie de angajamente asumate de AliExpress pentru a soluționa o serie de probleme, cum ar fi transparența platformei privind publicitatea și sistemele de recomandare.
În al doilea rând, în urma investigației sale aprofundate, Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că AliExpress a încălcat obligația sa de a evalua și de a reduce riscurile legate de difuzarea de produse ilegale în temeiul DSA.
„Măsurile luate astăzi demonstrează puterea Actului privind serviciile digitale atunci când vine vorba de crearea unui mediu online mai sigur și mai echitabil. Am reușit să luăm măsuri concrete pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță pentru cetățenii UE, menținând în același timp condiții de concurență echitabile pentru platforme și comercianți pe piața UE. Această decizie servește drept ilustrare a așteptărilor Comisiei atunci când ne exprimăm îngrijorarea. Salutăm angajamentele AliExpress de a deveni mai sigură pentru utilizatori, mai echitabilă pentru comercianții legitimi și o platformă online mai bună pentru toți”, a transmis Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Angajamente oferite de AliExpress
Comisia a acceptat și a făcut obligatorii o serie de angajamente cuprinzătoare care răspund preocupărilor ridicate de Comisie în legătură cu
- Sistemele platformei de monitorizare și detectare a produselor ilegale, cum ar fi medicamentele, suplimentele alimentare și materialele pentru adulți, răspândite, de asemenea, prin legături ascunse și programe de afiliere, și care ar putea afecta sănătatea utilizatorilor și bunăstarea minorilor;
- Mecanismul de notificare și de acțiune al platformei pentru semnalizarea produselor ilegale;
- Sistemul intern de gestionare a plângerilor;
- Transparența sistemelor de publicitate și de recomandare ale AliExpress, inclusiv depozitul de anunțuri și opțiunile de personalizare a sistemelor de recomandare;
- Trasabilitatea comercianților în cadrul serviciilor AliExpress;
- Accesul cercetătorilor la datele publice.
Prin aceste angajamente, informațiile și instrumentele de limitare a răspândirii conținutului ilegal vor fi ușor accesibile atât utilizatorilor înregistrați, cât și celor neînregistrați pe platformă.
AliExpress s-a angajat, de asemenea, să mențină un cadru structurat de monitorizare internă, supravegheat de o echipă dedicată, pentru a evalua sistematic punerea în aplicare corespunzătoare și eficacitatea tuturor acestor angajamente, alimentând, de asemenea, exercițiile periodice de evaluare a riscurilor.
Platforma va prezenta rapoarte periodice unui mandatar de monitorizare independent, care va raporta anual Comisiei cu privire la punerea în aplicare a angajamentelor.
Decizia de astăzi face ca angajamentele să fie obligatorii din punct de vedere juridic, astfel încât orice încălcare a acestora ar duce imediat la o încălcare a DSA și, prin urmare, ar putea conduce la amenzi.
Constatări preliminare privind obligațiile AliExpress de evaluare și atenuare a riscurilor
În urma investigației sale aprofundate, Comisia a constatat, cu titlu preliminar, că AliExpress a încălcat obligația sa de evaluare și atenuare a riscurilor legate de difuzarea de produse ilegale în temeiul DSA. În special, constatările preliminare arată:
- În evaluarea sa de risc, AliExpress nu ia în considerare resursele limitate alocate sistemelor sale de moderare pentru a evita difuzarea de produse ilegale, subestimând astfel un asemenea risc.
- AliExpress nu aplică în mod corespunzător politica sa de sancționare a comercianților care postează în mod repetat conținut ilegal.
- Sistemele pro-active de moderare a conținutului AliExpress prezintă deficiențe sistemice, ceea ce le face mai puțin eficiente și permite manipularea de către comercianții rău intenționați.
Aceste constatări încalcă obligațiile platformelor online foarte mari (VLOP) de a evalua și atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de difuzarea de conținut ilegal, cum ar fi produsele contrafăcute sau produsele care nu respectă normele europene de siguranță.
Concluziile preliminare transmise astăzi de Comisie nu aduc atingere rezultatului final al investigației, AliExpress având acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin examinarea documentelor din dosarul de investigație al Comisiei și prin răspunsul în scris la concluziile preliminare ale Comisiei.
În cazul în care opinia preliminară a Comisiei va fi confirmată în cele din urmă, Comisia va adopta o decizie de neconformitate prin care va constata că AliExpress nu respectă articolele 34 și 35 din DSA și va impune o amendă.
În plus, o astfel de decizie de neconformitate ar obliga furnizorul AliExpress să prezinte un plan de acțiune pentru remedierea încălcării într-un termen specificat, care urmează să fie aprobat de Comisie după avizul Consiliului coordonatorilor serviciilor digitale.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană propune măsuri de simplificare a birocrației care să accelereze investiții de 800 de miliarde de euro în apărare și producție militară
Published
3 days agoon
June 17, 2025
Comisia Europeană a propus marți măsuri menite să accelereze investițiile și producția în domeniul apărării, pentru ca Uniunea Europeană să poată răspunde mai eficient provocărilor de securitate actuale, așa cum sunt ele descrise în Cartea Albă privind Apărarea Europeană – Readiness 2030.
Măsurile, reunite într-un pachet legislativ intitulat Defence Readiness Omnibus, vizează sprijinirea statelor membre și a industriei în extinderea capacităților și infrastructurii de apărare, pentru a atinge nivelul de pregătire necesar în vederea prevenirii unui conflict de intensitate ridicată. Acestea reduc birocrația, facilitează investițiile în capacități de apărare și oferă o predictibilitate mai mare industriei. De asemenea, se va facilita accesul la finanțări europene.
„Singura modalitate de a asigura pacea în Europa este să fim pregătiți să ne apărăm credibil și rapid. Prin acest pachet, venim cu propuneri ambițioase de reducere a birocrației și facilităm investiții în apărare de 800 de miliarde de euro – investiții de care statele membre au urgentă nevoie pentru a atinge pregătirea europeană pentru apărare până în 2030″, a declarat, într-un comunicat, comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius.
Citată în același comunicat, Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, a precizat că prin acest pachet este transmis un „semnal politic clar”, respectiv acela că „Europa ia în serios apărarea și construiește o capacitate reală de reacție”.
Totodată, comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis, responsabil și pentru simplificarea procedurilor, a precizat că pachetul de simplificare propune valorificarea potențialului economic al Europei prin eliminarea barierelor interne, reducerea birocrației și clarificarea normelor.
În acest scop, pachetul propune șase direcții de acțiune:
Introducerea unui regim de autorizare accelerat pentru proiectele de apărare: în prezent, obținerea autorizațiilor poate dura ani de zile. Propunerea limitează acest termen la 60 de zile și prevede înființarea unor puncte unice de contact în statele membre pentru industria de apărare.
Reducerea sarcinii administrative în cadrul Fondului European de Apărare (EDF) pentru solicitanți și participanți, precum și facilitarea participării entităților ucrainene la acest fond.
Simplificarea achizițiilor publice prin încurajarea achizițiilor comune și creșterea pragurilor contractuale, accelerând astfel transferurile transfrontaliere de produse de apărare.
Clarificarea aplicării reglementărilor UE existente, precum cele privind concurența sau protecția mediului.
Adaptarea reglementărilor privind substanțele chimice la nevoile apărării.
Îmbunătățirea accesului la finanțare prin simplificarea criteriilor de eligibilitate InvestEU, furnizarea de îndrumări privind investițiile durabile în apărare și clarificarea conceptului de arme interzise în cadrul Cadrului pentru Finanțare Durabilă.
Împreună, aceste modificări vizează consolidarea capacității Europei de a acționa rapid, de a coordona eficient și de a permite industriei de apărare să livreze în ritm și volum adecvate.
Propunerile legislative urmează să fie negociate în Parlamentul European și în Consiliu, conform procedurii legislative ordinare.
Inițiativa se bazează pe viziunea formulată în Cartea Albă privind Pregătirea Europeană pentru Apărare 2030, care identifică simplificarea și armonizarea reglementărilor ca instrumente esențiale pentru consolidarea pregătirii Europei în domeniul apărării.
Propunerea completează modificările punctuale aduse în aprilie 2025 programelor de finanțare ale UE, pentru a sprijini investițiile rapide, flexibile și coordonate în baza tehnologică și industrială europeană de apărare (EDTIB).
Inițiativa include și feedback-ul obținut în urma consultării publice lansate la 25 martie 2025, care a reunit opinii ale statelor membre, ale actorilor industriali din domeniul apărării, IMM-urilor și altor părți interesate din întreaga UE. Sunt incluse, de asemenea, concluziile din cadrul dialogului strategic cu industria uropeană de apărare prezidat de președinta von der Leyen (12 mai) și ale Dialogului de Implementare prezidat de comisarul Kubilius.
Inițiativa răspunde și solicitării Consiliului European din 6 martie 2025 ca executivul european să acorde prioritate unui omnibus de simplificare specific apărării, recunoscând nevoia de a sprijini industria de apărare europeană în fața provocărilor de securitate aflate în continuă evoluție.
COMISIA EUROPEANA
Roxana Mînzatu reliefează importanța unei schimbări radicale de mentalitate în educație pentru a asigura competitivitatea UE: Trebuie să fie o prioritate politică zero, nu o notă de subsol în dezbateri politice
Published
3 days agoon
June 17, 2025By
Teodora Ion
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, care gestionează dosarele ce vizează drepturile sociale, competențele, locurile de muncă de calitatea și pregătirea pentru situații de criză, a participat la deschiderea Forumului european privind tranziția verde, desfășurat săptămâna aceasta în Bulgaria.
Evenimentul i-a oferit prilejul de a avea mai multe întâlniri cu oficiali de la Sofia, printre care premierul bulgar Rossen Jeliazkov, Natalya Kyselova, președinta Parlamentului bulgar, și Borislav Gutsanov, ministrul muncii și al politicilor sociale.
În intervenția pe care a susținut-o în cadrul forumului, Roxana Mînzatu a pus accentul pe viziunea „Comisiei Europene privind investiția în educație și competențe în următorii ani – our Union of Skills – Uniunea Competențelor”.
„Educația trebuie să fie o prioritate politică zero la nivel european și în fiecare stat membru. Nu o notă de subsol în marile dezbateri politice. Educația și formarea de competențe sunt priorități care au nevoie de implicarea tuturor decidenților, nu doar a celor responsabili de portofoliu. Dar și de întreaga societate și de mediul de afaceri”, a arătat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.
Aceasta a reliefat importanța unei schimbări radicale de mentalitate, ritm și ambiție „în privința modului în care educam, formăm și investim în aceste domenii și în cei care predau”, pentru relansarea competitivității Europei „într-un mod sustenabil, într-un mod care să fie înțeles, susținut și resimțit de fiecare cetățean”.
Sprijinul pentru politicile sociale, educaționale s-a aflat și pe masa discuțiilor pe care Roxana Mînzatu le-a avut cu prim-ministrul Bulgariei, Rossen Jeliazkov.
„Am abordat rolul Bulgariei în deciziile și politicile europene. Temele cheie au fost viitorul buget multianual 2028-2034 al UE și importanța susținerii politicilor sociale, educaționale, un Erasmus+ mai puternic, care să ajungă la fiecare tânăr din Europa dar și negocierile și transpunerea directivelor europene în domeniul muncii. E extrem de importantă vocea puternica a Bulgariei și a întregii regiuni pentru viitorul Uniunii Europene, inclusiv în contextul recent adoptatei strategii UE pentru regiunea Mării Negre”, a arătat oficialul european.
Roxana Mînzatu a participat și la expoziția unei artiste din Bulgaria, desfășurată la sediul ministerului bulgar al muncii.
„Fanka, însă, are o istorie specială – de o vârstă cu mine, este o femeie născută și trăită doar în centre de plasament, unele cu condiții teribile. Desenează magnific în creion, pornind de la ochii subiecților, și este atât de veselă și motivată. Trăiește intr-un centru social de mici dimensiuni, merge zilnic la un centru de zi pentru recuperare și terapie dedicat persoanelor cu dizabilități. Este un talent descoperit din multă suferință”, a mai spus vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.
O inițiativă-cheie a primelor 100 de zile ale Comisiei Europene, „Uniunea Competențelor” va:
- Asigura niveluri mai ridicate de competențe de bază, de exemplu prin proiectul pilot Basic Skills Support Scheme;
- Oferi oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru adulți, permițându-le să se perfecționeze și să se recalifice periodic, de exemplu prin intermediul unui proiect pilot de garantare a competențelor;
- Facilita recrutările de către întreprinderi în întreaga UE, de exemplu prin intermediul unei inițiative privind portabilitatea competențelor;
- Atrage și păstra competențele și talentele necesare în economia europeană, de exemplu prin acțiunea „Alege Europa”;
- Avea o bază solidă de guvernanță.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

ICI București este partener academic la programul 1Health Biotech Startup Bootcamp

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

Parlamentul European pledează pentru creșterea investițiilor și simplificarea procedurilor de autorizare pentru modernizarea rețelelor electrice europene

Volumul schimburilor comerciale între România și Germania a scăzut cu 6,1% în primul trimestru al acestui an, arată AHK România

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare avans al lucrărilor în construcții în aprilie

Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania
Trending
- NATO1 week ago
“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an
- ROMÂNIA1 week ago
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
- ROMÂNIA1 week ago
Tranzacție majoră pe piața de curierat din România: Sameday cumpără Cargus, prima companie privată de curierat din România
- ROMÂNIA4 days ago
Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice
- NATO1 week ago
Regele Spaniei, primul lider extern primit de Nicușor Dan, la grupul de luptă NATO de la Cincu: Prezența militarilor spanioli în România, o dovadă clară a angajamentului față de apărarea colectivă