Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Exporturile UE către Vietnam vor fi supuse unor taxe mai mici începând cu 1 august 2020

Published

on

© European Union, 2019

Exporturile UE către Vietnam vor fi supuse unor taxe mai mici începând de mâine, 1 august. Acesta este efectul imediat al intrării în vigoare a acordului comercial UE-Vietnam, care, în ultimă instanță, va elimina taxele vamale pentru 99 % din mărfurile comercializate între cele două părți, se arată în comunicatul Executivului.

Totodată, desfășurarea activităților comerciale în Vietnam se va simplifica pentru întreprinderile europene: acestea vor fi acum în măsură să investească și să depună oferte pentru contracte publice, beneficiind de șanse egale în raport cu concurenții lor locali.

În cadrul noului acord, beneficiile economice sunt însoțite de garanții privind respectarea drepturilor lucrătorilor, protecția mediului și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, prin dispoziții ferme în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, care sunt obligatorii din punct de vedere juridic și executorii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „În prezent, economia europeană trebuie să profite de orice ocazie de a-și recăpăta forța după criza provocată de coronavirus. Acordurile comerciale, precum cel cu Vietnamul care intră în vigoare astăzi, le oferă întreprinderilor noastre șansa de a avea acces la noi piețe emergente și de a crea locuri de muncă pentru europeni. Am convingerea fermă că acest acord va oferi în același timp cetățenilor din Vietnam oportunitatea de a avea o economie mai prosperă, de a asista la o schimbare pozitivă și de a se bucura de drepturi mai puternice ca lucrători și cetățeni în propria lor țară.”

Comisarul pentru comerț, Phil Hogan, a comentat: „Vietnamul face parte dintr-un club de 77 de țări care desfășoară schimburi comerciale cu UE în condiții preferențiale convenite bilateral. Acordul consolidează legăturile economice ale UE cu regiunea dinamică a Asiei de Sud-Est și are un potențial economic important care va contribui la redresare după criza provocată de coronavirus. În același timp, acordul dovedește că politica comercială poate fi un catalizator al progresului. Datorită discuțiilor noastre comerciale, Vietnamul a depus deja multe eforturi pentru a-și îmbunătăți situația în materie de drepturi ale lucrătorilor și am încredere că va continua aplicarea reformelor, atât de necesare.”

Acordul UE-Vietnam este cel mai cuprinzător acord comercial încheiat de UE cu o țară în curs de dezvoltare. Acesta ia pe deplin în considerare nevoile de dezvoltare ale Vietnamului, acordând acestei țări o perioadă de timp mai lungă, de 10 ani, pentru a elimina taxele vamale aplicate importurilor din UE.

Cu toate acestea, multe dintre produsele importante de export ale UE, cum ar fi produsele farmaceutice, chimice sau utilajele, vor beneficia de condiții de import scutite de taxe vamale încă de la intrarea în vigoare a acordului. Pentru produsele agroalimentare, cum ar fi carnea de vită sau uleiul de măsline, taxele vor fi eliminate peste trei ani, în timp ce pentru produsele lactate, fructe și legume, acestea vor dispărea în maximum cinci ani.

Dispozițiile cuprinzătoare privind cooperarea sanitară și fitosanitară vor permite îmbunătățirea accesului pe piață pentru întreprinderile din UE, prin proceduri mai transparente și mai rapide. Acordul conține, de asemenea, dispoziții specifice pentru eliminarea barierelor de reglementare pentru exporturile de autovehicule din UE și asigură protecție împotriva imitațiilor pentru 169 de produse alimentare și băuturi europene tradiționale (precum brânza Roquefort, vinurile de Porto și Jerez, crema de whisky Irish Cream sau șunca Prosciutto di Parma) recunoscute ca indicații geografice.

În același timp, acordul comercial exprimă un angajament puternic din partea ambelor părți față de protecția mediului și drepturile sociale. Acesta stabilește standarde înalte în domeniul protecției muncii, a mediului și a consumatorilor și garantează că nu există o „uniformizare la un nivel inferior” pentru a promova comerțul sau a atrage investiții.

În cadrul acordului, cele două părți s-au angajat să ratifice și să implementeze cele opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și să respecte, să promoveze și să pună efectiv în aplicare principiile OIM privind drepturile fundamentale la locul de muncă; să implementeze Acordul de la Paris, precum și alte acorduri internaționale în domeniul mediului și să acționeze în favoarea conservării și a gestionării sustenabile a faunei sălbatice, a biodiversității, a activităților forestiere și pescărești; precum și să implice societatea civilă în monitorizarea implementării acestor angajamente de către ambele părți.

Vietnamul a înregistrat deja progrese cu privire la aceste angajamente prin ratificarea, în iunie 2019, a Convenției nr. 98 a OIM privind negocierile colective și, în iunie 2020, a Convenției nr. 105 a OIM privind munca forțată. De asemenea, a adoptat un cod revizuit al muncii în noiembrie 2019 și a confirmat că va ratifica până în 2023 ultima convenție fundamentală a OIM rămasă privind munca forțată.

Acordul comercial include, de asemenea, o legătură instituțională și juridică cu Acordul de parteneriat și cooperare UE-Vietnam, permițând luarea de măsuri corespunzătoare în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului.

Intrarea în vigoare a acordului comercial a fost precedată de aprobarea acestuia de către statele membre ale UE în cadrul Consiliului și de semnarea sa în iunie 2019, precum și de aprobarea Parlamentului European în februarie 2020.

Context

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE ca mărime din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, înregistrând un comerț cu mărfuri în valoare de 45,5 miliarde de euro în 2019 și cu servicii în valoare de 4 miliarde de euro (2018).

Principalele exporturi ale UE către Vietnam sunt produse de înaltă tehnologie, inclusiv mașini și echipamente electrice, aeronave, vehicule și produse farmaceutice. Principalele exporturi ale Vietnamului către UE sunt produse electronice, încălțăminte, produse textile și de îmbrăcăminte, cafea, orez, fructe de mare și mobilier.

Cu un total al investițiilor străine directe în valoare de 7,4 miliarde de euro (2018), UE este unul dintre cei mai mari investitori străini din Vietnam. Majoritatea investițiilor UE se realizează în industria prelucrătoare și în industria producătoare.

Acordul cu Vietnamul este cel de al doilea acord comercial încheiat de UE cu un stat membru al ASEAN, după recentului acord cu Singapore. Este o etapă importantă în relațiile UE cu Asia, adăugându-se la acordurile deja existente cu Japonia și Republica Coreea.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending