Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană face apel la președinția slovenă a Consiliului să continue activitatea pe dosarele privind statul de drept

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a făcut apel la președinția slovenă a Consiliului UE, marți, în plenul Parlamentului European, pentru a continua activitatea pe dosarele privind statul de drept, fiind în strânsă legătură cu păstrarea încrederii investitorilor, cât și a contribuabililor europeni în buna guvernanță a UE în contextul redresării economice post-pandemie. 

„Modul în care vom depăși această criză este, de asemenea, legat de problema încrederii. Încrederea pe care investitorii și întreprinderile o pot avea în buna guvernanță. Încrederea în existența unor măsuri solide de combatere a corupției și a fraudei. Încredere în mass-media libere și în instanțe independente. Acest lucru este important și pentru contribuabilii europeni, deoarece aceștia finanțează în cele din urmă redresarea noastră. Prin urmare, fac apel la guvernul sloven să continue activitatea importantă privind dosarele legate de statul de drept”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, cu prilejul prezentării programului de lucru al președinției Sloveniei la Consiliul UE.

Slovenia a preluat președinția Consiliului UE la 1 iulie, mandat pe care-l va exercita în următoarele șase luni, pentru a doua oară din 2008, sub sloganul “Împreună. Rezilienți. Europa.”.

 

În context, Ursula von der Leyen a precizat că  Executivul European va prezenta cea de-a doua ediție a rapoartelor privind statul de drept în următoarele săptămâni. În aceste rapoarte, este analizată situația din fiecare stat membru în parte, în conformitate cu un set de criterii comune.

„Aștept cu nerăbdare discuțiile pe marginea acestor rapoarte. Pentru că ultima noastră întâlnire cu liderii a demonstrat cât de centrale sunt valorile și statul de drept. Iar mâine, în cadrul dezbaterii noastre privind ultimul Consiliu European, vom discuta despre cum să ne apărăm cel mai bine valorile și interesele financiare ale UE”, a mai spus șefa Comisiei. 

De asemenea, von der Leyen a precizat că cetățenii așteaptă de la instituțiile UE și de la președinția slovenă „să lucrăm împreună, în ciuda diferențelor noastre, pentru a obține rezultate pentru fiecare european, iar Comisia este pregătită să facă acest lucru”. 

„Următoarele șase luni vor fi cruciale pentru a ne asigura că NextGenerationEU produce transformarea de care Europa are nevoie. În prezent, am evaluat 14 planuri. Și vor urma multe altele. Și știu că mă pot baza pe Președinția slovenă pentru a aproba cât mai multe planuri naționale înainte de sfârșitul lunii iulie”, a afirmat aceasta.

În ultimele săptămâni, UE a strâns 35 de miliarde de euro pe piețele de capital în urma emiterii a două tranșe de obligațiuni care au fost suprasubscrise masiv. Acest lucru nu numai că va permite ca prefinanțarea să fie plătită rapid către statele membre, dar demonstrează și încrederea profundă pe care investitorii o au în Europa.

„Vestea bună este că europenii investesc mai mult ca niciodată în educație și competențe, în reformele pieței muncii și în locuințe accesibile și eficiente din punct de vedere energetic. Până în prezent, numai pentru educație, perfecționare și recalificare se vor cheltui 45 miliarde de euro. Astfel se construiește o punte de legătură pentru ca europenii să prospere pe piețele forței de muncă ale viitorului. În plus, 15 miliarde de euro au fost alocate pentru creșterea eficienței serviciilor publice de ocupare a forței de muncă. De data aceasta, vom ieși împreună din criză. Ne vom moderniza economiile și nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a mai precizat Ursula von der Leyen. 

Președinția slovenă la Consiliul UE se va concentra în timpul mandatului său pe redresarea post-pandemie, în principal pe punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, Conferința privind viitorul Europei, tranziția ecologică, securitatea cibernetică și transformarea digitală, statul de drept, migrație și Uniunea Europeană a Sănătății.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

Published

on

© EUAM_Ukraine/ Twitter

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat astăzi Ucrainei o asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 600 de milioane de euro. Aceasta este a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de AMF al Ucrainei, după ce prima tranșă de 600 de milioane EUR a fost acordată în decembrie 2020. Odată cu această plată, valoarea restantă a împrumuturilor acordate Ucrainei în cadrul multiplelor sale programe de AMF ajunge la 4,4 miliarde EUR, potrivit unui comunicat.

Această plată face parte din pachetul AMF de urgență în valoare de 3 miliarde EUR pentru zece parteneri din cadrul procesului de extindere și de vecinătate, care are ca scop să îi ajute să limiteze consecințele economice ale pandemiei COVID-19. Programul este o demonstrație concretă a solidarității UE cu partenerii săi pentru a răspunde la impactul economic al pandemiei COVID-19.

Plata se bazează pe evaluarea pozitivă a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de autoritățile ucrainene în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică convenite în cadrul programului COVID-19 de asistență macrofinanciară. Ucraina a pus în aplicare toate cele opt angajamente de politică referitoare la gestionarea finanțelor publice, la guvernanță și la statul de drept, la îmbunătățirea climatului de afaceri, precum și la reformele sectoriale și la întreprinderile de stat.

De asemenea, Ucraina a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor convenite în cadrul programului asociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este vorba, în special, de progresele legislative majore în domeniul judiciar. FMI și-a încheiat cu succes misiunea de evaluare a programului la 18 octombrie 2021.

Prin plata de astăzi, UE a finalizat șapte din cele 10 programe AMF din pachetul AMF COVID-19, în valoare de 3 miliarde EUR, și a plătit primele tranșe către toți partenerii.

Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu restul partenerilor săi AMF pentru punerea în aplicare la timp a programelor de politică convenite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Summitul Mondial asupra Sănătății: Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Scopul UE este de a forma o rețea globală de pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, a afirmat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la evenimentul de deschidere a celui de-al 13-lea Summit Mondial al Sănătății de la Berlin. De asemenea, aceasta a subliniat că este esențială cooperarea internațională în privința sănătății. 

„Amenințările transfrontaliere la adresa sănătății necesită răspunsuri transfrontaliere. Prin urmare, orizontul HERA va fi mai larg decât Uniunea noastră. O sarcină esențială a HERA va fi aceea de a-și uni forțele cu omologii săi internaționali. Am început deja să construim punți de legătură cu activitatea OMS și a BARDA din Statele Unite. Suntem în contact cu țări terțe din vecinătatea noastră, cum ar fi Regatul Unit, Elveția și țările din Balcanii de Vest. Scopul nostru este de a forma un grup de bază care va conduce la o rețea cu adevărat globală de HERA. Și vor veni și mai multe cu CDC african, cu viitoarea Agenție africană pentru medicamente și, desigur, cu alți actori globali, cum ar fi CEPI, GAVI și fundațiile filantropice”, a afirmat Ursula von der Leyen. 

Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii septembrie Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

Dincolo de această cooperare, Ursula von der Leyen a subliniat convingerea sa privind necesitatea unui standard global pentru pregătirea în domeniul sănătății.

„Acesta este motivul pentru care am organizat, împreună cu G20, Summitul Mondial privind Sănătatea la Roma, la începutul acestui an. Prin Declarația de la Roma, lumea a aprobat un set de principii directoare pentru pregătirea globală. Pregătirea se află acum în centrul acțiunii Uniunii noastre”, a mai spus șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a punctat că „importanța acestui nou efort trebuie să se reflecte în resursele sale”, iar „Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”.

„Am propus un buget fără precedent de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru misiunea noastră de pregătire în domeniul sănătății. Uniunea noastră, statele noastre membre și, desigur, sectorul privat au un rol de jucat și o contribuție de adus. Europa este pregătită să contribuie și să investească în pregătirea pentru pandemii – acasă și în întreaga lume”, a mai spus președinta Comisiei Europene. 

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat vineri un cadru pentru a spori gradul de incluziune și diversitate al programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027.

Măsurile dau astfel curs angajamentului președintei Ursula von der Leyen de a consolida substanțial ambele programe nu doar prin faptul că permit unui număr mult mai mare de persoane să învețe sau să facă voluntariat într-o altă țară, ci, în special, prin faptul că se adresează unui număr tot mai mare de persoane cu mai puține oportunități.

Prin aceste măsuri incluzive, Comisia dă un impuls puternic îmbunătățirii echității și incluziunii în Spațiul european al educației și se ridică la înălțimea promisiunii din primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă.

”Modul nostru de viață european este unul care oferă șanse egale tuturor tinerilor europeni. Incluziunea și diversitatea fac parte integrantă din această viziune. Este esențial să facem un efort suplimentar pentru a ne asigura că programele UE nu lasă pe nimeni în urmă. Cei din generația Erasmus au devenit cei mai buni ambasadori ai Europei, ei pot împărtăși ceea ce au experimentat, iar acest lucru începe cu un acces corect și egal la toate programele”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, într-un comunicat al instituției.

”Programele UE trebuie să avantajeze pe toată lumea, indiferent de mediul de proveniență, de contextul socio-economic și de starea lor fizică, mentală sau de sănătate. Prin urmare, este esențial ca noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate să fie mai incluzive, bazate pe diversitate.  Vom oferi mai multe fonduri pentru a-i însoți pe cei care au nevoie de mai mult ajutor și vom ajunge la cei care nu știu despre program sau ezită. Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități și să poate, de asemenea, să dea înapoi societății. Aceasta este valoarea solidarității pe care se bazează proiectul european”, a transmis, la rândul său, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Măsurile pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate includ:

  • Sprijin financiar dedicat: cele două programe vor oferi un sprijin financiar sporit persoanelor cu oportunități reduse pentru a acoperi orice cheltuieli sau nevoi suplimentare. Acest lucru va contribui la eliminarea barierelor ce le împiedică să participe de pe picior de egalitate la activitățile programelor. De asemenea, Comisia invită agențiile naționale și actorii care pun în aplicare programele la nivel național și local să utilizeze alte fonduri naționale sau europene existente pentru a completa sprijinul financiar oferit;
  • Sprijin personalizat pentru participanți pe parcursul tuturor etapelor proiectului lor: participanții vor avea posibilitatea de a beneficia de o serie de oportunități (sprijin lingvistic, vizite pregătitoare sau mentorat consolidat, de exemplu) înainte, în timpul și după proiectul la care participă, pentru a se asigura că vor profita la maximum de experiența lor;
  • Sprijin pentru organizațiile participante: programele vor oferi ajutor suplimentar pentru organizațiile implicate în proiecte incluzive. Acesta va varia de la finanțare suplimentară pentru a contribui la consolidarea capacităților, la activități de formare și de creare a rețelelor de personal în domeniul incluziunii și al diversității;
  • Ofertă de învățare mai flexibilă: programele oferă acum o gamă mai largă de oportunități de proiecte și de mobilitate ce îmbracă diferite formate și se întind pe durate de timp variate (virtuale sau fizice, individuale sau în grup) pentru a permite tuturor participanților să găsească ceea ce se potrivește cel mai bine nevoilor lor;

  • Prioritate în procesul de selecție: programele includ mecanisme pentru a acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu mai puține oportunități și care abordează temele incluziunii și diversității;
  • Comunicare și raportare mai clare: În comunicarea privind programele, Comisia, agențiile naționale și toți actorii implicați la nivel național și local vor pune la dispoziție documente și materiale accesibile și multilingve. Comisia își va dezvolta în continuare activitățile de monitorizare și raportare pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de incluziune.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la nivel național prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

Pentru a aborda mai bine provocările specifice legate de accesul la programe în contextele lor naționale, agențiile naționale vor elabora propriile planuri de acțiune pentru incluziune, pe baza acestui cadru general de măsuri de incluziune.

O rețea de responsabili pentru incluziune și diversitate din cadrul agențiilor naționale a fost deja creată pentru a facilita această activitate și schimbul de bune practici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
S&D54 mins ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA15 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA16 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.16 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA17 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO18 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.19 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

ROMÂNIA16 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA17 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending