Connect with us

U.E.

Comisia Europeană: Germania și Grecia au depus la Bruxelles Planurile naționale de Redresare și Reziliență

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Astăzi, 28 aprilie, Comisia Europeană a primit încă două Planuri Naționale de Redresare și Reziliență din partea Greciei și Germaniei. Astfel, cele două țări se alătură Portugaliei, primul stat membru din blocul comunitar care a depus la Bruxelles Planul său de Redresare și Reziliență.

„Prezentarea acestor planuri este rezultatul unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni”, a transmis Executivul în comunicatul oficial.

Planul de redresare și reziliență al Germaniei

Include măsuri în valoare totală de 27,9 miliarde euro. Contribuția financiară maximă sub formă de granturi disponibilă pentru Germania în temeiul regulamentului se ridică la 25,6 miliarde de euro. Deoarece costul estimat al planului german este mai mare decât alocarea Germaniei, orice sumă suplimentară va fi acoperită de Germania.

Planul german este structurat în jurul a șase priorități politice. Printre acestea se numără măsuri de reformă și de investiții referitoare la acțiunea climatică și tranziția energetică, digitalizarea economiei, infrastructură și educație, participarea socială, consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, modernizarea administrației publice și reducerea barierelor în calea investițiilor.Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Planul include, de asemenea, trei proiecte importante de interes european comun în domeniul hidrogenului, al infrastructurii și serviciilor de cloud computing și al microelectronicii.

Planul de redresare și reziliență al Greciei

A solicitat un sprijin total de 30,5 miliarde de euro în, 17,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 12,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Greciei este structurat în jurul a patru piloni: ecologic, digital, ocuparea forței de muncă, competențe și coeziune socială, precum și investiții private și transformare economică și instituțională. Planul propune investiții și reforme legate de toate cele șapte domenii emblematice europene.


De reținut: În prezent, Comisia a primit în total trei planuri de redresare și de reziliență, din partea Germaniei, Greciei și Portugaliei: „Comisia va continua să colaboreze intensiv cu celelalte state membre pentru a le ajuta să elaboreze planuri de înaltă calitate.”

România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

Italia, Spania și Franța se apropie de transmiterea oficială a PNRR Comisiei Europene. Italia a prezentat PNRR ieri, 27 aprilie, în Parlamentul național, iar premierul Spaniei a anunțat aprobarea lui la nivel național. Franța ar urma să prezinte planul Comisiei Europene astăzi, 28 aprilie.

Citiți și: Ursula von der Leyen, mesaj pentru România și celelalte țări UE: Comisia se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție. Este oportunitatea secolului pentru Europa

Etapele următoare pentru Grecia, Germania și Portugalia

Comisia va evalua planurile în următoarele două luni pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.

De asemenea, Comisia va evalua dacă planurile alocă cel puțin 37% din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20% pentru tranziția digitală. Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar deschide calea pentru plata unei prefinanțări de 13% către fiecare stat membru. Acest lucru este condiționat de intrarea în vigoare a deciziei privind resursele proprii, care trebuie mai întâi aprobată de toate statele membre.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a interpelat Comisia Europeană pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune aceasta pentru a proteja culturile în contextul reducerii semnificative a pesticidelor.

Demersul său vine în contextul în care reprezentanții Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România au analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind pierderile majore de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană.

În prezent, mai sunt disponibile 30 %-40 % din produsele de uz fitosanitar. Specialiștii evidențiază problemele majore legate de reducerea acestor tipuri de soluții, dând ca exemplu culturile de cereale păioase, care ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare.

Pentru a ajunge la maturitate, cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni.

Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă, toate celelalte măsuri agrotehnice de control având rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv.

În răspunsul pe care i l-a oferit eurodeputatului Daniel Buda, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat că UE ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii.

”Sunt planificate, în cadrul programului <<O formare mai bună pentru o hrană mai sigură>> al Comisiei, activități specifice de formare care urmăresc îmbunătățirea cunoștințelor necesare în statele membre pentru a evalua cererile referitoare la microorganisme. În urma proiectelor Orizont 2020, Orizont Europa va continua să finanțeze proiectele de cercetare și inovare, pentru a permite o protecție a plantelor mai sustenabilă. În fine, Comisia a anunțat o măsură de politică privind plantele obținute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi care ar putea contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil”, i-a transmis oficialul european eurodeputatului român.

Kyriakides a amintit de ”raportul privind evaluarea REFIT a legislației în domeniul pesticidelor” care a relevat că ”numărul substanțelor active aprobate în UE în anul 2018 a fost mai ridicat decât cel din 2011 și că numărul de produse de protecția a plantelor autorizate a crescut la rândul său în majoritatea statelor membre. Totodată, sunt în curs de prelucrare 61 de cereri de aprobare a unor noi substanțe active, majoritatea dintre acestea referindu-se la microorganisme și la alte substanțe estimate a prezenta un risc scăzut”.

”Astfel cum se menționează în Strategia <<De la fermă la consumator>>, Comisia ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii. Activitatea de pregătire aflată în curs referitoare la revizuirea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor va cuprinde evaluarea mai multor opțiuni, concentrându-se îndeosebi pe promovarea utilizării combaterii integrate a dăunătorilor, cu accent pe alternativele care nu implică substanțe chimice. Pentru primul trimestru al anului 2022 se are în vedere o propunere legislativă de revizuire a directivei sus-menționate. Cerințele în materie de date și metodologiile de evaluare a microorganismelor sunt revizuite pentru a se accelera procesul de introducere pe piață a acestora”, i-a detaliat comisarul european pentru sănătate europarlamentarului Daniel Buda.

Continue Reading

U.E.

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

Published

on

© European Union, 2021

Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a făcut apel la solidaritate din partea celorlalte state UE în contextul creşterii accentuate a numărului de intrări ilegale în ţara sa din Belarus, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Protecția frontierelor externe ale UE rămâne responsabilitatea noastră comună, deoarece contribuie la siguranța și securitatea în întreaga Uniune. Prin urmare, dorim să profităm de această ocazie pentru a reitera solicitarea de asistență suplimentară urgentă pentru autoritățile lituaniene, care se confruntă cu circumstanțe dificile”, este precizat în scrisoarea semnată de liderul lituanian și de premierul sloven Janes Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

”Acesta este un atac hibrid şi o utilizare sponsorizată de stat a migraţiei ilegale ca armă”, au scris Nauseda şi Jansa.

Scrisoarea conține o solicitare de asistență necesară Lituaniei, în special pentru protecția frontierelor: barieră fizică și echipamente de monitorizare.

Statele membre ale UE sunt invitate să contribuie cu aceste echipamente și să ajute Lituania să facă față acestei crize migratorii fără precedent de-a lungul frontierei UE-Belarus.

Un apel similar a venit și din partea Comisiei Europene, care, prin vocea comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a solicitat statelor membre UE să ajute Lituania în gestionarea valului de mii de migranţi ilegali orchestrat de Belarus ca represalii pentru sancţiunile europene.

”Inacceptabila instrumentalizare a oamenilor pentru scopuri politice trebuie să înceteze”, a menţionat oficialul european. 

Un mesaj similar a venit și din partea Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

”Instrumentalizarea migranților și a refugiaților este absolut inacceptabilă. Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, este precizat într-o recentă reacție a acestuia.

Mai multe țări UE s-au mobilizat deja și au oferit ajutor acestei țări baltice, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Consiliul Uniunii Europene a impus noi măsuri restrictive împotriva regimului de la Minsk ca urmare a escaladării încălcărilor grave ale drepturilor omului în Blearus și reprimării violențe a societății civile, precum și a opoziției democratice și a jurnaliștilor, sancționând, de asemenea, deturanrea avionului Ryanair și arestarea jurnalistului disident Roman Protasevici și a prietenei acestuia, Sofia Sapega.

Noile sancțiuni economice specifice includ interdicția vizând vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către oricine din Belarus, de echipamente, de tehnologii sau de produse software destinate în principal pentru monitorizarea sau interceptarea internetului sau a comunicațiilor telefonice, precum și de produse și tehnologii cu dublă utilizare destinate utilizării militare și anumitor persoane, entități sau organisme din Belarus.

Într-o dovadă de unitate cu decizia UE, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au adoptat și ele noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că autoritățile din Belarus vor avea de plătit un preț pentru reprimarea societății civile.

Ca represalii pentru aceste sancţiuni, Belarusul le permite migranţilor ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă graniţa în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autorităţile de la Minsk că aduc în Belarus migranţi cu avionul de la Bagdad şi Istanbul şi apoi îi trimit către Lituania.

Anul trecut, 74 de persoane au trecut granița Lituaniei cu Belarus. În 2021, aproape 2.100 de persoane au intrat în Lituania, în special în lunile iunie și iulie. Cele mai multe dintre persoanele care trec în Lituania din Belarus provin din Irak, Republica Congo, Camerun, Guineea și Iran.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA48 seconds ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda7 mins ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA1 hour ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

U.E.2 hours ago

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

ROMÂNIA3 hours ago

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului

U.E.3 hours ago

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

INTERNAȚIONAL3 hours ago

România condamnă cu fermitate atacul asupra vasului „Mercer Street”. Ambasadorul Republicii Islamice Iran a fost convocat de urgență la MAE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

ROMÂNIA49 seconds ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending