Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ”ia notă” de decizia Guvernului României de a retrage propunerea lui Ioan Mircea Pașcu pentru postul de comisar european interimar

Published

on

Comisia Europeană ”ia notă” de decizia guvernului român de a nu propune un comisar pentru perioada rămasă până la finalul actualului Executiv european, care își încheie mandatul la 31 octombrie, a anunțat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei, informează Agerpres.

Comisia Europeană ia notă de deciziile guvernelor român şi estonian de a nu propune comisari pentru perioadă rămasă din mandatul actualei Comisii – 31 octombrie 2019”, a declarat sursa citată.

”Acest lucru este în linie cu ceea ce a cerut (actualul preşedinte Jean-Claude) Juncker în iunie”, adaugă purtătorul de cuvânt al Executivului european.

Fostul eurodeputat și vicepreședinte al Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu, a precizat miercuri că ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană a primit instrucțiuni pentru retragerea candidaturii sale la funcția de comisar european interimar.

Ultima ora: am fost informat de Dna Ambasador pe lângă UE, Luminița Odobescu, ca a primit instrucțiuni pentru retragerea candidaturii mele la postul de comisar interimar al României! Iau nota și ma conformez, așa cum am anunțat, hotărârii luate de Dna Viorica Vasilica Dancila! Voi reveni …”, a scris Pașcu, pe Facebook.

Ioan Mircea Pașcu a fost propus de Guvernul Dăncilă pentru ocuparea poziției de comisar european intermar după ce Corina Crețu a anunțat că se retrage din funcția de comisar european pentru Politică Regională pentru a-și prelua mandatul de europarlamentar.

Aflată într-o situație similară, după ce Andrus Ansip a devenit eurodeputat, Estonia a decis la 10 septembrie că nu mai este necesar să ocupe un post de comisar european în actuala Comisie aflată pe final de mandat, preferând ca persoana desemnată să se concentreze pe responsabilitățile pe care le va avea în Comisia condusă de Ursula von der Leyen.

Anunțul Estoniei a fost saluat de președintele Grupului PPE al Parlamentului European, Manfed Weber, care a cerut României tot la 10 septembrie să își retragă candidatul pentru poziția de comisar european justificând că astfel s-ar evita ”o inacceptabilă risipă din banii plătitorilor de taxe”.

Reacția lui Weber venea în urma unei scrisori înainte președintelui Parlamentului European, David Sassoli de către președintele Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) Monika Hohlmeier, în care aceasta din urmă invoca drept argument costurile mult prea ridicate pentru un mandat de doar câteva săptămâni.

”Vă rog să îmi dați voie să îmi exprim îngrijorarea în privința acestei proceduri: din punctul de vedere al Comisiei de control bugetar, ocuparea postului vacantat fără alocarea unei responsabilități specifice și doar pentru câteva săptămâni nu poate fi justificată din punct de vedere al administrării financiare. Potrivit unei declarații a președintelui Comisiei Europene în mass-media, costurile pentru ocuparea celor două poziții vacante până la finalul mandatului ar fi de un milion de euro pentru fiecare comisar. Costurile sunt disproporționate având în vedere, în primul rând, perioada scurtă a mandatului, în al doilea rând lipsa unui portofoliu și, în al treilea, anunțul președintelui CE potrivit căruia Comisia nu va prezenta nicio nouă propunere până la finalul mandatului. Din punctul de vedere al protejării banilor plătitorilor de taxe, numirea unui nou comisar în acest moment și în aceste condiții nu poate fi aprobată.”, i-a transmis Hohlmeier lui Sassoli, potrivit scrisorii intrate în posesia CaleaEuropeană.ro. 

Abordarea lui Hohlmeier este similară cu cea a președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a acestora, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

Noul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor, iar cea a Estoniei, Kadri Simson, portofoliul Energiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina | Ursula von der Leyen: UE, pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul „neclinitit și deplin” al UE pentru Ucraina în fața agresiunii împotriva integrității sale teritoriale și a suveranității, anunțând că Europa este pregătită să ia măsuri restrictive suplimentare împotriva Rusiei.

În discursul susținut în fața ambasadorilor UE, Ursula von der Leyen a făcut referire la mișcările militare rusești și despre acumularea masivă a acestora de-a lungul frontierei de est a Ucrainei: „Doresc să subliniez încă o dată sprijinul deplin și neclintit al UE pentru Ucraina în fața acestei agresiuni împotriva integrității sale teritoriale și a suveranității”, a transmis șefa Executivului European. 

De asemenea, oficialul european condamnă încercarea flagrantă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin manipularea livrărilor de gaz într-o perioadă de prețuri ridicate la energie: „Trebuie să ne protejăm societățile și democrațiile de acest tip de joc de putere geopolitică cinică. UE va răspunde în mod corespunzător la orice alte agresiuni, inclusiv la încălcări ale dreptului internațional sau la orice alte acțiuni rău intenționate, întreprinse împotriva noastră sau a vecinilor noștri, inclusiv a Ucrainei.”

„Acest răspuns va lua forma unei intensificări și extinderi robuste a regimurilor de sancțiuni existente. Și, pe lângă acestea, suntem pregătiți să luăm măsuri restrictive suplimentare. Vom face acest lucru în coordonare cu partenerii noștri de aceeași părere. Pentru a fi foarte clar: am prefera să ne angajăm în mod constructiv cu Moscova, dar acest lucru depinde de ei. În prezent, alegerile deliberate și acțiunile agresive ale Rusiei sunt cele care continuă să destabilizeze securitatea în Europa”, a conchis aceasta.

Reamintim că președintele Biden “a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei în jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice puternice și de altă natură în cazul unei escaladări militare”. Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina. În același context, și Uniunea Europeană a anunțat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei

Citiți și: Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.


La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Croația au semnat luni, 6 octombrie, un acord de parteneriat pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația. Acest lucru face parte din etapele pregătitoare pentru aderarea Croației la zona euro, informează un comunicat

Documentul a fost semnat în marja reuniunii Eurogrupului de către Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie, și Zdravko Marić, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Croației. Acordul de parteneriat reprezintă un angajament politic din partea Comisiei de a sprijini organizarea de campanii de informare și de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023, cu condiția ca această țară să îndeplinească toate criteriile de convergență. De asemenea, el reprezintă baza pentru pregătirea și semnarea unui acord de grant, care va permite Comisiei să cofinanțeze activitățile de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația.

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 mins ago

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, susține că NATO trebuie să se adapteze la noile provocări și amenințări

U.E.7 mins ago

S-a încheiat “epoca Angela Merkel”: Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică

U.E.18 mins ago

Comisia Europeană apreciază că este puțin probabil ca PNRR-urile Poloniei și Ungariei să fie aprobate anul acesta

INTERNAȚIONAL21 mins ago

OMS avertizează: Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 trebuie să fie „o soluție de ultimă instanță”

INTERNAȚIONAL22 mins ago

SUA anunță că vor “răspunde pozitiv” la solicitările militare ale României și aliaților de pe flancul estic în cazul unei invazii ruse în Ucraina: Ne vom fortifica aliații NATO

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

Ucraina | Ursula von der Leyen: UE, pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

U.E.54 mins ago

Președinta BCE, Christine Lagarde, se declară încrezătoare că Olaf Scholz va lucra „din greu” pentru consolidarea Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Klaus Iohannis: Ziua Constituției, un bun prilej de a conștientiza că responsabilitatea dezvoltării și modernizării societății noastre este una comună

RUSIA1 hour ago

Emmanuel Macron va discuta cu președinții ucrainean și rus ”în următoarele zile” pentru a evita o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL UE1 hour ago

EPSCO: Miniștrii sănătății au adoptat 4 domenii prioritare privind consolidarea UE a Sănătății: Accesul la medicamente și combaterea cancerului, printre priorități

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending