Connect with us

U.E.

Comisia Europeană îi invită pe liderii din UE să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Comisia Europeană îi invită pe liderii din UE să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului, potrivit unui comunicat al instituției. 

Înainte de reuniunea Consiliului European din 17-18 octombrie, Comisia Europeană îi invită pe șefii de stat sau de guvern din UE să ofere îndrumare politică și să dea un nou impuls negocierilor pentru ca, înainte de sfârșitul anului, să se ajungă la un acord privind un buget al UE modern, echitabil și echilibrat pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Următorul cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să fie adaptat provocărilor actuale și viitoare, astfel încât UE să poată răspunde așteptărilor cetățenilor.

Într-o comunicare publicată astăzi, Comisia Europeană prezintă principalele puncte pe care liderii UE trebuie să le analizeze și referitor la care să indice o direcție pentru a se ajunge la un acord rapid. Printre acestea se numără:

— un nivel global al finanțării care să corespundă priorităților comune ale Uniunii;

— un buget modern care să asigure un echilibru corect între politici și să pună un accent puternic pe valoarea adăugată a UE;

— o abordare mai transparentă a finanțării bugetului UE și introducerea unor noi surse de venit pentru a sprijini prioritățile și a reduce sarcina asupra contribuțiilor naționale; precum și

— o mai mare coerență a politicilor, prin asigurarea unei legături mai strânse între finanțare și prioritățile de politică și prin consolidarea instrumentelor care protejează bugetul UE de deficiențele în domeniul statului de drept.

În lunile mai și iunie 2018, Comisia a prezentat o propunere pentru un nou buget pe termen lung, modern și strâns corelat cu prioritățile Uniunii, inclusiv propuneri legislative pentru cele 37 de programe sectoriale. S-au realizat deja multe pornind de la această propunere, atât în cadrul Parlamentului European, cât și al Consiliului. S-au înregistrat progrese cu privire la cadrul general și la multe dintre propunerile sectoriale.

Însă mai sunt multe de făcut, notează executivul european,  întrucât ,,negocierile se apropie de momentul adevărului” și este nevoie mai mult decât oricând ca liderii să prezinte orientări strategice, scopul fiind ajungerea la un acord până la sfârșitul anului, astfel cum au convenit liderii UE în luna iunie. Astfel, noile programe vor putea fi lansate la timp, la 1 ianuarie 2021.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ,,obiectivul bugetului UE pe termen lung este de a finanța domenii în care UE aduce cea mai mare valoare adăugată.”

În acest scop, spune Juncker, ,,trebuie să investim în cercetarea de vârf la nivel mondial, în întreaga Europă, trebuie să finanțăm infrastructura transfrontalieră, să sprijinim întreprinderile mici și să le oferim fermierilor noștri o plasă de siguranță, trebuie să dăm posibilitatea tinerilor europeni să urmeze studii într-o altă țară europeană”. Toate aceste priorități se regăsesc în propunerea Comisiei pentru următorii șapte ani, subliniază președintele Comisiei Europene. Mai mult, adaugă Juncker, ,,propunerea noastră este un plan de perspectivă, responsabil și pragmatic privind modalitatea de a face mai mult cu mai puține resurse. Invit Parlamentul European și statele membre să ajungă rapid la un acord”, transmite acesta. 

La rândul său, Comisarul european pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger, a declarat că ,,cetățenii noștri așteaptă rezultate; este momentul să ne asumăm responsabilitatea. Este momentul să luăm decizii”. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că va vota împotriva Pachetului Mobilitate: “Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a declarat marți că va vota împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană și care va fi supus votului Parlamentului European în această săptămână, precizând că actuala formă a propunerii va afecta activitatea transportarilor români.

“Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României. Voi vota împotriva Pachetului pe Mobilitate propus de Comisia Europeană! Sunt zile decisive pentru transportatorii din România. Votul pe care îl acordă Parlamentul European miercuri s-ar putea să însemne costuri semnificative, care vor reprezenta o povară suplimentară asupra companiilor de transport din țara noastră. Sper ca eforturile pe care le-am făcut cu toții în ultimele șase luni – semnale de alarmă, luări de poziție, amendamente – să fie luate în considerare la momentul votului”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: Din fonduri europene, vor fi recuperate 16 milioane de lei pentru echipamentele medicale achiziționate în timpul pandemiei

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Emil Boc anunță că Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a pregătit și depus un proiect pe fonduri europene în valoare totală de peste 16 milioane lei, în vederea recuperării sumelor de bani suplimentare alocate Spitalului “Clujana” pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei COVID-19.

”Prin noile dotări, urmărim creșterea eficienței și calității actului medical, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a pacienţilor cu infecţie COVID-19. Acești bani sunt direcționați pentru dotarea spitalului cu echipamente şi aparatură, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, de la paturi de terapie intensivă sau monitoare pentru funcții vitale la sisteme automate de perfuzie de precizie înaltă”, a ecplicat edilul Emil Boc într-o psostare pe pagina de Facebook.

Reamintim că la începutul lunii aprilie, Ministrul Fondurilor Europene a anunțat că spitalele din rețeaua COVID-19 pot cumpăra imediat echipamentele medicale de care eu nevoie, cheltuiele urmând a fi decontate ulterior inclusiv pentru achizițiile efectuate începând cu data de 1 februarie 2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la începutul lunii mai lansarea apelului dedicat spitalelor implicate în lupta împotriva coronavirus, la data asumată la începutul pandemiei. Începând de vineri, 15 mai, spitalele au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru decontarea achizițiilor de aparatură medicală și echipamente de protecție făcute începând cu luna februarie 2020. 

Până la data depunerii cererii de finanțare, la Spitalul „Clujana” au fost livrate următoarele echipamente: defibrilator, computer tomograf, container, stație procesare imagini CT, injectomat CT, aparat de hemodiafiltrare, măști FFP2. În perioada următoare vor ajunge la Cluj și restul echipamentelor achiziționate de Primăria Cluj-Napoca, a mai explicat Emil Boc.

”Deși Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea Primăriei, în fiecare an orașul contribuie la susținerea celorlalte unități spitalicești din municipiu, în funcție de solicitările fiecărui spital”, a mai adăugat acesta.

În 2020, în cadrul ședinței de Consiliu Local din 2 iulie au fost aprobate hotărârile privind alocările financiare pentru unitățile sanitare clujene, în valoare totală de 10.850.000 lei.

Spitalele clujene care au primit astfel sprijin financiar de la bugetul local sunt:- Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (750.000 lei)
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca (400.000 lei)
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj(1.190.000 lei)
– Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” (60.000 lei)
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” (500.000 lei)
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (5.600.000) lei
– Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Ciricuță” Cluj-Napoca (440.000 lei)
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca (300.000 lei)
– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (800.000 lei)
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (360.000 lei)
– Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (450.000 lei)

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Germania depune eforturi alături de Comisia Europeană pentru a asigura disponibilitatea medicamentului Remdesivir pentru toate cele 27 de state membre

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Germania depune eforturi alături de Comisia Europeană pentru a asigura disponibilitatea medicamentului Remdesivir utilizat pentru tratarea infecției cu noul coronavirus pentru toate cele 27 de state membre, potrivit declarațiilor de luni ale ministrului german al sănătății, Jens Spahn, și ale Executivului de la Bruxelles, informează Agerpres și EUobserver.

Comisia Europeană a declarat luni că discută despre modalitățile de creștere a capacității de producție a Gilead Sciences Inc, compania americană care produce Remdesivir, singurul medicament antiviral care a primit o autorizație de comercializare condiționată de către UE pentru utilizarea sa în tratamentul pacienților cu COVID-19. Totuși, Comisia nu a dorit să elaboreze asupra acestor discuții, precizând că sunt confidențiale. 

De asemenea, potrivit Reuters, Bruxelles-ul declara săptămâna trecută  că poartă discuții cu Gilead pentru a obține doze de Remdesivir pentru toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene.

La rândul său, ministrul german al sănătății, a cărui țară deține președinția UE, le-a declarat eurodeputaților luni că a discutat cu omologul său american și firma de medicamente Gilead pentru a asigura nu doar aprovizionarea UE cu Remdesivir, ci și posibilitatea de a produce acest medicament antiviral în Europa. Declarațiile oficialului german au venit pe fondul întrebărilor ridicate de eurodeputați cu privire la disponibilitatea Germaniei de a ajuta alte state membre în lupta cu coronavirusul. 

În acest sens, Spahn a precizat că Germania nu are „un stoc uriaș” momentan, ci „doar câteva sute de doze” folosite pentru tratarea numărului limitat de pacienți cu COVID-19 din Germania. De asemenea, ministrul german a declarat că a cerut companiei Gilead să garanteze aprovizionarea suficientă cu Remdesivir pentru Europa: „Ne așteptăm de la o companie internațională, cum este Gilead, să nu-și dorească doar accesul pe piața UE și prețuri ridicate pentru alte produse. Totodată, mă aștept la aprovizionarea Europei și Uniunii Europene”, le-a spus Spahn europarlamentarilor.

Îngrijorările cu privire la disponibilitatea medicamentului au crescut după ce administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută că a cumpărat practic toate stocurile cu Remdesivir, iar nicio altă țară din lume nu îl va putea cumpăra în următoarele trei luni. În consecință, Comisia Europeană a autorizat la 3 iulie, la mai puţin de o lună după depunerea solicitării, punerea pe piață a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene și a transmis că nu va „omite niciun efort pentru a obţine tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”.

Remdesivir este un medicament antiviral monitorizat ca tratament pentru Covid-19. Remdesivir este un „inhibitor al ARN polimerazei virale” (un medicament care interferează cu producerea de material genetic viral, prevenind înmulțirea virusului). Acesta a arătat activitate consistentă in vitro împotriva diferitelor virusuri ARN, inclusiv SARS-CoV-2 și a fost inițial dezvoltat pentru tratarea Ebola.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending