Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană începe o investigație aprofundată cu privire la ajutorul de stat de 190 de milioane de euro acordat de România companiei TAROM

Published

on

© TAROM/ Facebook

Comisia Europeană a deschis astăzi, 5 iulie, o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene TAROM sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, se arată în comunicatul oficial al Executivului European.

TAROM, compania română de transporturi aeriene deținută de stat, se confruntă de ani de zile cu dificultăți financiare.

TAROM a primit de la statul român un împrumut de salvare temporar de aproximativ 36,7 milioane de euro, după aprobarea de către Comisie în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat în februarie 2020. La 28 mai 2021, autoritățile române au notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei TAROM.

Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri pentru raționalizarea operațiunilor TAROM, reînnoirea flotei companiei aflate în proces de învechire și reducerea costurilor. România intenționează să sprijine restructurarea printr-o finanțare publică de aproximativ 190 de milioane de euro. Acest sprijin ar urma să fie acordat sub forma unei injecții de capital, a unei subvenții și a eliminării din bilanț a datoriilor corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare (aproximativ 36,7 milioane de euro) și a dobânzii aferente.

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate.

Mai precis, se poate acorda ajutor pentru salvare pentru o perioadă de până la șase luni. După această perioadă, fie ajutorul pentru salvare trebuie să fi fost rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare pentru a fi evaluat în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără a primi în continuare sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură suficientă la costurile restructurării sale și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale.

În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare și ajutorul pentru sprijinirea acestuia îndeplinesc condițiile prevăzute în orientări.

Investigația aprofundată a Comisiei va examina în special:

  • dacă planul de restructurare propus este adecvat pentru rezolvarea dificultăților companiei TAROM și pentru restabilirea viabilității pe termen lung a acesteia într-un interval de timp rezonabil, fără să i se acorde în continuare ajutor de stat;
  • dacă TAROM sau operatorii de pe piață ar urma să contribuie suficient la costurile de restructurare, asigurându-se astfel că planul de restructurare nu se bazează excesiv pe finanțarea publică și că ajutorul este proporțional, precum și
  • dacă planul de restructurare ar urma să fie însoțit de măsuri adecvate de limitare a denaturărilor concurenței create de ajutor.

Comisia își va continua investigațiile pentru a afla dacă îndoielile sale inițiale se confirmă. Deschiderea unei investigații oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații și nu anticipează rezultatul acesteia.


Citiți și: Comisia Europeană a aprobat o garanție de stat în valoare de 19,3 milioane de euro pentru compania TAROM

În octombrie 2020, Comisia a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție din partea statului român pentru împrumuturi în valoare de 19,3 milioane de euro pentru a despăgubi TAROM pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19. Măsura a fost evaluată în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite statelor membre să despăgubească întreprinderile pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare, cum ar fi pandemia de COVID-19.

Versiunea neconfidențială a deciziei de deschidere a procedurii oficiale privind ajutorul de restructurare va fi disponibilă cu numărul de caz SA.59344 în Registrul ajutoarelor de stat pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Lista deciziilor privind ajutoarele de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial poate fi găsită în Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat marți un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, fiind disponibile peste 7 miliarde de euro pentru proiecte noi de infrastructură și fiind considerate eligibile proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat al executivului european, fondurile sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale, și infrastructura rutieră.

De asemenea, vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Moldovei.

De altfel, pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Moldova pot solicita direct finanțare din partea UE în cadrul acestui apel de proiecte, grație semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

“Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.  

Proiectele de infrastructură finanțate vor îmbunătăți siguranța și interoperabilitatea pe rețeaua de transport a UE.

Apelul vizează, de asemenea, proiecte care îmbunătățesc rezistența infrastructurii de transport la dezastrele naturale.

Aceste investiții vor susține competitivitatea pieței interne, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri, pentru o calitate mai bună a vieții și pentru reducerea emisiilor.  

Solicitanții sunt invitați să își depună propunerile până la 30 ianuarie 2024.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

”Un pact al solului pentru Europa”: România participă la patru din cele 17 proiecte noi care vizează sprijinirea sănătății solurilor, finanțate cu 90 de milioane de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană va investi 90 de milioane de euro în 17 proiecte noi de cercetare care contribuie la misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa”. România participă la patru dintre acestea

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste proiecte vor viza refacerea și protejarea sănătății solului, având drept scop producția durabilă de alimente sănătoase, protejarea biodiversității, consolidarea rezilienței la schimbările climatice și contribuția la obiectivele Pactului verde european.

Proiectele reunesc 314 participanți din 32 de țări. Pe lângă statele membre ale UE, participă țări asociate programului Orizont Europa (Israel, Kosovo, Norvegia, Serbia și Turcia), dar și țări neasociate (Regatul Unit, Statele Unite, Canada și Elveția). La proiecte participă universități, instituții de cercetare, IMM-uri, întreprinderi, ONG-uri și autorități locale.

Proiectele vor aduce o gamă largă de beneficii pentru refacerea și protejarea sănătății solului până în 2030, cum ar fi:

  • crearea unui depozit de cunoștințe și date pentru a integra cunoștințele în materie de cercetare și inovare privind solul și sănătatea solului;
  • reducerea deșeurilor rezultate din prelucrarea alimentelor și valorificarea reziduurilor în vederea producerii și testării unor amelioratori de sol organici și produse fertilizante;
  • furnizarea de indicatori pentru măsurarea biodiversității solului și a serviciilor ecosistemice (de exemplu, agroecosisteme și ecosisteme forestiere);
  • furnizarea de instrumente și metode de identificare a surselor de poluare a solului și de îmbunătățire a punerii în aplicare a gestionării durabile și rentabile a terenurilor în zonele urbane și rurale;
  • promovarea punerii în aplicare a practicilor agriculturii carbonului, a standardizării metodologiei și a mecanismelor de certificare pentru contabilizarea carbonului în sol;
  • dezvoltarea unui cadru pentru monitorizarea, raportarea și verificarea eforturilor gestionarilor de terenuri în vederea sechestrării dioxidului de carbon și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • elaborarea în comun de materiale, orientări, norme privind programa școlară și cursuri de formare privind educația în domeniul solului;
  • crearea unei structuri de tip ghișeu unic pentru a sprijini, a extinde și a promova viitoarea rețea de 100 de „laboratoare vii” și „faruri” din cadrul misiunii „Sol”, care va începe să funcționeze anul viitor;
  • reducerea incinerării, a depozitării deșeurilor și îmbunătățirea recuperării nutrienților din deșeurile biologice.

Cele 17 proiecte noi au fost selectate de experți independenți, în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, care a primit 71 de candidaturi eligibile. Majoritatea proiectelor au început deja. Proiectele vor fi gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare (REA). Mai multe detalii privind proiectele, inclusiv bugetul și beneficiarii, pot fi găsite în prezentarea generală a proiectelor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE amendează din nou Intel cu 376,36 mil. de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare: Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a impus din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru un abuz de poziție dominantă stabilit anterior pe piața cipurilor pentru calculatoare numite unități centrale de procesare x86 (“CPU”), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Prin decizia de astăzi, impunem din nou o amendă de 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare. Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival. Acest lucru este ilegal în conformitate cu normele noastre de concurență. Decizia noastră demonstrează angajamentul Comisiei de a se asigura că încălcările foarte grave ale normelor antitrust nu rămân nesancționate”, a declarat comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În 2009, Comisia a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro după ce a constatat că Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața procesoarelor x86. Decizia Comisiei s-a bazat pe constatările conform cărora Intel a fost implicată în două forme specifice de practici ilegale prin: (i)acordarea de reduceri total sau parțial ascunse producătorilor de computere cu condiția ca aceștia să cumpere toate sau aproape toate procesoarele x86 de la Intel (așa-numitele “reduceri condiționate”); și (ii) plata producătorilor de computere pentru a opri sau întârzia lansarea unor produse specifice care conțin procesoare x86 ale concurenților și pentru a limita canalele de vânzare disponibile pentru aceste produse (așa-numitele “restricții propriu-zise”).

În 2022, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei din 2009, în special constatarea Comisiei referitoare la practica Intel privind reducerile condiționate. În același timp, Tribunalul a confirmat că restricțiile propriu-zise ale Intel au reprezentat un abuz de poziție dominantă pe piață în temeiul normelor UE în materie de concurență. De asemenea, Tribunalul a anulat integral amenda aplicată Intel, după ce a concluzionat că nu a putut stabili cuantumul amenzii referitoare doar la restricțiile simple.

În urma acestei hotărâri, Comisia a adoptat vineri o nouă decizie prin care a impus o amendă Intel doar pentru restricțiile simple. Restricțiile propriu-zise constituie o încălcare gravă a articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și, prin urmare, Comisia a decis să impună din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel. Amenda mai mică impusă prin decizia de astăzi reflectă sfera mai restrânsă a încălcării în comparație cu decizia Comisiei din 2009.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
POLITICĂ1 hour ago

Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament privind pachetul fiscal-bugetar: Singura cale prin care România se poate dezvolta este un parteneriat Guvern – mediul de afaceri

INTERNAȚIONAL1 hour ago

OSCE: Ministrul Odobescu a condamnat atacurile Rusiei asupra Ucrainei, inclusiv cele din imediata vecinătate a granițelor României

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis i-a primit pe noii ambasadori ai Belgiei, Estoniei, Finlandei, Lituaniei, Olandei și Sloveniei, cu care a discutat despre coordonarea în cadrul NATO și UE

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Code for Romania: Este o oportunitate de a profila România ca actor important

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Premierul R. Moldova, vizită la Berlin. Dorin Recean va participa la Forumul de Afaceri Germania – România alături de premierul Marcel Ciolacu

U.E.16 hours ago

Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni

U.E.17 hours ago

Prin Declarația de la Cáceres, miniștrii culturii din UE se angajează să depună eforturi pentru recunoașterea culturii ca nou obiectiv de dezvoltare durabilă

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron introduce un nou plan de stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice: Politica ecologică a Franței nu ar trebui să fie punitivă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE

NATO17 hours ago

Ministrul Odobescu: Reacția rapidă a NATO, la solicitarea României, la incidentele cu drone demonstrează capacitatea de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat

U.E.20 hours ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA2 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA3 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA5 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU5 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE7 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Trending