Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îndeamnă statele UE să elaboreze și să pună în aplicare pachete de politici care să asigure o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică, fără a lăsa pe nimeni în urmă

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a conturat marți orientările strategice pentru o tranziție echitabilă și incluzivă către neutralitatea climatică, în completarea pachetului privind implementarea Pactului Ecologic European, prezentat în luna iulie.

Propunerea stabilește orientări specifice pentru a sprijini statele membre să elaboreze și să pună în aplicare pachete de politici care să asigură o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică, abordând în mod corespunzător aspectele sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al instituției, propunerea acordă o atenție deosebită abordării nevoilor persoanelor și gospodăriilor care depind în mare măsură de combustibilii fosili și care ar putea fi cele mai afectate de tranziția ecologică și invită statele membre să utilizeze în mod optim finanțarea publică și privată și să lucreze în strânsă cooperare cu partenerii sociali.

”Prin intermediul Pactului Ecologic European vom crea o economie modernă și durabilă, cu locuri de muncă ce vor dura zeci de ani. Tranziția Europei către neutralitate climatică nu va fi ușoară și avem nevoie de politici pentru întreaga economie, care să implice pe toată lumea. Astăzi completăm propunerile nostre privind Fondul social pentru climă, Mecanismul pentru tranziție justă și altele cu orientări politice suplimentare pentru a ne asigura că nu lăsăm pe nimeni în urmă pe drumul nostră către un viitor verde, sănătos și echitabil”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului Ecologic European.

Echitatea și solidaritatea sunt princii definitorii ale Pactului Ecologic European. Acțiunile politice de sprijinire a oamenilor și participarea activă a acestora sunt esențiale pentru o tranziție ecologică de succes. Cu ajutorul unor acțiuni și politici adecvate, tranziția ecologică are potențialul de a crea 1 milion de locuri de muncă suplimentare până în 2030 în UE și aproximativ 2 milioane de locuri de muncă până în 2050. În același timp, este important să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă și că UE și statele sale membre continuă să își îmbunătățească capacitățile de a anticipa schimbările și de a oferi sprijin specific regiunilor, industriilor, lucrătorilor și gospodăriilor care se confruntă cu provocările viitoare.

Oamenii în centrul tranziției ecologice

Pentru a fructifica pe deplin potențialul social și de ocupare a forței de muncă al tranziției ecologice, este esențial ca toate instrumentele disponibile să fie utilizate și să se pună în aplicare politicile adecvate la nivelul UE, național, regional și local. Propunerea de astăzi încurajează statele membre să ia măsuri și acțiuni adaptate la circumstanțele lor specifice, inclusiv:

  • Măsuri pentru sprijinirea unei ocupări a forței de muncă de calitate și de facilitate a tranziției de la un loc de muncă la altul. Acestea includ, de exemplu, oferirea de asistență adaptată pentru căutarea unui loc de muncă și promovarea creării de locuri de muncă, precum și facilitarea accesului la finanțare și la piețe pentru microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, în special cele care contribuie la obiectivele climatice și de mediu;
  • Măsuri de sprijinire a accesului echitabil la educație și formare de calitate. Acest aspect face trimitere, de exemplu, la actualizarea informațiilor privind competențele de care are nevoie piața muncii, la furnizarea unei educații și a unei formări de înaltă calitate, favorabile incluziunii pentru căpătarea aptitudinilor și competențelor relevante pentru tranziția ecologică, la creșterea participării adulților la învățarea continuă, pe tot parcursul vieții;
  • Măsuri de sprijinire a unor sisteme echitabile de protecție socială și de impozitare. Propunerea invită statele membre să evalueze și, dacă este necesar, să adapteze aceste sisteme, de exemplu prin transferarea sarcinii fiscale de la forța de muncă către alte surse care contribuie la obiectivele climatice și de mediu;
  • Măsuri de sprijinire a accesului la servicii esențiale la prețuri accesibile. Statele membre sunt invitate să continue mobilizarea sprijinului financiar public și privat pentru a investi în energia regenerabilă, să abordeze provocările legate de mobilitate și să promoveze oportunități de reducere a costurilor legate de economia circulară;
  • Măsuri pentru coordonarea acțiunii politice, pentru a urma o abordare la nivelul întregii economii și a implica în mod activ partenerii sociali, societatea civilă și autoritățile regionale și locale, precum și alte părți interesate. Măsurile de consolidare în continuare a bazei de date și de promovare a coerenței definițiilor și metodologiilor sunt, de asemenea, importante pentru a îmbunătăți orientarea politicilor sociale și ale pieței muncii;
  • Utilizarea optimă a fondurilor publice și private. Statele membre au la dispoziție o gamă largă de fonduri UE și de alte tipuri de finanțare pentru a pune în aplicare măsurile necesare pentru o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Fondul social pentru climă propus, în valoare de 72,2 miliarde de euro, va sprijini în special gospodăriile vulnerabile, utilizatorii de transport și microîntreprinderile afectate de introducerea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru combustibilii utilizați în transportul rutier și în clădiri. Acesta va fi finanțat din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii. Alte fonduri UE disponibile în cadrul NextGenerationEU includ Mecanismul pentru tranziție justă (JTM) și Fondul social european+ (FSE+), principalul instrument al UE pentru investiții în oameni, cu un buget de 99,3 miliarde de euro în perioada 2021-2027. O parte semnificativă a reformelor și a investițiilor din planurile de redresare și de reziliență ale statelor membre finanțate de Mecanismul de Redresare și de Reziliență (FRR) va viza politicile sociale, cu un sprijin specific pentru o tranziție ecologică echitabilă prin promovarea, de exemplu, a creării de locuri de muncă ecologice și a dezvoltării de competențe ecologice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă. Acest lucru va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali, informează un comunicat.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract. Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate.

De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare. 

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.  Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending