Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, prezentând un plan de acțiune cuprinzător și amplu. Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis: Trebuie să punem capăt acțiunilor care permit infiltrarea banilor murdari în sistemul nostru financiar

Published

on

Comisia Europeană a prezentat joi o nouă abordare cuprinzătoare pentru a consolida în continuare lupta Uniunii Europene împotriva spălării banilor șia finanțării terorismului, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România printr-un comunicat

Astfel, executivul european a prezentat un plan de acțiune ambițios și complex, care stabilește măsuri concrete pe care Comisia le va adopta în următoarele 12 luni pentru a asigura o mai bună respectare, supraveghere și coordonare a normelor UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Scopul acestei noi abordări cuprinzătoare este de a elimina orice lacună rămasă și orice verigă slabă prezentă în normele UE.

”Trebuie să punem capăt acțiunilor care permit infiltrarea banilor murdari în sistemul nostru financiar. Astăzi ne consolidăm și mai mult mijloacele menite să combată spălarea banilor și finanțarea terorismului, prezentând un plan de acțiune cuprinzător și amplu. Nu ar trebui să existe nicio vergă slabă nici în normele noastre, nici în punerea lor în aplicare. Ne angajăm să îndeplinim toate aceste acțiuni – rapid și consecvent – în următoarele 12 luni. De asemenea, consolidăm rolul UE la nivel mondial în ceea ce privește elaborarea de standarde internaționale privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului”, a transmis vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis.

Comisia Europeană a prezentant, în același timp, și o metodologie mai transparentă și perfecționată pentru identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice, care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE. Acest demers va consolida dialogul nostru cu țările terțe și va asigura o cooperare mai strânsă cu Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).

De asemenea, executivul european a adoptat joi și o nouă listă a țărilor terțe ale căror cadre de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice.

Planul de acțiune pentru o politică amplă a UE în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului

Planul de acțiune prezentat joi se bazează pe șase piloni, fiecare dintre aceștia fiind menit să îmbunătățească lupta globală a UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului și să consolideze rolul global al UE în acest domeniu.

Împreună, acești șase piloni vor asigura o mai bună armonizare și, prin urmare, o mai mare eficacitate a normelor UE. Normele vor fi mai bine supravegheate și va exista o mai bună coordonare între autoritățile statelor membre:

1. Aplicarea efectivă a normelor UE: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a normelor UE de către statele membre pentru a se asigura că normele naționale respectă cele mai înalte standarde posibile. În paralel, planul de acțiune prezentat joi încurajează Autoritatea Bancară Europeană (ABE) să își utilizeze pe deplin noile competențe pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului.

2. Un cadru unic de reglementare al UE: deși normele actuale ale UE au o aplicare extinsă și sunt eficace, statele membre tind să le aplice în moduri foarte diferite. Prin urmare, interpretările divergente ale normelor conduc la apariția unor lacune în sistemul nostru, care pot fi exploatate de infractori. Pentru a remedia această problemă, Comisia va propune un set mai armonizat de norme în primul trimestru al anului 2021.

3. O supraveghere la nivelul UE: în prezent, este la latitudinea fiecărui stat membru să supravegheze în mod individual normele UE în acest domeniu, ceea ce poate duce la apariția unor lacune în ceea ce privește modul în care sunt supravegheate normele. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune înființarea unei autorități de supraveghere la nivelul UE.

4. Un mecanism de coordonare și de sprijin pentru unitățile de informații financiare din statele membre: unitățile de informații financiare din statele membre joacă un rol esențial în identificarea tranzacțiilor și a activităților care ar putea fi legate de activități infracționale. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune instituirea unui mecanism al UE care să contribuie la o mai bună coordonare și sprijinire a activității acestor organisme.

5. Aplicarea dispozițiilor de drept penal și a schimbului de informații stabilite la nivelul UE: cooperarea judiciară și polițienească, pe baza instrumentelor și a acordurilor instituționale ale UE, este esențială pentru a asigura schimbul adecvat de informații. Sectorul privat poate juca și el un rol în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Comisia va emite orientări cu privire la rolul parteneriatelor public-privat pentru a clarifica și a consolida schimbul de date.

6. Rolul UE la nivel mondial: UE este implicată activ în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională și pe scena mondială în elaborarea de standarde internaționale în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Suntem hotărâți să ne intensificăm eforturile pentru a deveni un actor unic la nivel mondial în acest domeniu. În special, UE va trebui să își adapteze abordarea în ceea ce privește țările terțe al căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe care pun în pericol piața unică. Noua metodologie publicată joi în paralel cu prezentul plan de acțiune oferă UE instrumentele necesare pentru a face acest lucru. Până la intrarea în vigoare a acestei metodologii revizuite, lista actualizată a UE, publicată joi, garantează o mai bună concordanță cu cea mai recentă listă a GAFI (Grupul de Acțiune Financiară Internațională).

Pentru a asigura faptul că discuțiile privind dezvoltarea acestor politici sunt incluzive, Comisia a lansat joi o consultare publică privind planul de acțiune. Autoritățile, părțile interesate și cetățenii vor avea posibilitatea să formuleze observații până la data de 29 iulie.

Perfecționarea metodologiei

Comisia a publicat joi o nouă metodologie pentru identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice, care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE. Obiectivul acestei noi metodologii este de a oferi mai multă claritate și transparență în procesul de identificare a acestor țări terțe. Principalele elemente de noutate se referă la: (i) interacțiunea dintre procesul de includere pe listă al UE și cel al GAFI; (ii) o cooperare sporită cu țările terțe; și (iii) consultarea consolidată a experților statelor membre. Parlamentul European și Consiliul vor avea acces la toate informațiile relevante în diferitele etape ale procedurilor, cu condiția respectării unor cerințe adecvate de manipulare a informațiilor.

Actualizarea listei

În temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor (DCSB), Comisia are obligația legală de a identifica țările terțe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice. Până la intrarea în vigoare a metodologiei perfecționate menționate mai sus, Comisia a revizuit ajoi lista, luând în considerare evoluțiile de la nivel internațional începând din 2018. Noua listă este în prezent mai bine aliniată cu listele publicate de GAFI.

Țări care au fost înscrise pe listă: Bahamas, Barbados, Botswana, Cambodgia, Ghana, Jamaica, Mauritius, Mongolia, Myanmar, Nicaragua, Panama și Zimbabwe.

Țările care au fost retrase de pe listă: Bosnia-Herțegovina, Etiopia, Guyana, Republica Democrată Populară Laos, Sri Lanka și Tunisia.

Comisia a modificat lista printr-un regulament delegat. Acesta va fi transmis acum Parlamentului European și Consiliului spre aprobare în termen de o lună (cu o posibilă prelungire de o lună). Având în vedere criza provocată de coronavirus, regulamentul de joi care conține lista țărilor terțe – și care, prin urmare, prevede noi măsuri de protecție – nu se aplică decât începând cu 1 octombrie 2020. Acest lucru este necesar pentru a garanta că toate părțile interesate au timp pentru a se pregăti în mod corespunzător. Retragerea de pe listă a țărilor nu este însă afectată de această criză, aceasta urmând să intre în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial.

Pachetul de măsuri al Comisiei privind combaterea spălării banilor din iulie 2019 a scos în evidență o serie de deficiențe în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului de către UE. Transpunerea și intrarea în vigoare a legislației recente vor rezolva o parte din aceste probleme, însă unele probleme vor persista.

Ca răspuns la acest pachet, Parlamentul European și Consiliul au invitat Comisia să analizeze măsurile care ar putea fi luate în vederea unei mai bune armonizări a normelor, a unei mai bune supravegheri, inclusiv la nivelul UE, precum și a unei mai bune coordonări între unitățile de informații financiare.

Planul de acțiune prezentat joi constituie răspunsul Comisiei la acest apel la acțiune și prima etapă în realizarea priorității Comisiei de a oferi un cadru nou și cuprinzător pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Noua metodologie de identificare și atenuare a amenințărilor pe care le prezintă deficiențele strategice din cadrele de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului ale anumitor țări terțe pentru integritatea sistemului financiar al UE, publicată tot joi, va oferi UE mijloace suplimentare pentru a face față riscurilor externe.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 22 septembrie, propunerea legislativă privind noul sistem generalizat de preferințe (SGP) al UE pentru perioada 2024-2034. Comisia propune îmbunătățirea unora dintre principalele caracteristici ale sistemului pentru a răspunde mai bine nevoilor și provocărilor în continuă evoluție ale țărilor SGP, precum și pentru a consolida dimensiunile socială, de mediu și climatică ale sistemului, se arată într-un comunicat.

Regulamentul SGP, care este în vigoare din 1971, este un instrument comercial unilateral care elimină sau reduce taxele la import pentru produsele care intră în UE din țările vulnerabile cu venituri mici, sprijinind eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și participarea acestora la economia mondială. Propunerea Comisiei face ca SGP al UE să se concentreze mai mult pe reducerea sărăciei și pe creșterea oportunităților de export pentru țările cu venituri reduse. Scopul său este de a stimula creșterea economică durabilă în țările cu venituri reduse și de a oferi noi posibilități de implicare în chestiunile de mediu și de bună guvernanță.

Noul cadru SGP consolidează posibilitățile UE de a utiliza preferințele comerciale pentru a crea oportunități economice și pentru a promova dezvoltarea durabilă. Cadrul modernizat extinde, de asemenea, motivele pentru retragerea preferințelor SGP ale UE în cazul unor încălcări grave și sistematice. Pe lângă convențiile de bază privind drepturile omului și munca, deja reglementate, propunerea mai include convenții de mediu și de bună guvernanță.

Concentrarea asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin

SGP are mai multe caracteristici pentru a se asigura că preferințele comerciale ajung la țările care au cea mai mare nevoie de ele și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a acestora.

Noua propunere îmbunătățește sistemul actual prin:

  • asigurarea unei tranziții line pentru toate țările care urmează să se abată de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în următorul deceniu. Ele vor putea solicita regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) dacă se angajează să respecte standarde solide de durabilitate și, prin urmare, pot păstra preferințe tarifare generoase pentru a avea acces la piața UE;
  • maximizarea oportunităților pentru țările cu venituri mici de a beneficia de SGP prin reducerea cu zece puncte procentuale a pragurilor de graduare a produselor (adică suspendarea temporară a preferințelor tarifare pentru produsele înalt competitive), astfel încât marii producători industrializați să lase mai mult spațiu în sectoarele în care sunt foarte competitivi;
  • lista convențiilor internaționale care trebuie respectate a fost extinsă prin adăugarea a două instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului: cel privind drepturile persoanelor cu handicap și cel privind drepturile copilului; a două convenții privind drepturile lucrătorilor referitoare la inspecția muncii și la dialogul tripartit și o convenție de guvernanță privind criminalitatea organizată transnațională;
  • instituirea unui cadru bine definit pentru ca beneficiarii actuali ai SGP+ să se adapteze la noile cerințe, oferind o perioadă de tranziție adecvată și necesitând prezentarea unor planuri de punere în aplicare.

Un SGP mai ecologic

Pentru a consolida importanța respectării standardelor privind schimbările climatice și protecția mediului, noua propunere SGP:

  • introduce posibilitatea de a retrage beneficiile SGP pentru încălcări grave și sistematice ale principiilor convențiilor privind schimbările climatice și protecția mediului;
  • extinde lista convențiilor internaționale pe care țările SGP + trebuie să le ratifice dincolo de cele șapte instrumente actuale în materie de mediu și climă, incluzând în prezent și Acordul de la Paris.

Un SGP mai flexibil

Lecțiile învățate prin aplicarea actualului SGP sunt reflectate prin:

  • îmbunătățirea monitorizării conformității cu cerințele SGP+, precum și creșterea transparenței și a implicării societății civile în aplicarea sa;
  • o nouă procedură de retragere urgentă a preferințelor atunci când este necesar un răspuns rapid în circumstanțe deosebit de grave într-o țară beneficiară, cum ar fi încălcările grave ale standardelor internaționale;
  • o evaluare a efectelor socioeconomice ale oricărei retrageri propuse, pentru a lua în considerare orice impact negativ asupra populațiilor vulnerabile.

Parlamentul European și Consiliul vor discuta propunerea. Actualul Regulament SGP expiră la 31 decembrie 2023. Odată adoptat, noul regulament SGP se va aplica de la 1 ianuarie 2024.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire cuprinzătoare a normelor UE în materie de asigurări (cunoscute sub denumirea de ”Solvabilitate II”), pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Revizuirea urmărește, de asemenea, să sporească reziliența sectorului asigurărilor și reasigurărilor (mai precis al asigurărilor pentru societățile de asigurare), astfel încât acesta să poată face față crizelor viitoare și să îi protejeze mai bine pe deținătorii de polițe.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană informează că vor fi introduse norme simplificate și mai proporționale pentru anumite societăți de asigurare mai mici.

Polițele de asigurare sunt esențiale pentru mulți europeni și pentru întreprinderile europene. Acestea protejează cetățenii împotriva pierderilor financiare în cazul unor evenimente neprevăzute. Societățile de asigurări joacă, de asemenea, un rol important în economia noastră, direcționând economiile către piețele financiare și către economia reală, oferind astfel întreprinderilor europene finanțare pe termen lung.

”Europa are nevoie de un sector al asigurărilor puternic și dinamic pentru a investi în economia noastră și pentru a ne ajuta să gestionăm riscurile cu care ne confruntăm. Datorită rolului său dublu de protector și de investitor, sectorul asigurărilor poate contribui la Pactul verde și la uniunea piețelor de capital. Propunerile de astăzi garantează faptul că normele noastre rămân adecvate scopului, sporind proporționalitatea acestora”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, a explicat că propunerea ”va ajuta sectorul asigurărilor să se dezvolte și să își exercite deplin rolul în economia UE. Facilităm investițiile în redresare și dincolo de aceasta și încurajăm participarea societăților de asigurări pe piețele de capital ale UE, furnizând investițiile pe termen lung atât de esențiale pentru un viitor durabil. Uniunea piețelor de capital în curs de dezvoltare este esențială pentru viitorul nostru verde și digital. De asemenea, acordăm o atenție deosebită consumatorilor; deținătorii de polițe pot fi siguri că vor fi mai bine protejați în viitor în cazul în care asigurătorul lor se confruntă cu dificultăți.”

Revizuirea de astăzi constă în următoarele elemente:

  • o propunere legislativă de modificare a Directivei Solvabilitate II (Directiva 2009/138/CE);
  • o comunicare privind revizuirea Directivei Solvabilitate II;
  • o propunere legislativă privind o nouă directivă referitoare la redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare.

Revizuirea cuprinzătoare a Directivei Solvabilitate II

Obiectivul revizuirii de astăzi este de a consolida contribuția asigurătorilor europeni la finanțarea redresării, înregistrând progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și canalizarea fondurilor către Pactul verde european. Pe termen scurt, în UE ar putea fi deblocat capital în valoare de până la aproximativ 90 de miliarde de euro. Această eliberare semnificativă de capital va ajuta (re)asigurătorii să își intensifice contribuția în calitate de investitori privați la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Modificările aduse Directivei Solvabilitate II vor fi completate ulterior prin acte delegate. Comunicarea de miercuri prezintă intențiile Comisiei în această privință.

Câteva puncte-cheie ale pachetului:

  • modificările de astăzi vor proteja mai bine consumatorii și vor asigura faptul că societățile de asigurări rămân solide, inclusiv în perioade economice dificile;
  • consumatorii („deținătorii de polițe”) vor fi mai bine informați cu privire la situația financiară a asigurătorului lor;
  • consumatorii vor fi mai bine protejați atunci când cumpără produse de asigurare în alte state membre, datorită unei cooperări îmbunătățite între autoritățile de supraveghere;
  • asigurătorii vor fi stimulați să investească mai mult în capitalul pe termen lung, în beneficiul economiei;
  • soliditatea financiară a asigurătorilor va ține seama mai bine de anumite riscuri, inclusiv cele legate de climă, și va fi mai puțin sensibilă la fluctuațiile pe termen scurt ale pieței;
  • un control sporit va fi exercitat asupra întregului sector, pentru a preveni orice amenințare la adresa stabilității sale.

Propunerea de directivă privind redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare

Obiectivul Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor de asigurare este de a asigura o mai bună pregătire a asigurătorilor și a autorităților relevante din UE în cazul unor dificultăți financiare semnificative.

Aceasta va introduce un nou proces de rezoluție ordonată, care va proteja mai bine deținătorii de polițe, precum și economia reală, sistemul financiar și, în ultimă instanță, contribuabilii. Autoritățile naționale vor fi mai bine pregătite pentru a face față insolvabilității unei companii de asigurări.

Prin înființarea colegiilor de rezoluție, autoritățile de supraveghere și autoritățile de rezoluție relevante vor putea să ia măsuri coordonate, prompte și decisive pentru a aborda problemele care apar în cadrul grupurilor transfrontaliere de (re)asigurare, garantând cel mai bun rezultat posibil pentru deținătorii de polițe și pentru economie în general.

Propunerile se bazează în mare măsură pe avizul tehnic oferit de EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale). Acestea sunt, de asemenea, aliniate la activitatea desfășurată la nivel internațional pe această temă, ținând seama în același timp de particularitățile europene.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Instrumentul SURE a sprijinit 31 milioane de cetățeni europeni aflați în risc de șomaj și 2,5 milioane de întreprinderi afectate economic

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Instrumentul de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE) a sprijinit, în 2020, 31 milioane de cetățeni europeni aflați în risc de șomaj și 2,5 milioane de întreprinderi afectate economic de pandemia COVID-19, informează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat, miercuri, 22 septembrie, cel de-al doilea raport privind impactul Instrumentului de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE), instrumentul de 100 de miliarde de euro destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19.

Raportul constată că SURE a reușit să amortizeze cu succes impactul socio-economic grav rezultat din pandemia COVID-19. Se estimează că măsurile naționale de pe piața forței de muncă sprijinite de SURE au redus șomajul cu aproape 1,5 milioane de persoane în 2020. SURE a contribuit la limitarea eficientă a creșterii șomajului în statele membre beneficiare în timpul crizei. Datorită SURE și altor măsuri de sprijin, această creștere a șomajului s-a dovedit a fi semnificativ mai mică decât în timpul crizei financiare mondiale, în ciuda scăderii mult mai mari a PIB-ului.

Principalele constatări

SURE a sprijinit aproximativ 31 de milioane de persoane în 2020, dintre care 22,5 milioane sunt angajați și 8,5 milioane sunt lucrători independenți. Aceasta reprezintă mai mult de un sfert din numărul total de persoane angajate în cele 19 state membre beneficiare.

În plus, aproximativ 2,5 milioane de întreprinderi afectate de pandemia COVID-19 au beneficiat de SURE, ceea ce le-a permis să păstreze lucrătorii.

Având în vedere ratingul solid de creditare al UE, statele membre beneficiare au economisit aproximativ 8,2 miliarde de euro din plata dobânzilor datorită SURE.

De la momentul elaborării primului raport, în martie 2021, Comisia a mobilizat alte 36 de miliarde EUR în cadrul a trei emisiuni. Aceste emisiuni au fost în mare parte suprasubscrise. Toate fondurile au fost mobilizate sub formă de obligațiuni sociale, oferind investitorilor încrederea că banii lor sunt direcționați către un scop social și făcând din UE cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

Până în prezent, a fost aprobată o asistență financiară în valoare totală de 94,3 miliarde EUR pentru 19 state membre, din care au fost plătite 89,6 miliarde EUR. SURE mai poate oferi statelor membre asistență financiară în valoare de aproape 6 miliarde de euro din pachetul total de 100 de miliarde de euro.

SURE este un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a cetățenilor și de atenuare a consecințelor negative ale pandemiei COVID-19. Acesta oferă sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru, măsuri similare de menținere a locurilor de muncă și de susținere a veniturilor – în special pentru lucrătorii independenți – și unele măsuri legate de sănătate.

La 4 martie 2021, Comisia a prezentat o recomandare privind sprijinul activ eficient pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei COVID-19 (EASE). Aceasta prezintă o abordare strategică pentru a face o tranziție treptată între măsurile de urgență luate pentru a păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și noile măsuri necesare pentru o redresare generatoare de locuri de muncă. Prin EASE, Comisia promovează crearea de locuri de muncă și tranzițiile de la un loc de muncă la altul, inclusiv către sectoarele digitale și ecologice, și invită statele membre să utilizeze fondurile UE disponibile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU8 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA9 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA13 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda14 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU14 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU8 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU12 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI15 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU22 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending