Connect with us

U.E.

Comisia Europeană investește 205 milioane de euro pentru stimularea autonomiei strategice și competitivității industriale a UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia a anunțat luni, 15 iunie, o finanțare de 205 milioane de euro pentru 16 proiecte industriale paneuropene de apărare și trei proiecte de tehnologie disruptiva prin intermediul celor două programe precursoare ale unui Fond European de Apărare veritabil: Acțiunea pregătitoare pentru cercetare în domeniul apărării (PADR) și Programul european de dezvoltare industrială a apărării (EDIDP), informează un comunicat

„Fondul European de Apărare va permite o gestionare mai bună a cheltuielilor dacă cheltuim împreună, reducând astfel fragmentarea și ineficiențele. Rezultatele de succes ale programelor sale precursoare, anunțate astăzi, arată marele potențial existent în cooperarea între industriile de apărare mari și mici și din întreaga UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

„Aceste proiecte promițătoare demonstrează capacitatea UE de a promova și de a sprijini cooperarea dintre industriile europene de apărare și statele membre. Prin dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generație și a capacităților de apărare, consolidăm rezistența și autonomia strategică a UE. Toți participanții la lanțul valoric de apărare, indiferent de mărimea și originea lor în UE, pot beneficia de aceste lucruri. Fondul European de Apărare, cu un nivel adecvat de finanțare, va permite creșterea semnificativă a acestor prime succese”, a declarat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Rezultatele anunțate luni sunt un rezultat foarte pozitiv și confirmă modelul adecvat scopului Fondului European de Apărare. Principalele elemente de remarcat sunt:

  • Un program extrem de atractiv: în total, 441 de entități au solicitat sprijin prin EDIDP, în cadrul a 40 de propuneri, însă doar 223 de entități din cadrul a 16 propuneri vor fi susținute de EDIDP;
  • O largă acoperire geografică: proiectele EDIDP acoperă participanții din 24 de state membre;
  • Participare mare a IMM-urilor: IMM-urile reprezintă 37% din numărul total de entități care primesc finanțare (83 IMM-uri) de la EDIDP, confirmând importanța apelurilor specifice IMM-urilor și bonusurilor dedicate acestora;
  • Efect pozitiv asupra cooperării între state: propunerile selectate de EDIDP implică în medie 14 entități din șapte state membre;
  • Coerență deplină cu alte inițiative de apărare ale UE, în special Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO): nouă propuneri finanțate în cadrul EDIDP sunt proiecte PESCO;
  • Contribuție la autonomia strategică a UE: propunerile EDIDP sunt în concordanță cu prioritățile cheie privind capabilitățile convenite de statele membre la nivel european prin intermediul Planului de dezvoltare a capabilității;
  • Deschidere către filialele controlate de țări terțe: rezultatele EDIDP demonstrează posibilitatea de a implica filiale din UE controlate de țări terțe sau entități din țări terțe, cu condiția să îndeplinească garanții adecvate bazate pe securitate aprobate de statele membre. Acesta este și cazul patru participanți controlați de entități din Canada, Japonia și Statele Unite;
  • Sprijin pentru tehnologii disruptive: PADR sprijină pentru prima dată trei proiecte dedicate tehnologiilor distruptive prin apeluri dedicate, concepute pentru pregătirea viitorului Fond European de Apărare, alocând până la 8% din bugetul său pentru acțiuni disruptive. Acestea sunt importante pentru a ne asigura că Europa rămâne în fruntea dezvoltării tehnologice.

Proiectele anunțate la 15 iunie vor sprijini dezvoltarea capabilităților de apărare europene, cum ar fi dronele și tehnologiile conexe (drone cu observabilitate redusă și tactice, sisteme de detecție și evitare pentru drone militare, platforme computerizate de ultimă generație pentru drone), tehnologii spațiale, vehicule operate automat, sisteme de rachete de înaltă precizie (BLOS – rachete antitanc), viitoare platforme navale, capabilități de atac aerian electronice, rețele tactice foarte securizate sau tehnologii stealth de fundal. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.

“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.

“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea “cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării “exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept.

Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.

Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.

Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, un act normativ prin care se asigură continuarea și finalizarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în special din domeniul educației, sănătății, situațiilor de urgență și al mobilității urbane, potrivit comunicatului oficial.

”Susținem o educație de calitate în școli moderne și servicii sanitare de calitate, oferite în condiții optime. Sprijinim construirea și reabilitarea unităților sanitare și de învățământ și investiții în mobilitatea urbană modernă. Prin această măsură, asigurăm finalizarea investițiilor publice”, a subliniat ministrul Cseke Attila.

Guvernul, prin măsura adoptată astăzi, asigură continuarea investițiilor publice, astfel încât să nu fie irosiți banii publici pe proiecte începute și care, altfel, ar putea rămâne neterminate, a mai adăugat ministrul.

Actul normativ reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale aplicate achizițiilor și investițiilor finanțate, din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional, care vizează modernizarea și dotarea școlilor și spitalelor, achizițiile de aparatură pentru medicina de urgență, precum și dezvoltarea infrastructurii de transport în comun.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron salută „consensul” la care s-a ajuns cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: Va contribui la securitatea tuturor aliaților

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi pe care a avut-o la Madrid cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, „consensul” la care s-a ajuns cu o zi înainte cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, după ridicarea veto-ului Turciei, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Aderarea la NATO a celor două ţări, care dispun de capacităţi robuste şi interoperabile, va contribui semnificativ la securitatea tuturor aliaţilor”, a subliniat şeful statului francez, conform Palatului Elysee.

În timpul discuţiei lor, Macron şi Erdogan au subliniat importanţa de a afişa un mesaj de unitate şi de forţă, în faţa bulversării ordinii europene în domeniul securităţii, cauzată de agresiunea rusă în Ucraina, a informat Preşedinţia franceză.

De asemenea, preşedintele francez l-a întrebat pe omologul său turc despre „cele mai recente discuţii ruso-turce” pentru restabilirea unui coridor în vederea exportării de grâu ucrainean prin Marea Neagră.

Cei doi lideri şi-au afirmat „dorinţa de a-şi continua acţiunile de coordonare, în legătură cu Naţiunile Unite, pentru a ajunge la condiţii care să permită asigurarea securităţii portului Odesa şi a convoaielor maritime”. 

Președintele finlandez Sauli Niinisto a anunțat marți, după o întâlnire trilaterală „aprofundată” la Madrid cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu premierul suedez Magdalena Andersson, mediată de secretarul general Jens Stoltenberg, că Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. 

Ulterior, liderii celor 30 de state membre ale NATO au decis miercuri, la Madrid, să invite Finlanda și Suedia să se alăture Alianței Nord-Atlantice, fapt consemnat în declarația finală a summitului aprobată concomitent cu noul Concept Strategic.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE12 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA19 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending