Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană investighează ajutorul de 95 de milioane de euro acordat de Polonia companiei LG Chem Group

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În urma ajutorului de 95 de milioane de euro acordat de Polonia grupului sud-coreean LG Chem Ltd pentru extinderea fabricii sale de baterii destinate automobilelor electrice, Comisia Europeană a demarat o investigație amănunțită cu scopul de a vedea dacă planul de subvenționare economică a Poloniei se înscrie în parametrii Orientărilor privind Ajutorul Regional, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro

“În 2017, LG Chem a decis să investească mai mult de 1 miliard de euro în expansiunea capacitații sale de producție a celulelor cu litiu-ion și module de baterii și pachete pentru vehicule electrice în uzina sa existentă în regiunea Dolnoślaskie din Polonia”. În urma deciziei LG Chem din 2017, la doi ani diferență, Polonia anunță Comisia Europeană asupra planurilor sale de a acorda 95 de milioane de euro din ajutor public pentru expansiunea fabricii sud-coreeană.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica de competiție afirmă următoarele: “Regulile de ajutor ale UE permit statelor membre să găzduiască crestere economică în regiuni dezavantajate din Europa. În același timp, trebuie să ne asigurăm că ajutorul este cu adevărat necesar pentru a atrage investiții private regiunii în cauză, și să se evite ca beneficiarul ajutorului să obțină un avantaj neloial față de concurenții săi în detrimentul contribuabililor. Vom cerceta cu atenție dacă sprijinul Poloniei a fost necesar pentru a declanșa decizia LG Chem de a-și extinde instalația de producție a celulelor existente în Polonia, este păstrat la minimul necesar și nu denaturează concurența sau dăunează coeziunii în UE.”

Acțiunile Poloniei transmit un semnal de alarmă în rândul statelor membre, informează, la rândul său, Agerpres.

“Executivul comunitar şi-a exprimat temerile privind sprijinul polonez, în special dacă sunt furnizate subvenţii pentru extinderea fabricii, şi posibilitatea depăşirii nivelului de ajutor permis”, arată sursa citată

“Comisia se îndoiește de contribuția ajutorului public asupra dezvoltării regionale cât și adecvarea și proporționalitatea acesteia”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene, prin care se sugerează o posibilă încălcare a parametriilor Orientărilor privind Ajutorul Regional. 

Mai mult, Comisia are îndoieli dacă măsura are un “efect stimulativ”, adică dacă decizia LG Chem de a-și extinde capacitatea de producție a bateriilor în Polonia a fost declanșată direct de sprijinul public polonez sau dacă investiția ar fi fost realizată în satul Biskupice Podgórne, chiar absentează sprijinul public”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

COMISIA EUROPEANA

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

  • În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
  • Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
  • Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
  • Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune prelungirea cu zece ani a normelor privind roamingul pentru a se asigura că persoanele care călătoresc în UE continuă să beneficieze de serviciile de roaming fără costuri suplimentare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri un nou regulament privind serviciile de roaming prin care cetățenii europeni pot utiliza în continuare telefoanele mobile pentru apeluri, sms-uri și date atunci când călătoresc în UE fără a plăti tarife de roaming suplimentare.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani. Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătățite pentru persoanele care călătoresc.

În acest sens, utilizatorii vor avea dreptul ca atunci când se află în străinătate să beneficieze de aceeași calitate și viteză a conexiunii la rețeaua mobilă ca și în țara lor, dacă sunt disponibile rețele echivalente. Noile norme vor asigura, de asemenea, un acces eficient la serviciile de urgență, inclusiv prin sporirea gradului de informare în legătură cu modalitățile alternative de acces pentru persoanele cu handicap, și vor îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la posibilele costuri generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

”Oriunde ne-am afla în Europa, putem lua legătura cu cei dragi și împărtăși povești fără să ne facem griji din cauza facturii. Eliminarea tarifelor de roaming prezintă un prim exemplu prin care Uniunea Europeană îmbunătățește viața milioanelor de cetățeni, meținunându-i conectați”, a transmis vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că ”milioane europeni au beneficiat de avantajele oferite de serviciile de roaming fără costuri suplimentare în întreaga UE. Acestea reprezintă o inițiativă reușită, devenită o veritabilă piatră de temelie a pieței unice. În deceniul digital al Europei, fiecare dintre noi trebuie să dispună de o conectivitate excelentă peste tot în Europa, la fel ca în țara de domiciliu. Astăzi ne confirmăm angajamentul față de cetățeni. În paralel, depunem eforturi pentru a sprijini investițiile în infrastructuri adecvate”, a completat oficialul european.

Roaming la prețurile de pe piața națională

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, jumătate dintre europenii care dețin un telefon mobil au călătorit în altă țară din UE în ultimii doi ani. Datorită actualului Regulament privind roamingul, tarifele de roaming ale UE au fost eliminate la 15 iunie 2017 și, de atunci, aproape 170 de milioane de cetățeni beneficiază de roaming gratuit și pot rămâne conectați când călătoresc în cadrul pieței unice.

Utilizarea serviciilor de date în roaming a crescut de 17 ori în vara anului 2019, comparativ cu vara dinaintea eliminării suprataxelor de roaming (vara anului 2016). Creșterea rapidă și masivă a traficului în roaming începând din iunie 2017 arată că eliminarea tarifelor de roaming a permis valorificarea cererii latente de servicii mobile a consumatorilor care călătoresc în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. 

Normele actuale expiră la 30 iunie 2022, iar condițiile de pe piața telecomunicațiilor mobile nu sunt încă favorabile unor servicii sustenabile de roaming la prețurile de pe piața națională pentru toate întreprinderile și clienții care călătoresc în UE. Prin urmare, este important ca normele să fie prelungite.

Aceeași calitate a serviciilor oriunde în Europa

Conform celor mai recente date Eurobarometru, când au călătorit în altă țară din UE, 33 % dintre cetățeni declară că au avut o viteză mai scăzută a internetului mobil decât în țara lor de domiciliu, iar 28 % că standardul de rețea era mai redus decât în țara lor de origine (de exemplu 3G în loc de 4G).

Noile norme propuse astăzi au scopul de a garanta că cetățenii și întreprinderile beneficiază de aceeași calitate a serviciilor ca în țara lor de origine. Aceasta înseamnă că, dacă abonamentul lor include viteze 4G și, din ce în ce mai frecvent, 5G, consumatorii nu ar trebui să aibă viteze mai scăzute în roaming, atunci când aceste rețele sunt disponibile.

În ceea ce privește serviciile 5G, consumatorii vor trebui să fie informați că pot utiliza anumite aplicații și servicii în roaming. În plus, operatorii din țara vizitată ar trebui să ofere acces la toate tehnologiile și generațiile de rețea, în urma unei cereri rezonabile de acces cu ridicata pentru servicii de roaming.

Accesul efectiv la serviciile de urgență în străinătate

Propunerea de regulament urmărește să garanteze că atunci când clienții utilizează servicii de roaming, aceștia au acces la serviciile de urgență și beneficiază de transmiterea informației de localizare a apelantului în mod neîntrerupt și gratuit, inclusiv prin alte mijloace decât apelurile vocale, de exemplu SMS-uri sau aplicații pentru situații de urgență. În plus, persoanele care călătoresc ar trebui informate cu privire la modalitățile de contactare a serviciilor de urgență, inclusiv cele destinate persoanelor cu handicap, în țara UE pe care o vizitează.

Prevenirea consturilor și a facturilor neașteptat de ridicate

Pe durata roamingului, persoanele care călătoresc ar trebui să aibă posibilitatea de a apela cu încredere numerele de acces la servicii cu valoare adăugată, cum ar fi serviciile de asistență tehnică, serviciile de suport pentru clienți ale companiilor aeriene sau ale companiilor de asigurări sau chiar numerele de telefon gratuite, care pot genera tarife neașteptate în roaming. Noile norme privind roamingul impun ca operatorii să le furnizeze consumatorilor suficiente informații cu privire la eventualele costuri suplimentare generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

Sustenabilitatea pentru operatori a serviciilor de roaming

Noile norme vor asigura faptul că serviciile gratuite de roaming și avantajele sporite pentru consumatori sunt sustenabile din punctul de vedere al operatorilor. Normele prevăd reduceri suplimentare ale tarifelor de roaming cu ridicata, mai exact tarifele pe care operatorii le percep reciproc pentru utilizarea rețelei lor atunci când clienții călătoresc în străinătate. Plafoanele tarifare între operatori sunt stabilite la un nivel care să le permită operatorilor să recupereze costul furnizării serviciilor de roaming. În același timp, acestea mențin stimulentele pentru investiții în rețele și evită denaturarea concurenței pe piețele naționale ale țărilor vizitate.

Recent, Comisia a revizuit regulamentul care a eliminat tarifele de roaming începând din iunie 2017, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Rapoartele privind revizuirea au arătat că politicile de ”utilizare rezonabilă”, mai exact măsurile pe care operatorii le pot lua pentru a preveni utilizarea abuzivă a roamingului și sistemul de derogări excepționale de la norme, au funcționat bine și au permis să se evite efectele negative asupra piețelor naționale, a operatorilor și a consumatorilor.

De asemenea, revizuirea a concluzionat că măsurile de reglementare a tarifelor aplicate între operatori sunt în continuare necesare pentru a asigura sustenabilitatea serviciilor de roaming. S-a confirmat, de asemenea, faptul că cererea de servicii mobile în rândul persoanelor care călătoresc în UE/SEE a crescut rapid de la eliminarea tarifelor de roaming.

În cadrul revizuirii efectuate, Comisia a organizat, de asemenea, o consultare publică în perioada iunie-septembrie 2020, pentru a afla opiniile cu privire la serviciile de roaming cu amănuntul și cu ridicata și la impactul prelungirii acestor norme.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană consultă partenerii sociali privind modalitățile de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană lansează miercuri, 24 februarie, prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale, informează un comunicat.

Munca prin intermediul platformelor se dezvoltă rapid în UE într-un număr tot mai mare de sectoare de activitate. Aceasta poate oferi o mai mare flexibilitate, oportunități de angajare și venituri suplimentare, inclusiv pentru persoanele care s-ar putea confrunta cu dificultăți mai mari în a intra pe piața tradițională a forței de muncă.

Cu toate acestea, anumite tipuri de muncă desfășurate prin intermediul platformelor sunt asociate, de asemenea, cu condiții de muncă precare, reflectate în lipsa de transparență și de previzibilitate a acordurilor contractuale, în provocările în materie de sănătate și securitate și în accesul insuficient la protecție socială.  Printre provocările suplimentare legate de munca prin intermediul platformelor se numără dimensiunea transfrontalieră și problema gestionării algoritmice.

În același timp, criza sanitară a evidențiat și mai mult situația vulnerabilă a persoanelor care lucrează în economia platformelor, atât în ceea ce privește expunerea lor la riscurile pentru sănătate și siguranță, cât și accesul limitat la protecție și beneficii sociale.

Astfel, aceste evoluții și caracterul transfrontalier al platformelor digitale au evidențiat și mai mult necesitatea unei inițiative a UE de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul acestor platforme.

În orientările sale politice, președinta Ursula von der Leyen a subliniat că „transformarea digitală aduce cu ea schimbări rapide, care ne afectează piețele forței de muncă”. Ea și-a asumat angajamentul de a „examina modalitățile prin care se pot ameliora condițiile de muncă ale lucrătorilor de pe platformele online”.

De asemenea, în programul de lucru pentru 2021, Comisia a anunțat o inițiativă legislativă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor care își desfășoară activitatea prin intermediul platformelor până la sfârșitul anului 2021. Această inițiativă va sprijini punerea în aplicare a principiilor cuprinse în Pilonul european al drepturilor sociale.

„În plină tranziție digitală, nu putem pierde din vedere principiile de bază ale modelului nostru social european. Trebuie să valorificăm la maximum potențialul de creare de locuri de muncă asociat platformelor digitale de muncă, asigurând în același timp demnitate, respect și protecție pentru persoanele care lucrează prin intermediul lor. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la acest aspect vor fi esențiale pentru găsirea unei inițiative echilibrate în ceea ce privește munca prin intermediul platformelor în UE”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

Scopul acestei prime consultări a partenerilor sociali este de a colecta punctele de vedere ale partenerilor sociali europeni cu privire la necesitatea și direcția unei posibile acțiuni a UE în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă pentru lucrătorii care își desfășoară activitatea prin intermediul acestor platforme. Consultarea va fi deschisă timp de cel puțin șase săptămâni.

 

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi51 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE2 hours ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D2 hours ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL4 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending