U.E.
Comisia Europeană își va da avizul privind aderarea Ucrainei la UE până la finele săptămânii viitoare
Published
3 years agoon

Comisia Europeană va înainta statelor membre recomandările sale privind aderarea Ucrainei la UE până la finele săptămânii viitoare, a declarat, sâmbătă, președinta instituției executive, Ursula von der Leyen, într-o conferință comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev.
The people of Ukraine are showing incredible strength and stamina.
Today I’m in Kyiv to continue discussions on our efforts to support in rebuilding your beautiful country.
And the process of advancing on the 🇪🇺 path. https://t.co/C0Cij7Evpt
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 11, 2022
„În prezent, Comisia pregătește recomandările, așa-numitul aviz, pentru statele membre ale UE. Am lucrat zi și noapte la această evaluare și ți-am promis în aprilie, dragă Volodimir, că vom lucra neobosit la ea. Așadar, discuțiile de astăzi ne vor permite să finalizăm evaluarea noastră până la sfârșitul săptămânii viitoare”, a declarat șefa Comisiei Europene.
Aceasta este a doua oară când von der Leyen vizitează Ucraina de la începutul războiului, pentru a face bilanțul eforturilor necesare pentru reconstrucția de după război a Ucrainei, precum și al progreselor făcute de administrație în direcția integrării europene, în special pentru obținerea statutului de țară candidată la UE. În aprilie, aceasta a vizitat, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, orașul Bucha, unde au fost găsite sute de cadavre ale civililor masacrați după ce trupele rusești s-au retras din oraș.
În context, președinta Executivului european a amintit că aderarea la UE presupune un parcurs bazat pe rezultate, însă instituțiile europene vor sprijini Ucraina pentru acest obiectiv, în special pentru că țara și cetățenii săi au dat dovada de „eforturi enorme și determinare” în ciuda războiului Rusiei.
„Calea este cunoscută, este o cale de urmat bazată pe merit. Este o cale pentru care, trebuie să spun, apreciez cu adevărat eforturile enorme și determinarea Ucrainei în acest proces. Poporul ucrainean a dat dovadă de o forță, motivație și rezistență incredibile. Așadar, sunt profund convinsă că vom depăși împreună acest război oribil și atroce. Vom reconstrui, împreună cu voi, această țară frumoasă și vom moderniza Ucraina. Și vreau doar să spun că vom fi alături de voi”, l-a asigurat Ursula von der Leyen pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
La rândul său, şeful statului ucrainean a spus că un răspuns afirmativ din partea UE la cererea de aderare formulată de Ucraina ar fi un moment istoric pentru Europa.
„Un răspuns pozitiv din partea Uniunii Europene la cererea Ucrainei de aderare la UE ar fi un răspuns pozitiv la întrebarea dacă proiectul european are sau nu un viitor”, a afirmat Zelenski.
Ucraina și-a depus cererea de aderare la UE în luna martie, iar Comisia Europeană ar urma să recomande pe 17 iunie ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat pentru a adera la blocul comunitar, cu condiții legate de statul de drept și de lupta împotriva corupției, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.
Acest aviz, care trebuie să fie adoptat de Colegiul comisarilor, ar avea nevoie de aprobarea unanimă a celor 27 de state membre înainte ca cererea Ucrainei să poată progresa. Această piatră de hotar deschide un proces de aderare dificil care ar putea dura mai mult de un deceniu, în care țara trebuie să adopte normele și standardele UE.
Colegiul comisarilor va organiza luni o dezbatere de orientare pe această temă, înainte de decizia care va fi luată în cursul săptămânii.
Totuși, aproximativ jumătate dintre statele membre, printre care Danemarca, Germania, Olanda, Portugalia și Suedia rămân sceptice în privința acordării aparenței unei căi rapide pentru Kiev. Unii susțin că țara nu îndeplinește suficient de mult principiile UE legate de statul de drept sau de drepturile fundamentale, în timp ce alții spun că Ucraina nu poate avea prioritate față de candidații existenți din cauza războiului în curs, relatează Bloomberg.
Între timp, țări precum Polonia, Lituania și Irlanda susțin candidatura Ucrainei pentru a deveni parte a UE, iar câteva dintre ele sunt deschise la susținerea statutului de candidat ca un impuls moral pentru Ucraina în contextul invaziei Rusiei. Von der Leyen a declarat în numeroase ocazii că Ucraina aparține familiei europene și că „îi dorim în Uniunea Europeană”.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea
Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”
George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”
Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică
Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale
Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”
U.E.
Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”
Published
7 hours agoon
May 14, 2025
Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat un amplu pachet de redresare economică, declarând că Germania trebuie să depășească o recesiune „fără precedent” prin eliminarea barierelor din calea creșterii, cu ocazia prezentării agendei sale guvernamentale, miercuri, în Bundestag. Totodată, el a pledat ca țara sa să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”, relatează DW.
Economia noastră este încă în mare parte competitivă, dar condițiile cadru nu mai sunt’, a remarcat noul cancelar federal german, care conduce o coaliție formată din blocul său politic de centru-dreapta, alcătuit din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), și Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga.
Germania riscă să intre într-un al treilea an consecutiv de recesiune în 2025, cu o contracție economică estimată la 0,2%, potrivit unei prognoze publicate de Institutul German de Economie (IW) din Köln. Dacă această previziune se confirmă, ar fi cea mai lungă fază de stagnare economică traversată de Germania în perioada postbelică, după ce economia germană a înregistrat deja două ani consecutivi de contracție: o scădere de 0,3% în 2023 și de 0,2% în 2024. Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică, PIB-ul s-a redus cu 0,1% doar în ultimul trimestru al anului trecut, semnalând o lipsă de relansare economică.
Institutul indică drept cauze principale conflictul comercial în curs cu Statele Unite, în special politicile tarifare ale Washingtonului, precum și costurile ridicate de operare din Germania și incertitudinile globale care afectează investițiile și exporturile.
Cu toate acestea, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituțional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a „frânei datoriilor” va permite creșterea cheltuielilor militare și implementarea unui plan de 500 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură și de protecție a mediului. Totuși, noul cancelar a atras atenția în discurs că aceste fonduri trebuie gestionate cu o „prudență extremă”. întrucât este vorba despre datorii care vor trebui rambursate.
„Vom face tot ce ne stă în putință pentru a readuce economia Germaniei pe o traiectorie de creștere – prin investiții și reforme. Cele două merg mână în mână. Putem redeveni o locomotivă a creșterii – una pe care lumea o privește cu admirație”, a promis liderul de la Berlin.
Merz a subliniat câteva măsuri de stimulare a economiei, precum: reducerea imediată a impozitului pentru investițiile corporative; o reducere treptată pe cinci ani a ratelor impozitului pe profit; 150 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii; un nou minister pentru digitalizare și modernizare; și o procedură rapidă de 24 de ore pentru înregistrarea întreprinderilor nou înființate.
Merz mai mizează și pe comerțul internațional în eforturile de relansare a economiei: „Dorim să sprijinim UE în încheierea a cât mai multe acorduri comerciale noi posibil chiar acum”, a declarat cancelarul, adăugând că dorește să evite un conflict comercial prelungit cu SUA.
De asemenea, el s-a angajat că Germania va continua să adere la obiectivele naționale, europene și internaționale în materie de climă, a spus el, dar accentul se va muta pe stabilirea prețului dioxidului de carbon.
Veniturile rezultate nu vor fi utilizate de stat, ci vor fi returnate economiei și cetățenilor „într-un mod direcționat”, a spus Merz.
Nu în ultimul rând,, cancelarul german s-a angajat să abroge controversata lege privind diligența necesară a lanțului de aprovizionare și să simplifice reglementările din toate sectoarele. „Să oferim întreprinderilor și lucrătorilor mai multă încredere, mai multă libertate și mai puțină birocrație”, a declarat Merz.
Pe lângă relansarea economiei, noul cancelar a pledat pentru consolidarea puterii militare a Germaniei, astfel încât să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”. El a subliniat cu fermitate că războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare directă la adresa păcii în Europa.
„Acest război îngrozitor și deznodământul său nu vor determina doar soarta Ucrainei. Rezultatul său va decide dacă legea și dreptatea vor continua să se aplice în Europa și în lume — sau dacă vor prevala tirania, violența militară și legea celui mai puternic. Ceea ce este în joc în Ucraina este nimic mai puțin decât ordinea păcii pe întregul nostru continent.”
Germania, a spus el, își va reafirma rolul de lider în Europa, va reconstrui încrederea cu partenerii și va sprijini Ucraina fără echivoc.
„Nu suntem parte în acest război și nu intenționăm să devenim. Dar nici nu suntem observatori indiferenți sau mediatori neutri între părți. Nu trebuie să existe niciun dubiu în privința poziției noastre: suntem, fără echivoc, de partea ucrainenilor.”
Promițând că Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată convențională din Europa”, Merz a anunțat investiții susținute și un nou serviciu național voluntar.
„Este potrivit pentru cea mai populată și mai puternică economic țară din Europa. Asta așteaptă prietenii și partenerii noștri de la noi — ba chiar, o cer explicit”, a conchis cancelarul german.
U.E.
Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale
Published
9 hours agoon
May 14, 2025
Un nou proiect de lege depus de un deputat al partidului de guvernământ Fidesz din Ungaria ar putea limita drastic activitatea organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare externă și sunt considerate o amenințare la adresa suveranității naționale, relatează Euronews.
János Halász, parlamentar Fidesz, a depus marți seară un proiect de lege intitulat „Transparență în viața publică”, care prevede reglementări mai stricte pentru activitățile publice desfășurate în Ungaria. Potrivit documentului, ONG-urile care ar putea pune în pericol suveranitatea țării vor avea interdicții privind finanțarea din străinătate fără o autorizație prealabilă, nu vor mai putea beneficia de redirecționarea impozitului pe venit și vor fi obligate să își declare public activele.
Proiectul de lege conferă mai multe atribuții controversate Oficiului pentru Protecția Suveranității, o autoritate înființată în 2023 de guvernul lui Viktor Orbán pentru a investiga influența străină în societatea ungară. Această instituție poate recomanda Guvernului includerea organizațiilor pe o listă oficială a celor supuse reglementărilor restrictive și poate colabora cu serviciile secrete pentru colectarea de informații.
ONG-urile incluse pe listă vor fi obligate să ceară donatorilor o declarație scrisă prin care să ateste că fondurile nu provin din surse externe. Mai mult, în cazul în care Oficiul descoperă că o organizație listată a acceptat sprijin financiar extern fără autorizare, aceasta poate fi amendată cu sume de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite.
Proiectul susține că orice finanțare externă – inclusiv fonduri europene obținute prin competiție de către ONG-uri din state membre UE – poate reprezenta o amenințare la adresa suveranității. De asemenea, legea consideră o încălcare a suveranității orice acțiune prin care o organizație „prezintă Ungaria într-o lumină negativă”.
Criticii acestei inițiative legislative, printre care activiști civici și organizații pentru drepturile omului, compară Oficiul pentru Protecția Suveranității cu legislația „agentului străin” din Rusia, susținând că noile prevederi vor putea fi folosite pentru a reduce la tăcere vocile critice împotriva guvernului, inclusiv jurnaliști și ONG-uri. Proiectul prevede chiar pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru cei găsiți vinovați de încălcări.
Comisia Europeană a sesizat în decembrie 2023 Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu legea care a creat Oficiul pentru Protecția Suveranității, considerând că aceasta contravine legislației europene și încalcă drepturile fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de asociere și protecția datelor personale.
Mai multe ONG-uri ungare au anunțat că vor răspunde oficial proiectului de lege în perioada următoare.
COMISIA EUROPEANA
Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”
Published
11 hours agoon
May 14, 2025By
Diana Zaim
Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Albaniei, în urma alegerilor parlamentare din mai 2025. Rama ocupă această funcție din 2013 și a fost reales în 2017, 2021 și acum în 2025, devenind astfel primul lider al Albaniei democratice care obține patru mandate consecutive, potrivit The Guardian. Un pro-european convins, în acest nou mandat, Edi Rama își propune să accelereze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană până în 2030.
Realegerea lui a fost salutată de principalii lideri ai instituțiilor europene de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că sub conducerea premierului Edi Rama, Albania a făcut mari progrese în direcția „Uniunii noastre”: „Să continuăm să lucrăm îndeaproape împreună la reformele UE. Locul Albaniei este în UE! Aștept cu nerăbdare să vă felicit în persoană mâine la Tirana”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul X.
Dear @ediramaal, congratulations on your electoral victory!
Under your leadership, Albania has made great progress towards our Union.
Let’s keep working closely together on EU reforms. Albania belongs in the EU!
Looking forward to congratulate you in person tomorrow in Tirana. pic.twitter.com/Lneh8LPh3D
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2025
Macedonia de Nord este candidat oficial la aderarea la UE din 2005, Muntenegru din 2010 și Albania din 2014.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- ROMÂNIA7 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- EVENIMENTE1 week ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- POLITICĂ1 week ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)