Connect with us

U.E.

Comisia Europeană lansează noua versiune a SELFIE, instrument care ajută școlile cu utilizarea tehnologiilor digitale pentru predare și învățare

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat miercuri, 12 august, o nouă versiune a SELFIE: instrumentul de auto-reflecție care ajută școlile să profite la maxim de tehnologiile digitale pentru predare și învățare, potrivit unui comunicat. 

Pe măsură ce școlile încep să se redeschidă în Europa, SELFIE a fost actualizat pentru a le ajuta să reflecte asupra modului în care pot face față învățării la distanță în timpul pandemiei coronavirusului și pentru a planifica anul școlar următor pe baza nevoilor elevilor și profesorilor.

Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabilă pentru Centrul Comun de Cercetare, a declarat:

„Pandemia coronavirusului a provocat cea mai mare perturbare a educației din istoria recentă a Europei, majoritatea predării și învățării mutându-se online. Pentru mulți educatori și studenți, aceasta a fost prima dată când au folosit pe deplin tehnologiile digitale în acest fel. Instrumentul SELFIE actualizat va ajuta școlile să reflecte asupra acțiunilor pe care le pot întreprinde pentru a profita la maximum de aceste tehnologii și pentru a maximiza oportunitățile de învățare pentru copiii.”

SELFIE (Auto-reflecție asupra Învățării Eficiente prin Promovarea utilizării Tehnologiilor Educaționale Inovatoare) este un instrument gratuit, ușor de utilizat și personalizabil. Orice școală interesată se poate înscrie pe platformă și poate rula SELFIE.

Instrumentul colectează puncte de vedere anonime ale elevilor, profesorilor și directorilor de școală pentru a produce o imagine a punctelor tari și a punctelor slabe în utilizarea tehnologiilor digitale pentru învățare.

De la lansarea sa în 2018, peste 7.000 de școli și aproape 700.000 de utilizatori din 57 de țări au beneficiat de SELFIE. Este disponibil în 31 de limbi, inclusiv în toate cele 24 de limbi ale UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

O regiune din sudul Poloniei care se declarase ”zonă liberă de LGBT” a decis să renunțe la această rezoluție pentru a beneficia în continuare de bani europeni, anunță Euronews, citat de Digi24.

Legislativul regional din Swietokrzyskie a votat, în cadrul unei sesiuni speciale miercuri, să revoce rezoluția care declara regiunea ”zonă liberă de LGBT”. Rezoluția fusese aprobată în 2019 de mai multe municipii și regiuni poloneze.

Este pentru prima oară când o regiune din Polonia renunță la o astfel de rezoluție. Guvernul polonez a cerut, anterior, autorităților locale din mai multe regiuni să renunțe la rezoluțiile lor discriminatorii pentru a putea beneficia în continuare de fonduri europene.

Guvernul PiS a fost cel care a încurajat astfel de rezoluții, pe care le-a descris ca fiind acțiuni menite ”să protejeze familiile ca uniuni între bărbat și femeie”, atitudine revizuită de Guvernul de la Varșovia după ce Uniunea Europeană a blocat accesul la milioane de euro.

De altfel, Parlamentul European a adoptat o rezoluție la începutul lunii martie prin care a declarat Uniunea Europeană o ”zonă de libertate pentru persoanele LGBTIQ”.

Acțiunea simbolică a instituției legislative europene a căpătat formă concretă printr-un demers al Comisiei Europene, care a decis la mijlocul lunii iulie să cheie în justiție Ungaria și Polonia pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTIQ.

Din martie 2019, peste 100 de regiuni, județe și municipalități poloneze au adoptat rezoluții care se declară libere de “ideologia” LGBTIQ. Conform acestor rezoluții, guvernele locale ar trebui să se abțină de la încurajarea toleranței față de persoanele LGBTIQ și să retragă asistența financiară din partea organizațiilor care promovează nediscriminarea și egalitatea.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, subliniază colaborarea eurodeputaților români cu autoritățile locale în contextul în care deciziile de la Bruxelles influențează viața oamenilor din România și setează cadrul pentru modernizarea țării. 

„Practic, ce facem noi în Parlamentul European este tot politică internă, nu externă, pentru că gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România. Și de aceea este extrem de important ca autoritățile locale să comunice cu noi, la nivel european. Așa putem fructifica oportunitățile pe care ni le creează Uniunea Europeană, cadrul pentru modernizarea României”, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Acesta a reamintit că Planul Național de Redresare și Reziliență nu trebuie privit ca o „finanțare abstractă”, ci că „trebuie să înțelegem că vom avea cu toții de câștigat concret din asta, câtă vreme rămânem la fel de implicați”.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), care oferă României aproape 30 de miliarde de euro, a fost creat de Comisia Europeană și de noi, cei din Parlamentul European. Dar foarte important e că a fost creat pornind de la ideile societății civile și proiectele unor primari serioși și puși pe treabă, care au contact direct cu nevoile comunității și care au explicat cum văd ei viitorul pentru cetățeni. Cu propunerile lor, prin problemele semnalate de ei și de voi, am ajuns să creăm cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene.  La nivel de țară, avem acum prin PNRR resursele financiare pentru a construi 440 km noi de autostradă, dar și șansa de a ne deplasa dintr-un colț al țării în altul cu trenul fără să trebuiască să petrecem pe drum o zi întreagă; sunt pregătite investiții de 3 miliarde în sănătate și investiții similare în educație; pe partea de împădurire este gata să înceapă un program de o ambiție pe care România nu a mai avut-o până acum. Și s-a muncit pe brânci pentru aceste șanse. Sunt lucruri concrete care să permită românilor să își recâștige încrederea și ambiția”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Citiți și Dragoș Pîslaru: România va încasa 3,8 mld. de euro prefinanțare din PNRR potrivit ultimei versiuni a înțelegerii cu Comisia Europeană

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 19 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia și Malta.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele patru operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 54 miliarde de euro.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

Published

on

© European Parliament

Un grup de 43 de europarlamentari, printre care se află și șase eurodeputați români, solicită Comisiei Europene să investigheze rolul companiei Gazprom în creșterea prețurilor la gaz în Europa.

Într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene, direcționată către vicepreședintele executiv Margarethe Vestager și comisarul pentru energie Kadri Simson, europarlamentarii susțin că există suspiciuni serioase că Gazprom ar fi răspunzătoare pentru creșterea record a prețurilor și chiar enumeră câteva acțiuni care ar fi avut drept consecință scumpirile.

Astfel, printre acțiunile menționate se numără refuzul Gazprom de a rezerva capacitățile de transport al gazelor prin sistemele de conducte existente precum Yamal-Europa (care leagă Rusia, Belarus, Polonia și Germania) și rețelele ucrainene de transport al gazelor.

Totodată, europarlamentarii fac referire la închiderea producției de gaze naturale Gazprom la câmpurile de gaz din amonte din Yamal, dintre care unele au fost explicate de un incendiu la stația de tratare a condensului Novy Urengoy, dar nu este clar dacă toate închiderile au fost justificate de acel accident și dacă a fost vorba și de o manipulare deliberată a pieței;

În scrisoarea transmisă Comisiei Europene, eurodeputații fac referire și la refuzul Gazprom de a răspunde apelurilor din partea consumatorilor europeni de gaze naturale, pentru a garanta volume suplimentare de aprovizionare cu gaz în vara anului 2021, pentru a ajuta la rezolvarea problemei stocurilor insuficiente de stocare a gazelor subterane înainte de sezonul de iarnă, în ciuda informațiilor disponibile că Gazprom are suficientă producție suplimentară de gaz și capacitatea de a furniza astfel de provizii suplimentare.

“Toți acești factori permit să se suspecteze că creșterea record a prețurilor gazelor naturale în Europa în ultimele săptămâni ar putea fi un rezultat direct al manipulării deliberate a pieței de către Gazprom și al acțiunilor care vizează reținerea intenționată de pe piață a capacităților de producție de gaze disponibile pentru a crește prețurile la gaze”, transmit eurodeputații.

Printre semnatari se află și șase eurodeputați din România: Eugen Tomac (PMP, PPE), Nicolae Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe); Carmen-Gabriela Avram (PSD, S&D), Vlad-Marius Botoș (USR PLUS, Renew Europe), Dragoș Tudorache (USR PLUS, Renew Europe) și Traian Băsescu (PMP, PPE).

Potrivit datelor oficiale comunicate de către Institutul Național de Statistică, de la începutul acestui an, energia electrică s-a scumpit în România, în medie, cu 24,6% în timp ce prețul gazelor naturale a crescut cu 20,5%, relatează Știrile ProTV.

Mai mult, în opinia ministrului român al energiei, Virgil Popescu, creșterea prețurilor la gaze naturale în România și în Europa este dirijată de Rusia. Potrivit lui, vom asista la o scădere a prețului după operaționalizarea Nord Stream 2.

Lucrările la acest controversat gazoduct au fost finalizate la 10 septembrie, iar Gazprom intenționează să înceapă livrările de gaze naturale prin Nord Stream 2 în luna octombrie.

Pentru a face față scumpirilor, Guvernul României a anunțat că se vor acorda compensări pentru facturile la gaze naturale pentru consumatorii casnici, acestea urmând a fi reduse cu 25%.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.24 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru51 mins ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.1 hour ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

MAREA BRITANIE2 hours ago

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

SUA2 hours ago

Criza submarinelor: SUA și Uniunea Europeană și-au reafirmat alianța puternică și dorința de a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Antonio Guterres: Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU doresc un Afganistan stabil, în care ajutorul umanitar să poată fi distribuit fără discriminare

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI22 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending