Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la viitorul Act european pentru libertatea presei: ”Mass-media, un pilon al democrației”

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat astăzi, 10 ianuarie, o consultare publică deschisă cu privire la viitorul Act european pentru libertatea presei, o inițiativă istorică anunțată de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2021 pentru a proteja pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE, se arată în comunicatul oficial al Executivului European.

Aceasta urmează unei cereri de dovezi publicate la 21 decembrie 2021, care prezintă principalele obiective ale inițiativei, opțiunile posibile și impactul acesteia.

„Mass-media, un pilon al democrației. Dar, în prezent, acest pilon se fisurează, cu încercări din partea guvernelor și a grupurilor private de a exercita presiuni asupra mass-media. Acesta este motivul pentru care Comisia va propune norme și garanții comune pentru a proteja independența și pluralismul mass-mediei. Jurnaliștii ar trebui să își poată face treaba, să informeze cetățenii și să ceară socoteală puterii fără teamă sau favoruri. În prezent, ne consultăm pe scară largă pentru a veni cu cea mai bună propunere”, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Trebuie să ne asigurăm că mass-media europene rămân independente, inovatoare și durabile și că funcționează fără nicio ingerință nejustificată în activitățile lor, fie că sunt private sau publice. Astăzi lansăm consultarea noastră cu privire la viitoarea lege privind libertatea presei: dorim să vă ascultăm opiniile și să explorăm soluțiile dumneavoastră pentru o piață mediatică rezistentă, care să ofere cetățenilor informații diverse și fiabile.”

Consultarea își propune să colecteze opinii cu privire la cele mai importante aspecte care afectează funcționarea pieței interne a mass-mediei, inclusiv diferite tipuri de interferențe în mass-media, precum și tendințele economice.

Aceasta acoperă trei domenii principale care țin de piețele media:

  • primul se concentrează pe transparență și independență (de exemplu, controlul tranzacțiilor de pe piața media, transparența proprietății media și măsurarea audienței).
  • al doilea pe condițiile pentru o funcționare sănătoasă a acestora (de exemplu, expunerea publicului la o pluralitate de puncte de vedere, inovarea media pe piața UE).
  • al treilea pe alocarea echitabilă a resurselor de stat (de exemplu, independența serviciilor publice de media, transparența și distribuirea echitabilă a publicității de stat). Se așteaptă, de asemenea, feedback cu privire la opțiunile de guvernanță care stau la baza actului și care ar putea fi bazate pe Grupul european al autorităților de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA).

Propunerea urmează să fie prezentată de Comisie în al treilea trimestru al anului 2022. Consultarea publică deschisă urmărește să strângă opinii, dovezi și date de la cetățeni, în special de la jurnaliști, mass-media (atât din sectorul privat, cât și din cel al serviciilor publice), cadre universitare, societatea civilă, autorități publice, întreprinderi și toate părțile interesate, pentru a ajuta Comisia să elaboreze aceste noi norme. Contribuțiile pot fi transmise până la 21 martie 2022 pe portalul “Spuneți ce aveți de spus”.

Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor. 

Citiți și: Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă


La 16 septembrie, Comisia Europeană a emis prima recomandare din istorie privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor. Recomandarea include un set de acțiuni concrete, cum ar fi centre comune de coordonare, servicii de sprijin pentru victime și mecanisme de alertă timpurie. De asemenea, are în vedere o abordare consolidată și mai eficientă în ceea ce privește urmărirea penală a faptelor penale, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii, mecanismele de reacție rapidă, precum și protecția economică și socială. Propune acțiuni pentru o mai bună protecție a jurnaliștilor în timpul protestelor și demonstrațiilor, abordează amenințările online și cibernetice și atrage o atenție deosebită asupra amenințărilor la adresa femeilor jurnaliste. Aceasta vizează asigurarea unor condiții de lucru mai sigure pentru toți profesioniștii din domeniul mass-media, fără teamă și intimidare, atât online, cât și offline.

Comisia lucrează la o inițiativă de combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pentru a-i împiedica să informeze publicul și să raporteze cu privire la chestiuni de interes public (SLAPP). Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea presei, pentru a proteja independența și pluralismul mijloacelor de informare în masă.

Actul european privind libertatea presei este planificat pentru adoptare în al treilea trimestru al anului 2022, după cum se menționează în programul de lucru al Comisiei pentru 2022. Acesta se va baza pe Directiva revizuită privind serviciile mass-media audiovizuale, care stabilește norme privind independența autorităților de reglementare în domeniul mass-media, promovează transparența proprietății mass-media și recunoaște că deciziile editoriale ar trebui să fie libere de interferențe. Inițiativa se va axa pe eliminarea barierelor în calea înființării și funcționării serviciilor mass-media și va avea ca obiectiv stabilirea unui cadru comun pentru avansarea pieței interne în sectorul mass-media, în vederea protejării libertății și pluralismului mass-media pe această piață.

Aceasta va fi coerentă cu eforturile UE de promovare a participării democratice, de combatere a dezinformării și de sprijinire a libertății și pluralismului mijloacelor de informare în masă, astfel cum sunt prevăzute în Planul de acțiune european pentru democrație. În special, aceasta va completa recomandarea recent adoptată privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor, pachetul de legi privind serviciile digitale propus și viitoarea inițiativă de protejare a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor împotriva litigiilor abuzive (SLAPP). Actul european privind libertatea presei va merge, de asemenea, mână în mână cu acțiunile legate de viabilitatea, reziliența și transformarea digitală a sectorului media, desfășurate în cadrul Planului de acțiune pentru mass-media și audiovizual.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează, la Festivalul de la Cannes, instrumentul “Media Invest”, pentru a stimula industria audiovizuală din UE

Published

on

© European Union, 2021

Comisia Europeană lansează, astăzi, „Media Invest”, un nou instrument de finanțare pentru a stimula industria audiovizuală europeană. Cu fonduri provenite de la InvestEU și de la programul MEDIA Europa Creativă, se estimează că Media Invest va mobiliza investiții în valoare de 400 de milioane de euro pe o perioadă de 7 ani.

MediaInvest este un nou instrument de investiții conceput pentru a reduce decalajul financiar din sectorul audiovizual. Trebuie să stimulăm mai multe investiții private pentru a face ca sectorul media european să devină competitiv la nivel mondial“, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, reprezintă astăzi Comisia la cea de-a 75-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes pentru a se întâlni cu liderii industriei și cu profesioniștii din sectorul audiovizual. El va deschide Forumul cinematografic european și va oficializa lansarea acestuia. Acesta a împărtășit următoarele declarații înainte de deschidere:

Media Invest – pe care îl lansez astăzi împreună cu partenerii noștri din Fondul european de investiții – va consolida industria audiovizuală europeană, care este adesea subfinanțată și are nevoie de capital propriu. Acesta va atrage până la 400 de milioane EUR în investiții private pentru a promova producția și distribuția audiovizuală europeană și pentru a ajuta companiile să își exploateze mai bine activele de proprietate intelectuală.

Media Invest este una dintre cele 10 acțiuni-cheie ale Planului de Acțiune pentru Mass-media și Audiovizual prezentat în decembrie 2020 pentru a sprijini redresarea și transformarea sectorului media și audiovizual prin combinarea investițiilor cu acțiuni politice.

Cincisprezece filme susținute de UE în programul Festivalului de la Cannes 2022

Prin finanțarea programului MEDIA Europa Creativă, Uniunea Europeană este un susținător-cheie al sectorului audiovizual european. De la crearea sa în 1991, aproape 50 de filme cofinanțate de MEDIA au fost recompensate cu cele mai prestigioase premii de la Cannes: Palme d’Or, Grand Prix și Prix de la Mise en Scène/cel mai Bun Regizor.

În acest an, cincisprezece filme susținute de Europa Creativă MEDIA au fost selectate în diferite secțiuni ale Festivalului de Film de la Cannes, dintre care trei sunt preselectate în competiția oficială și trei în secțiunea Un Certain Regard. În plus, filmele susținute de MEDIA au ajuns și în competițiile paralele renumite ale festivalului, cum ar fi “Săptămâna criticilor internaționali” (La Semaine de la Critique) și “Directors’ Fortnight” (La Quinzaine des Réalisateurs).

Cea mai recentă, care prezintă practici singulare și vizionare în cinematografia contemporană, a pus în evidență filmul Pamfir (Pamfyr), de Dmytro Sukholytkyy-Sobchuk, o coproducție între Ucraina, Franța, Polonia, Chile și Luxemburg, sprijinită de programul de coproducție internațională al programului MEDIA Europa Creativă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

Published

on

© European Communities, 1996

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi, care stabilește condițiile adecvate pentru colaborarea digitală dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, informează comunicatul oficial

Scopul este de a facilita comerțul internațional, de a scurta timpul de vămuire și de a reduce riscul de fraudă. Propunerea va contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți.

Eficiența vămuirii și a controalelor vamale este esențială pentru a permite desfășurarea fără probleme a schimburilor comerciale, asigurându-se totodată protecția cetățenilor, a întreprinderilor și a mediului în UE.

Odată ce ghișeul unic pentru vămi va fi pus în aplicare pe deplin, întreprinderile nu vor mai fi nevoite să prezinte documente mai multor autorități prin intermediul unor portaluri diferite. Mediul aferent ghișeului unic va permite autorităților vamale și altor autorități să verifice în mod automat dacă mărfurile în cauză respectă cerințele UE și dacă au fost îndeplinite formalitățile necesare.

La frontierele externe trebuie să se asigure respectarea a peste 60 de acte juridice nevamale ale UE, precum și a legislației nevamale naționale în domenii precum sănătatea și siguranța, mediul, agricultura, pescuitul, patrimoniul internațional și supravegherea pieței. Acest lucru necesită documente suplimentare pe lângă declarațiile vamale și afectează sute de milioane de mișcări de mărfuri în fiecare an.

Autoritățile statelor membre implicate în vămuirea mărfurilor la frontierele externe ale UE vor putea accesa informațiile electronice transmise de comercianți și vor putea face schimb de astfel de informații. Mediul aferent ghișeului unic pentru vămi va sprijini, de asemenea, verificarea automatizată a formalităților nevamale pentru mărfurile care intră sau ies din UE. Aceasta înseamnă că nu va mai fi necesar să se efectueze controale manuale ale documentelor pentru verificarea anumitor formalități nevamale.

Se preconizează că noile norme vor stimula fluiditatea comerțului transfrontalier și vor contribui la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți, în special prin economisirea de timp și prin simplificarea și automatizarea vămuirii.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi trebuie să fie aprobat de Consiliu și de Parlamentul European înainte de a trece prin procedura de adoptare formală.

Comisia Europeană salută acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii cu privire la inițiativa privind noul ghișeu unic al UE pentru vămuire, care facilitează schimbul de informații electronice transmise de comercianți între diferitele autorități implicate în vămuirea mărfurilor.

Ca pas următor, întreprinderile vor putea prezenta informațiile vamale și de reglementare necesare pentru importul, tranzitul sau exportul de mărfuri o singură dată, printr-un singur punct de intrare.

Respectând promisiunea președintei von der Leyen de a duce vămile UE la un nivel superior, inițiativa privind ghișeul unic al UE face parte dintr-un proiect ambițios de modernizare a controalelor vamale în următorul deceniu.

Planurile vizează facilitarea în continuare a schimburilor comerciale, îmbunătățirea controalelor de siguranță și de conformitate, sprijinirea tranziției digitale și ecologice și reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile și întreprinderile naționale.

Acordul dintre colegiuitori consolidează propunerea inițială a Comisiei, recunoscând în special responsabilitățile nefiscale ale autorităților vamale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European critică raportul Comisiei privind statul de drept în 2021 și cere negocierea unui mecanism permanent pentru protejarea valorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European afirmă că evaluarea Comisiei privind statul de drept în UE este utilă, dar că mai sunt multe de îmbunătățit la nivel metodologic, potrivit unui comunicat.

Joi, 19 mai, Parlamentul a adoptat revizuirea raportului anual al Comisiei Europene privind statul de drept pentru 2021 cu 429 de voturi pentru, 131 împotrivă și 34 de abțineri.

Deficiențe metodologice

Deputații au fost dezamăgiți de faptul că, în ciuda sugestiilor Parlamentului, Comisia încă nu abordează numeroasele preocupări interconectate cu privire la starea întregii game de valori ale UE în statele membre. De asemenea, raportul ar trebui să facă diferența între încălcările sistemice și cele individuale ale valorilor UE și să efectueze o evaluare mai aprofundată și mai transparentă.

Mai mult, ar trebui să se îndepărteze de la „documentația descriptivă” și să se orienteze către o abordare „analitică și prescriptivă” care să identifice tendințele transversale, inclusiv posibilele vulnerabilități sistemice, la nivelul UE. În lipsa acestei abordări, raportul actual nu recunoaște în mod clar „procesul deliberat de regres al statului de drept” în Polonia și Ungaria și nu reușește să identifice deficiențele din alte țări ale UE. În același timp, Parlamentul afirmă că simpla prezentare a „deficiențelor sau încălcărilor de natură sau intensitate diferită” riscă să banalizeze probleme mai grave.

Sugestii pentru un cadru eficient

Salutând intenția Comisiei de a include recomandări specifice fiecărei țări în raportul din 2022, eurodeputații sugerează că ar trebui stabilită o legătură directă între concluziile raportului și activarea măsurilor corective, de exemplu articolul 7, condiționalitatea bugetară și procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene ( acestea din urmă ar trebui să fie declanșate automat).

De asemenea, ei solicită Consiliului și Comisiei să inițieze negocieri pentru un mecanism permanent și cuprinzător de protecție a valorilor UE.

Parlamentul mai propune înființarea unui „indice al statului de drept”, bazat pe o evaluare cantitativă a performanțelor fiecărei țări de către experți independenți și solicită, de asemenea, un „indice al spațiului civic european”, pentru a aborda obstacolele cu care se confruntă organizațiile și persoanele fizice în statele membre.

În ansamblu, raportul privind statul de drept la nivelul întregii UE, publicat pe 20 iulie 2021, evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19, care a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale, care a fost abordată de atunci. La mijlocul lunii aprilie a acestui an, Ministerul Justiției a transmis Comisiei Europene, spre consultare, în cadrul MCV, proiectele legilor Justiției și ale Codurilor penale.

Executivul european și-a exprimat aprecierea față de faptul că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției, reluând astfel mesajul transmis și în 2020, cu ocazia publicării primului raport.

Amintim că în primul astfel de document prezentat la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a subliniat că există standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre și a apreciat că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte. 

Raportul constituie elementul central al mecanismului privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.

Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE

Astăzi, 19 mai, Comisia Europeană a publicat Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE, care marchează zece ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție. Aceasta reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienței sistemelor de justiție și date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiție. Ediția din acest an are o dimensiune comercială mai importantă.

Principalele constatări ale ediției din 2022 a tabloului de bord:

  • Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: Dacă ediția din 2021 făcea bilanțul progreselor înregistrate de autoritățile judiciare în procesul de transformare digitală, tabloul de bord din 2022 ține seama și de efectele pandemiei de COVID-19. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, garantând, în același timp, un acces continuu și facil la justiție pentru toți. Cu toate acestea, constatările ediției din 2022 arată necesitatea ca statele membre să accelereze reformele de modernizare în acest domeniu, întrucât în unele state membre se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.
  • Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele cu handicap: În ediția din 2022 a tabloului de bord al UE privind justiția s-au inclus în premieră date privind măsurile instituite pentru a sprijini persoanele cu handicap să aibă acces la justiție în condiții de egalitate. Deși toate statele membre au instituit cel puțin unele măsuri (cum ar fi amenajări procedurale), doar jumătate dintre statele membre oferă, de asemenea, formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor, la cerere.
  • Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: începând din 2016, percepția publicului larg s-a îmbunătățit în 17 state membre. Cu toate acestea, începând cu anul trecut, percepția publică asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 14 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut.
  • Garanții instituite pentru a spori încrederea investitorilor: În ceea ce privește accesul la justiție și impactul acestuia asupra încrederii investitorilor, a mediului de afaceri și a funcționării pieței unice, tabloul de bord din 2022 a inclus, de asemenea, date privind eficiența administrativă, garanțiile juridice în ceea ce privește deciziile administrative și încrederea în protecția investițiilor. Constatările arată că aproape toate statele membre au instituit măsuri pentru ca întreprinderile să primească compensații financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de inacțiunea organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere.

Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Comisia Europeană lansează, la Festivalul de la Cannes, instrumentul “Media Invest”, pentru a stimula industria audiovizuală din UE

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de femei aflate în topul managementului companiilor

MAREA BRITANIE2 hours ago

Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

U.E.2 hours ago

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

U.E.3 hours ago

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

U.E.4 hours ago

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

U.E.20 hours ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU1 day ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA2 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO2 days ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.3 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Team2Share

Trending