Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei pentru neîndeplinirea obligațiilor de a proteja independența Curții Supreme de Justiție

Published

on

Comisia Europeană a lansat luni o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, anunță un comunicat al Comisiei Europene.

Foto: ec.europa.eu

La data de 3 iulie, 27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme poloneze riscă să fie nevoiţi să se pensioneze ca urmare a faptului că noua lege poloneză privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a magistraţilor din această instituţie de la 70 de ani la 65 de ani. Această măsură se aplică şi primului preşedinte al Curţii Supreme, al cărui mandat de 6 ani s-ar încheia înainte de termen. Conform legii, actualii judecători au posibilitatea de a-şi declara dorinţa de a li se prelungi mandatele de către preşedintele Poloniei, ceea ce poate fi făcut pentru o perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu există criterii stabilite pentru decizia preşedintelui polonez şi nici posibilitatea unei revizuiri judecătoreşti a acestei decizii.

Comisia este de părere că aceste măsuri aduc atingere principiului independenței judiciare, inclusiv principiului inamovibilității judecătorilor; în lumina acestor considerente, se consideră că Polonia nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se arată în documentul amintit mai sus.

Dată fiind lipsa de progrese în cadrul dialogului privind statul de drept și faptul că noului regim de pensionare prevăzut pentru judecătorii Curții Supreme ar urmă să intre în vigoare cât de curând, Comisia a decis să lanseze în regim de urgență procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Guvernul polonez are la dispoziție o lună pentru a răspunde la scrisoarea Comisiei de punere în întârziere. În același timp, Comisia este gata să continue dialogul privind statul de drept cu Polonia, acesta fiind în continuare canalul preferat prin care Comisia încearcă să răspundă amenințării sistemice la adresa statului de drept din Polonia.

Polonia are la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a răspunde, ceea ce înseamnă că procedura lansată luni de Comisia Europeană nu va împiedica intrarea în vigoare a noii legi, prevăzută pentru marţi, 3 iulie.

Evenimentele din Polonia au determinat Comisia Europeană să lanseze, în ianuarie 2016, un dialog cu guvernul polonez în contextul Cadrului pentru consolidarea statului de drept. Comisia informează periodic și îndeaproape Parlamentul European și Consiliul în acest sens.

La 29 decembrie 2017, Comisia a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la legea adoptată de Polonia privind instanțele ordinare, inclusiv cu privire la motivele invocate pentru a justifica dispozițiile din lege legate de pensionarea judecătorilor și la impactul acestor dispoziții asupra independenței sistemului judiciar. Comisia a sesizat în acest sens Curtea de Justiție la 20 decembrie 2017.

Tot la 20 decembrie 2017, Comisia a invocat pentru prima dată procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1), trimițând o Propunere motivată de decizie a Consiliului privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă a statului de drept de către Polonia.

Cu ocazia audierii referitoare la situația din Polonia, organizată în cadrul Consiliului Afaceri Generale la 26 iunie, în contextul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1), autoritățile poloneze nu au dat de înțeles că ar intenționa să adopte în perioada următoare măsuri pentru a da curs preocupărilor exprimate de Comisie. Prin urmare, colegiul comisarilor a decis, la 27 iunie 2018, să îl împuternicească pe dl Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei, să lanseze această procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Comisia este gata să continue dialogul privind statul de drept cu Polonia, acesta fiind în continuare canalul preferat prin care Comisia încearcă să răspundă amenințării sistemice la adresa statului de drept din Polonia.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriate pentru inovare regională, inițiativă dezvoltată alături de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Potrivit unui comunicat al instituției, participanții la acțiunea-pilot sunt pregătiți să facă schimb de bune practici și să co-dezvolte și să testeze instrumente pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare și politici și pentru a conecta programele regionale și naționale la inițiativele UE pentru transformările ecologice și digitale. Aceste parteneriate vor contribui la noua agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea este motorul transformării durabile, conectând strategiile locale cu inițiativele de la nivelul UE.

Apelul a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, de la state membre precum Slovacia, care participă la nivel național, la o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobothnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna, dar și Județul Timiș. 

Apelul a declanșat, de asemenea, un proces de colaborare ascendentă și de creare de rețele, reunind deja mulți participanți în cadrul unor rețele multiregionale. Printre acestea se numără, de exemplu, regiunea Mării Baltice, facilitatea Bioregiuni și un consorțiu extins al Orașelor 4.0 (Leuven, Bologna Turku), care implică, de asemenea, Eindhoven (NL), Espoo (FI) și Cluj-Napoca (RO).

”Economii mai puternice, mai puțin poluante și societăți mai echitabile pot fi construite numai dacă inovarea se află în centrul agendei politice a UE. Avem nevoie de inovare în fiecare regiune și în fiecare țară, conectate între ele, dacă vrem să reușim tranziția ecologică și digitală. Aceste parteneriate ne permit să construim punți pentru a facilita sinergiile de investiții și soluțiile inovatoare. Aștept cu nerăbdare să văd ideile și abordările inovatoare pe care le vor contura împreună”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

”Cooperarea și inovarea sunt ingrediente esențiale pentru dezvoltarea durabilă și rezilientă a regiunilor UE. Toate teritoriile au un potențial de inovare care trebuie exploatat, așa că m-am bucurat să văd un interes atât de mare pentru acest apel. Aștept cu nerăbdare rezultatele pilotului, în speranța că acesta va contribui la reducerea decalajului persistent în materie de inovare între regiuni, care limitează performanța UE în ansamblu”, a subliniat, la rândul său, comisarul european coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Prin încurajarea inovării, consolidăm reziliența locală și îmbunătățim capacitatea comunităților noastre locale de a face față situațiilor de urgență, de a proteja cetățenii și de a sprijini economiile locale. În acest context, ne bazăm pe comisarii Ferreira și Gabriel să colaboreze în cadrul parteneriatelor pentru inovare regională, ca instrument esențial pentru a coordona toate fondurile disponibile pentru a răspândi inovarea pe teren, concentrându-ne pe eficientizarea energetică și sustenabilitatea regiunilor, orașelor și satelor noastre”, a spus președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

Participanții la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională pe baza ”Manualului pentru parteneriate pentru inovare regională”, un prim document de orientare publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare. Acesta propune o gamă largă de instrumente și mecanisme de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor de inovare regionale, naționale și ale UE în vederea implementării tranziției ecologice și digitale a Europei și pentru a aborda problema decalajului în materie de inovare în UE.  Un element central al abordării propuse este introducerea unor misiuni locale pentru a coordona acțiunile în cadrul unei logici direcționale coerente, permițând explorarea unor seturi de politici de mare anvergură pentru inovare la nivel de sistem.

În timpul acțiunii-pilot, participanții vor testa aceste instrumente de politică, creând în același timp orientări operaționale.

Manualul și acțiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învățarea prin experimentare și vor sprijini administrațiile publice și ecosistemul mai larg. Acțiunea-pilot nu va avea niciun impact asupra procesului actual de programare a fondurilor 2021-2027.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Continue Reading

Facebook

NATO39 mins ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi48 mins ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA56 mins ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO2 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE3 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.7 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending