Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Published

on

© European Parliament

După 12 luni de consultare publică, Executivul European lansează, astăzi, 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.


 

Patru domenii cheie de acțiune

Planul European pentru combaterea cancerului are patru domenii cheie de acțiune: Prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții.

Planul va fi implementat utilizând întreaga gamă de instrumente de finanțare ale Comisiei, cu un total de 4 miliarde de euro alocate pentru acțiuni de combatere a cancerului, inclusiv din programul EU4Health, Orizont Europa și programul Europa digitală.

  1. Prevenirea prin acțiuni care abordează principalii factori de risc precum tutunul (cu scopul de a se asigura faptul că, până în 2040, mai puțin de 5 % din populație consumă tutun), consumul nociv de alcool, poluarea mediului și substanțele periculoase. În plus, o campanie intitulată „HealthyLifestyle4All” („Un mod de viață sănătos pentru toți”) va promova o alimentație sănătoasă și activitatea fizică. Pentru a preveni tipurile de cancer cauzate de infecții, obiectivul Planului de combatere a cancerului este ca, până în 2030, cel puțin 90 % din populația țintă a UE de fete să fie vaccinată și să se sporească în mod semnificativ gradul de vaccinare a băieților.
  2. Depistarea timpurie a cancerului prin îmbunătățirea calității diagnosticelor și a accesului la acestea și prin sprijinirea statelor membre pentru a se asigura faptul că, până în 2025, 90 % din populația UE care se califică pentru screeningul de cancer la sân, de col uterin și colorectal beneficiază de această formă de depistare. Pentru a susține realizarea acestui obiectiv, va fi propus un nou program de screening pentru cancer, sprijinit de UE.
  3. Diagnosticarea și tratamentul prin acțiuni menite să asigure o îngrijire mai bine integrată și cuprinzătoare în domeniul cancerului și abordarea accesului inegal la îngrijiri și la medicamente de calitate. Până în 2030, 90 % dintre pacienții eligibili ar trebui să aibă acces la centre oncologice integrate naționale, conectate prin intermediul unei noi rețele la nivelul UE. În plus, până la sfârșitul anului 2021 va fi lansată o nouă inițiativă intitulată „Diagnostic și tratament al cancerului pentru toți”, pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la diagnostice și tratamente inovatoare în domeniul cancerului, iar Inițiativa europeană pentru înțelegerea cancerului (UNCAN.eu) va ajuta la identificarea persoanelor expuse unui risc ridicat de a dezvolta forme comune de cancer.
  4. Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții bolnavi de cancer și pentru persoanele care au supraviețuit acestei boli, inclusiv reabilitarea, posibila reapariție a tumorilor, bolile metastatice și măsurile de sprijinire a integrării sociale și a reintegrării la locul de muncă. Va fi lansată o inițiativă intitulată „O viață mai bună pentru pacienții bolnavi de cancer”, care se va concentra asupra îngrijirii ulterioare.

În plus, pentru a sprijini noile tehnologii, cercetarea și inovarea, va fi lansat un nou Centru de cunoștințe privind cancerul, care va contribui la coordonarea inițiativelor științifice și tehnice legate de cancer la nivelul UE.

Va fi instituită o inițiativă europeană privind imagistica în domeniul cancerului, cu scopul de a sprijini dezvoltarea unor noi instrumente asistate de calculator pentru îmbunătățirea medicinei personalizate și a soluțiilor inovatoare.

Se va acorda o atenție deosebită copiilor, prin lansarea inițiativei „Ajutorarea copiilor cu cancer”, pentru a se asigura accesul copiilor la servicii rapide și optime de depistare, de diagnosticare, de tratament și de îngrijire. În fine, pentru identificarea tendințelor, a disparităților și a inegalităților dintre statele membre și dintre regiuni, în 2021 va fi creat un registru privind inegalitățile în domeniul cancerului.

© Ursula von der Leyen/ Twitter


„În 2020, în timp ce ne luptam cu toții cu pandemia de COVID-19, mulți dintre noi purtau, în același timp, o luptă tăcută. Lupta împotriva cancerului. În 2020, am pierdut 1,3 milioane de europeni din cauza acestei boli. Din păcate, numărul cazurilor este în creștere. De aceea prezentăm astăzi Planul european de combatere a cancerului. Lupta celor care se bat cu cancerul este și lupta noastră, aici, în Europa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen


© Margaritis SCHINAS

 „Prezentăm astăzi un Plan antropocentric de combatere a cancerului care abordează toate unghiurile – prevenire, diagnosticare, tratament și supraviețuire –, onorând astfel unul dintre angajamentele principale ale acestei Comisii. Acest plan este unic, deoarece se bazează pe o abordare de integrare a sănătății în toate politicile, reunind toate acțiunile în cadrul unui obiectiv comun – de a învinge cancerul. Planul se referă la sănătate, dar merge dincolo de politica în domeniul sănătății. Este vorba despre un efort la nivelul întregii societăți. Într-o uniune europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună”, a declarat  Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene.

© European Union, 2020

 „Este vorba, în primul rând, despre oameni. Despre sărbătorirea și întărirea rezilienței și despre tratarea cancerului ca boală care poate și trebuie să fie învinsă. O uniune europeană a sănătății puternică este o Uniune în care cetățenii sunt protejați împotriva cancerelor care pot fi evitate, în care au acces la depistare și diagnosticare timpurie și în care toată lumea beneficiază de acces la o îngrijire de înaltă calitate, în toate stadiile. Acestea sunt obiectivele pe care dorim să le realizăm prin planul nostru de combatere a cancerului – un impact concret asupra îngrijirii în domeniul cancerului în anii care vin. Pentru mine, acesta nu este doar un angajament politic, ci și un angajament personal”, a decalarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.


Context

În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu această boală și alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză.

Planul european de combatere a cancerului constituie un pilon esențial al uniunii europene a sănătății prezentate de președinta von der Leyen în noiembrie 2020, făcând apel la crearea unei Uniuni Europene mai sigure, mai reziliente și mai bine pregătite.

UE depune eforturi pentru a combate cancerul de zeci de ani. Acțiunile sale, în special în ceea ce privește controlul tutunului (Comisia a publicat astăzi un nou sondaj privind atitudinile europenilor față de tutun și de țigaretele electronice) și protecția împotriva substanțelor periculoase, au salvat și au prelungit multe vieți.

Cu toate acestea, ultimul plan european de acțiune cuprinzător împotriva cancerului datează de la începutul anilor 1990, iar tratarea cancerului a înregistrat progrese majore de atunci, în special prin intermediul sprijinului pentru cercetare și dezvoltare finanțat de la bugetul UE.

Pe lângă faptul că afectează grav viața pacienților și a persoanelor din jurul lor, cancerul are un impact enorm asupra sistemelor noastre de sănătate, asupra economiei noastre și asupra societății în ansamblu. Se estimează că impactul economic global al cancerului în Europa va depăși 100 de miliarde EUR anual.

În lipsa unor măsuri concludente, se estimează că, până în 2035, numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 25 %, acesta devenind principala cauză de deces în UE. În plus, pandemia de COVID-19 a afectat grav activitățile de îngrijire în domeniul cancerului, perturbând tratamentele, întârziind stabilirea diagnosticului și vaccinarea și afectând accesul la medicamente.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut luni o discuție telefonică cu Jonas Gahr Store, premierul Norvegiei, despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra conductelor Nord Stream și despre ”relațiile energetice UE-Norvegia”.

”Energia la prețuri accesibile și aprovizionarea cu energiei sigură și securizată reprezintă interesul nostru comun”, a punctat oficialul european într-un mesaj publicat pe Twitter.

Guvernele danez și suedez au raportat zilele trecute scurgeri semnificative la gazoductele Nord Stream 1 și 2, care riscă să nu mai poată fi folosite niciodată dacă nu se efectuează lucrări de reparație pentru a nu permite apei sărate din Marea Baltică să inunde conductele odată cu evacuarea completă a gazului, fapt ce ar duce la o coroziune ireversibilă a acestora. 

În acest context, Norvegia a anunțat o întărire a securității instalațiilor sale de petrol și gaze, considerate o potențială țintă.

Astfel, Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea, informează Reuters, citat de Agerpres.

Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori.

Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult.

Țara produce în prezent la capacitate maximă. Potrivit previziunilor oficiale, exporturile sale de gaze ar putea atinge un nivel record de 122 miliarde metri cubi anul acesta. Comparativ, Rusia furniza Uniunii Europene înainte de război aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Uniunea Europeană a sprijinit interconectorul de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria încă din prima zi din punct de vedere politic, dar și financiar, cu aproximativ 250 de milioane de euro, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  la inaugurarea interconectorului, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

„Astăzi începe o nouă eră pentru Bulgaria și pentru Europa de Sud-Est. Bulgaria obișnuia să primească 80% din gazul său din Rusia. Asta era înainte ca Rusia să decidă să lanseze un război atroce împotriva Ucrainei și un război energetic împotriva Europei. Acest gazoduct este o schimbare pentru Bulgaria și pentru securitatea energetică a Europei și înseamnă libertate. Înseamnă eliberarea de dependența de gazul rusesc. Într-adevăr, interconectorul ar putea acoperi întregul consum de gaz al Bulgariei și aceasta este o veste cu adevărat grozavă”, a spus Ursula von der Leyen în discursul său, susținut în prezența președinților Bulgariei și Azerbaidjanului, a premierului României și Greciei.

Potrivit șefei Comisiei Europene, criza energetică este gravă și necesită din partea Europei un răspuns comun care să permită reducerea costurilor energetice pentru familii și întreprinderi. „Acesta este obiectivul pe care trebuie să-l atingem”, a spus ea.

Mai mult, aceasta a amintit că statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni. 

„Trebuie să protejăm elementele fundamentale ale economiei noastre și, în special, piața noastră unică. Aceasta este forța Uniunii Europene. De aici provine într-adevăr bogăția Uniunii Europene, de pe piața unică, fără o soluție europeană comună riscăm serios fragmentarea”, a explicat von der Leyen.

Ea a subliniat că este extrem de important să „păstrăm condiții de concurență echitabile pentru toți cei din Uniunea Europeană pe piața unică și este primordial să evităm denaturarea pieței unice”.

„Sarcina care ne așteaptă este clară. Trebuie să reducem costurile energiei, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața noastră unică. Trebuie să facem acest lucru ca europeni, împreună, printr-o soluție comună. Acesta este lucrul pe care îl vom discuta la Praga cu liderii Uniunii Europene”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

 

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE aprobă o schemă de ajutoare de stat a României de 390 milioane de euro în cadrul MRR pentru a sprijini cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și termică

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare notificată de România în valoare de 390 de milioane EUR, puse la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru a sprijini producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România, se arată într-un comunicat de presă

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de Pactul verde european. 

 „Datorită acestei scheme în valoare de 390 de milioane EUR, România va putea să sprijine construirea unor sisteme centralizate de termoficare mai eficiente, contribuind astfel la înverzirea sectorului. Această măsură de ajutor, care va fi finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență, va susține realizarea obiectivelor Pactului verde european și va sprijini România să își atingă țintele privind reducerea emisiilor, limitând totodată eventualele denaturări ale concurenței”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Schema notificată de România

Măsura notificată de România, care va avea un buget de 390 de milioane EUR, va fi finanțată parțial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Această schemă, care se va desfășura până la 30 iunie 2024, vizează să sprijine producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România. În special, măsura urmărește să promoveze construirea de noi instalații cu randament ridicat, precum și transformarea instalațiilor existente, astfel încât acestea să nu mai utilizeze drept combustibil cărbunele, ci gazele naturale.

Proiectele care vor beneficia de ajutor vor fi selectate pe baza ordinii de primire a cererilor. Pentru a fi eligibile, acestea trebuie să se refere la proiecte privind instalații de cogenerare de înaltă eficiență care să funcționeze cu gaze naturale și să respecte obiectivele stabilite la nivelul UE pentru 2030 și 2050 în materie de neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În cadrul schemei, ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Sprijinul se va acorda pentru o perioadă de maximum 3 ani.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care autorizează statele membre să sprijine cogenerarea de înaltă eficiență, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, pentru a stimula economiile de energie.

Comisia a constatat că:

  • Schema facilitează dezvoltarea anumitor activități economice. În special, aceasta promovează instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în România și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de CO2.
  • Schema de ajutoare are un efect stimulativ, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în aceeași măsură în absența sprijinului public.
  • Măsura are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, este necesar și oportun ca România să îndeplinească obiectivele de mediu europene și naționale. În plus, măsura este proporțională și orice efect negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE va fi limitat, având în vedere dimensiunea proiectelor, cuantumurile ajutoarelor și caracteristicile sectorului. De asemenea, se vor institui garanțiile necesare care să limiteze la minimum ajutorul, dat fiind faptul că România se va asigura că ajutorul nu depășește deficitul de finanțare (și anume, cuantumul minim al ajutorului necesar pentru a atrage investițiile care, în absența acestuia, nu ar fi efectuate). În fine, România se angajează să evite orice efect de blocare a generării de energie pe bază de gaze naturale (și anume, să evite îngreunarea trecerii de la gazele naturale la alternative mai puțin poluante).

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE55 mins ago

Marea Britanie va achiziționa două nave specializate în protejarea infrastructurii submarine, după ”daunele misterioase” provocate gazoductelor Nord Stream

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.4 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA6 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.6 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS6 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

INTERVIURI8 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending