Connect with us

U.E.

Comisia Europeană lansează Platforma pentru o Tranziție Justă care va oferi sprijin tehnic și consiliere statelor membre și regiunilor în operaționalizarea planurilor lor de ecologizare

Published

on

© European Union, 2009

Comisia Europeană a lansat luni, 29 iunie, Platforma pentru o Tranziție Justă care va ajuta statele membre să își elaboreze planurile teritoriale pentru o tranziție justă și să acceseze fonduri de la bugetul de peste 150 de miliarde de euro al Mecanismului pentru o tranziție justă. Această platformă online va oferi sprijin tehnic și consiliere părților interesate din sectorul public și privat din regiunile carbonifere și din alte regiuni cu emisii ridicate de dioxid de carbon, asigurând un acces facil la informații despre posibilitățile de finanțare și surse de asistență tehnică, se arată într-un comunicat. 

Platforma se va asigura că bugetul de 40 de miliarde de euro (în prețurile constante din 2018) propus în cadrul Fondului pentru o tranziție justă este direcționat către proiectele cele mai potrivite și că nicio regiune nu va fi neglijată. Totodată, platforma va sprijini accesul la schema specifică din cadrul InvestEU și la facilitatea de împrumut pentru sectorul public, care, alături de Fondul pentru o tranziție justă, constituie cei trei piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă.
Platforma va oferi:
  • sprijin tehnic și consiliere statelor membre și regiunilor, inclusiv în ceea ce privește operaționalizarea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă și construirea unor rezerve de proiecte pentru Mecanismul pentru o tranziție justă;
  • un punct unic de acces pe internet, inclusiv posibilitatea de a contacta Comisia pentru a-i adresa întrebări tehnice și administrative legate de tranziția justă;
  • un schimb de informații, de experiență și de cunoștințe cu regiunile care utilizează intens combustibilii fosili și care au emisii ridicate de dioxid de carbon, cu ajutorul unor baze specifice de date cu proiecte și experți;
  • un forum pentru dialogul pe tema tranziției juste la care să participe părțile interesate de la nivel local și național, partenerii sociali, autoritățile publice și instituțiile UE.

Platforma pentru o Tranziție Justă a fost lansată în cadrul unui eveniment online  de către vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, și comisarul pentru energie, Kadri Simson.

Evenimentul de lansare va marca debutul unei săptămâni de evenimente online dedicate regiunilor care utilizează intens cărbunele, lignitul, turba și șisturile bituminoase, precum și regiunilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon și organizate în cadrul Săptămânii virtuale a regiunilor carbonifere și al unui seminar dedicat regiunilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Aceste evenimente vor oferi părților interesate informații despre noutățile apărute la nivelul politicilor UE, dar și oportunitatea de a face schimb de bune practici. Pentru a consulta programul complet și pentru a vă înregistra faceți click aici.

Către finele anului 2020, platforma va găzdui o bază de date cu proiecte și experți.

Mecanismul pentru o tranziție justă face parte din demersurile Pactului Ecologic European de a crea, până în 2050, o economie neutră din punct de vedere climatic în Europa. Mecanismul va urmări depășirea costurilor economice și sociale ale tranziției climatice în cele mai vulnerabile regiuni care utilizează intens combustibilii fosili și care au emisii ridicate de dioxid de carbon. Mecanismul este alcătuit din trei piloni de finanțare: Fondul pentru o tranziție justă, propus la 14 ianuarie 2020 și consolidat prin pachetul de măsuri de redresare din 27 mai, o schemă specifică pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public. Se preconizează că, în perioada 2021-2027, cei trei piloni vor mobiliza investiții de peste 150 de miliarde de euro în regiunile din UE care sunt cele mai vulnerabile la tranziția climatică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comitetul European al Regiunilor solicită integrarea dimensiunii demografice în toate politicile UE și în dezbaterea privind Viitorul Europei pe fondul impactului socio-economic sever al scăderii populației

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Într-o dezbatere cu Dubravka Šuiča, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, liderii locali și regionali ai Europei au cerut instituțiilor UE să lucreze în strânsă legătură cu guvernele locale pentru a contracara consecințele teritoriale și socioeconomice ale schimbărilor demografice. Întrucât populația este în scădere în peste 40% din regiunile UE, Comitetul European al Regiunilor solicită integrarea dimensiunii demografice în toate politicile UE și în dezbaterea despre Viitorul Europei, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Adresându-se plenului Comitetului European al Regiunilor, la 1 iulie, vicepreședintele Comisiei Europene, Dubravka Šuiča, a declarat:

Trebuie să permitem regiunilor celor mai afectate de schimbările demografice să mențină și să îmbunătățească calitatea vieții și să ne dotăm cu instrumentele necesare pentru a găsi soluții inovatoare. Ne-am angajat să sprijinim și să fim alături de oameni prin schimbare, oferind oportunități concrete și asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă.

La rândul său, președintele Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, a precizat:

Pandemia Covid-19 a subliniat necesitatea de a gândi și de a acționa strategic cu privire la schimbările demografice și la impactul său teritorial și socioeconomic sever pe termen lung. Acesta poate duce chiar la dezvoltarea unei„ geografii a nemulțumirilor “, alimentând mișcările extremiste și presiunile anti europene din unele regiuni care suferă de declin demografic și exod de creiere, ceea ce duce la o polarizare a sistemului democratic. Având în vedere că autoritățile regionale și locale dețin numeroase competențe legale în materie demografică, Comitetul nostru este gata să sprijine inițiativele Comisiei de abordare a acestui fenomen, care vizează îmbunătățirea vieții oamenilor în regiunile, orașele și satele UE.

Comitetul European al Regiunilor își va prezenta propunerile privind combaterea efectelor negative ale schimbărilor demografice în regiunile UE în următoarea sesiune plenară din octombrie.

Primul raport al UE privind impactul schimbărilor demografice, adoptat miercuri, 17 iunie, de Comisia Europeană, indică că Europa va reprezenta mai puțin de 4% din populația lumii până în 2070, iar tendințele demografice pe termen lung din regiunile europene indică o speranță de viață mai marerate mai scăzute ale natalitățiisocietăți în curs de îmbătrâniregospodării de dimensiuni mai reduse și creșterea urbanizării.

El ilustrează, de asemenea, diferențele considerabile dintre regiuni în ceea ce privește schimbările demografice, precum și necesitatea de lua în considerare impactul acestora asupra creșterii și sustenabilității, asupra ocupării forței de muncă, asupra sănătății și îngrijirii pe termen lung în diferite părți ale Europei.

Documentul va contribui la identificarea modalităților în care persoanele, regiunile și comunitățile cele mai afectate pot fi sprijinite cel mai bine. Documentul va constitui de altfel baza viitoarei Cărți verzi privind îmbătrânirea populației și viziunea pe termen lung pentru zonele rurale.

Raportul este completat de fișe informative naționale (pentru Româniaaici)și de o defalcare statistică completă, disponibile pe noua pagină web a Comisiei dedicată demografiei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE regretă că rușii nu au avut acces la o informație ”echitabilă” privind referendumul care îi permite lui Vladimir Putin să rămână președinte până în 2036

Published

on

© Kremlin.ru

Uniunea Europeană critică reforma constituțională din Rusia care îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, relatează Politico.

“Ne așteptăm ca toate rapoartele și acuzațiile de nereguli, inclusiv constrângerea alegătorilor, votul multiplu, încălcarea secretului votului și acuzațiile de violență a poliției împotriva unui jurnalist care a fost prezent să fie observat, să fie investigate în mod corespunzător”, a declarat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat despre votul care schimbă constituția rusă pentru a-i permite lui Putin să mai funcționeze de două ori după ce actualul său mandat se încheie în 2024.

Rusia a adoptat vasta reformă constituţională ce ar urma să-l autorizeze pe Vladimir Putin să rămână la Kremlin până în 2036, un referendum denunţat de opoziţie care apreciază că este o manevră pentru a-şi menţine controlul asupra ţării, scrie AFP și Agerpres.

Ruşii au validat cu 74,1% din voturi aceste amendamente care, pe lângă problema mandatelor preşedintelui în exerciţiu, introduc, de asemenea, principiile sale conservatoare în Constituţie, potrivit rezultatelor din circa 30% din birourile de vot repartizat pe imensul teritoriu rus şi difuzate miercuri de Comisie electorală centrală.

UE ”regretă faptul că, în cadrul acestui vot, lipsa unei campanii, “ceea ce i-a privat pe alegători de acces la o informaţie echilibrată şi la o dezbatere corespunzătoare pentru aducerea unor modificări (la Constituţie) atât de importante”, a subliniat purtătorul de cuvânt european în comunicatul oficial.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending