COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană lansează prima cerere de parteneriate în domeniul jurnalismului în valoare de 7,6 milioane de euro
Published
11 months agoon

Comisia Europeană a publicat marți, 15 iunie, un apel de 7,6 milioane de euro pentru parteneriate în domeniul jurnalismului, finanțate pentru prima dată prin intermediul unui program al UE, Europa Creativă. Granturile vor sprijini colaborarea transfrontalieră între profesioniștii din domeniul presei de știri din Europa, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Acest prim apel promovează proiecte de transformare a afacerilor și proiecte jurnalistice – acestea pot include dezvoltarea de standarde tehnice comune, noi tipuri de redacții, testarea de noi modele de afaceri, reportaje originale și formate de producție inovatoare.
Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat:
„Este pentru prima dată când UE sprijină astfel de parteneriate jurnalistice. Este un mesaj clar pentru jurnaliști și actorii din mass-media că suntem alături de ei pentru a-i ajuta să facă față provocărilor cu care se confruntă. Creșterea și diversificarea sprijinului financiar merge mână în mână cu activitatea noastră în favoarea democrației, a statului de drept și a unui mediu online mai echitabil”
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:
„Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt valori esențiale pe care se bazează democrațiile noastre și nu pot fi socotite ca fiind de la sine înțelese. Prin intermediul programului Europa Creativă, vom aloca un buget fără precedent de cel puțin 75 de milioane de euro până în 2027 pentru a sprijini libertatea și pluralismul mass-media.”
Consorțiile interesate pot propune colaborări pe un anumit gen jurnalistic și vor funcționa cu independență editorială deplină. Proiectele lor ar trebui să aibă ca scop sprijinirea sectoarelor europene mai largi ale presei de știri, inclusiv a presei mici.
Termenul limită pentru depunerea cererilor pentru acest apel este 26 august 2021.
În săptămânile următoare vor fi lansate mai multe alte apeluri, reprezentând investiții de aproape 12 milioane de euro pentru proiecte media europene, în timp ce alte apeluri relevante pentru sectorul media de știri, cum ar fi Creative Innovation Labs, au fost publicate recent.
Un viitor webinar privind acest apel și alte oportunități de finanțare pentru sectorul media de știri poate fi găsit aici, informații suplimentare privind proiectele actuale finanțate de UE în sectorul media de știri pot fi găsite în această fișă informativă, iar o prezentare generală a sprijinului acordat libertății și pluralismului media este, de asemenea, disponibilă aici.
Comisia a decis să își consolideze sprijinul acordat sectorului mass-media în cadrul Planurilor de Acțiune pentru Democrație Europeană și pentru Mass-media și Audiovizual.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni
-
CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice
-
Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung
-
Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene
-
Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele
-
Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni
Published
7 mins agoon
May 18, 2022By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis miercuri să pună 248 de milioane de euro la dispoziția a cinci state membre, printre care și România, care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care au găzduit un număr mare de refugiați, pentru a le sprijini sistemele de primire și de gestionare a frontierelor, informează comunicatul oficial.
Această decizie survine în urma evenimentului din 9 aprilie 1Stand Up for Ukraine”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să aloce până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații din Ucraina în statele membre cele mai afectate.
Această asistență de urgență din fondurile afacerilor interne va sprijini Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a oferi asistență imediată, cum ar fi alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, sporindu-și totodată capacitatea de gestionare a frontierelor externe ale UE.
Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în oferirea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că această finanțare de urgență ajunge și la acestea.
Pentru a se asigura că fondurile sunt plătite rapid, fără o povară administrativă grea, Comisia va elibera finanțarea pe baza rezultatelor obținute, mai degrabă decât pe baza costurilor reale.
Pentru a continua să sprijine nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 de milioane de euro după acordul autorității bugetare.
În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).
Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 930.341 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.
COMISIA EUROPEANA
CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice
Published
27 mins agoon
May 18, 2022
Comisia Europeană a prezentat astăzi Planul REPowerEU, răspunsul său la dificultățile și la perturbarea pieței globale a energiei cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.
Există o dublă urgență de a transforma sistemul energetic al Europei: eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.
Transformarea ecologică va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii noștri. Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (MRR) se află în centrul Planului REPowerEU, sprijinind planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor în domeniul energiei. Comisia propune efectuarea unor modificări specifice ale Regulamentului privind MRR pentru a integra capitole dedicate REPowerEU în planurile de redresare și reziliență (PNRR) existente ale statelor membre, pe lângă numărul mare de reforme și investiții relevante care se regăsesc deja în PNRR. Recomandările specifice fiecărei țări din ciclul semestrului european din 2022 vor alimenta acest proces.
Economisirea energiei
Economiile de energie reprezintă cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a aborda actuala criză energetică și de a reduce facturile. Comisia propune consolidarea măsurilor de eficiență energetică pe termen lung, inclusiv o creștere de la 9 % la 13 % a obiectivului obligatoriu de eficiență energetică în cadrul pachetului “Fit for 55” al reglementărilor privind Pactul Verde European. Economisirea energiei acum ne va ajuta să ne pregătim pentru potențialele provocări ale iernii viitoare. Prin urmare, Comisia a publicat astăzi și o „Comunicare a UE privind economisirea energiei”, care detaliază schimbările comportamentale pe termen scurt care ar putea reduce cererea de gaze și petrol cu 5% și încurajează statele membre să demareze campanii de comunicare specifice destinate gospodăriilor și industriei. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să utilizeze măsuri fiscale pentru a stimula economiile de energie, cum ar fi reducerea cotelor de TVA pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic, izolarea clădirilor, precum și pentru electrocasnice și produse. Comisia stabilește, de asemenea, măsuri de urgență în cazul unor întreruperi grave ale aprovizionării și va emite orientări privind criteriile de stabilire a priorităților pentru clienți și va facilita un plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE.
Diversificarea aprovizionării și sprijinirea partenerilor noștri internaționali
UE colaborează de mai multe luni cu partenerii internaționali pentru diversificarea aprovizionării și a asigurat niveluri record de importuri de GNL și livrări mai mari de gaze prin conducte. Platforma UE pentru Energie, recent creată, sprijinită de grupuri de lucru regionale, va permite achizițiile comune voluntare de gaz, GNL și hidrogen prin punerea în comun a cererii, optimizarea utilizării infrastructurii și coordonarea acțiunilor de informare a furnizorilor. În etapa următoare, și replicând ambiția programului comun de achiziție de vaccinuri, Comisia va lua în considerare dezvoltarea unui „mecanism comun de achiziție” care va negocia și va încheia contracte de achiziție de gaze în numele statelor membre participante. De asemenea, Comisia va lua în considerare măsuri legislative care să impună statelor membre diversificarea în timp a aprovizionării cu gaze naturale. Platforma va permite, de asemenea, achiziționarea în comun de hidrogen din surse regenerabile.
Strategia Externă a UE în domeniul Energiei, adoptată astăzi, va facilita diversificarea energetică și crearea de parteneriate pe termen lung cu furnizorii, inclusiv cooperarea în domeniul hidrogenului sau al altor tehnologii ecologice. În conformitate cu inițiativa “Global Gateway”, strategia acordă prioritate angajamentului UE față de tranziția energetică ecologică și echitabilă la nivel mondial, sporind economiile de energie și eficiența energetică pentru a reduce presiunea asupra prețurilor, stimulând dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului și intensificând diplomația energetică. În Marea Mediterană și în Marea Nordului, vor fi dezvoltate coridoare importante pentru hidrogen. În fața agresiunii Rusiei, UE va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul Estic, precum și pe partenerii săi cei mai vulnerabili. Împreună cu Ucraina, va continua să colaboreze pentru a asigura securitatea aprovizionării și un sector energetic funcțional, pregătind în același timp calea pentru viitoarele schimburi comerciale de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile, precum și pentru reconstruirea sistemului energetic în cadrul inițiativei REPowerUkraine.
Accelerarea implementării surselor regenerabile de energie
O extindere și o accelerare masivă a energiei regenerabile în producția de energie electrică, în industrie, în clădiri și în transporturi va accelera independența Europei, va da un impuls tranziției ecologice și va reduce prețurile în timp. Comisia propune creșterea obiectivului principal pentru 2030 în ceea ce privește energiile regenerabile de la 40 % la 45 % în cadrul pachetului “Fit for 55”. Stabilirea acestei ambiții globale sporite va crea cadrul pentru alte inițiative, inclusiv:
- O strategie solară dedicată a UE pentru dublarea capacității solare fotovoltaice până în 2025 și instalarea a 600 GW până în 2030.
- O inițiativă privind instalațiile de panouri solare pe acoperișuri, cu o obligație legală de instalare treptată de panouri solare pe noile clădiri publice și comerciale și pe noile clădiri rezidențiale.
- Dublarea ratei de implementare a pompelor de căldură și măsuri de integrare a energiei termice geotermale și solare în sistemele modernizate de încălzire urbană și comunală.
- O recomandare a Comisiei pentru a aborda problema procedurilor lente și complexe de autorizare a proiectelor majore de energie regenerabilă și o modificare specifică a Directivei privind energia regenerabilă pentru a recunoaște energia regenerabilă ca fiind de interes public major. Statele membre ar trebui să instituie zone dedicate pentru sursele de energie regenerabilă, cu procese de autorizare mai scurte și simplificate în zonele cu riscuri de mediu mai reduse. Pentru a ajuta la identificarea rapidă a unor astfel de zone “de referință”, Comisia pune la dispoziție seturi de date privind zonele sensibile din punct de vedere ecologic ca parte a instrumentului său de cartografiere digitală pentru date geografice legate de energie, industrie și infrastructură.
- Stabilirea unui obiectiv de 10 milioane de tone de hidrogen produs pe plan intern din surse regenerabile și de 10 milioane de tone din importuri până în 2030, pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile și sectoarele de transport greu de decarbonizat. Pentru a accelera piața hidrogenului, ar trebui să fie convenite de către colegiuitori obiective secundare sporite pentru sectoare specifice. De asemenea, Comisia publică două acte delegate privind definirea și producția de hidrogen din surse regenerabile pentru a se asigura că producția conduce la o decarbonizare netă. Pentru a accelera proiectele privind hidrogenul, se rezervă o finanțare suplimentară de 200 de milioane de euro pentru cercetare, iar Comisia se angajează să finalizeze evaluarea primelor proiecte importante de interes european comun până în vară.
- Un plan de acțiune privind biometanul stabilește instrumente, inclusiv o nouă alianță industrială pentru biometan și stimulente financiare pentru creșterea producției la 35 miliarde de metri cubi până în 2030, inclusiv prin intermediul politicii agricole comune.
Reducerea consumului de combustibili fosili în industrie și transporturi
Înlocuirea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale în procesele industriale va reduce emisiile de gaze cu efect de seră și va consolida securitatea și competitivitatea. Economiile de energie, eficiența, înlocuirea combustibililor, electrificarea și o mai bună utilizare a hidrogenului regenerabil, a biogazului și a biometanului de către industrie ar putea economisi până la 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, în plus față de ceea ce se prevede în propunerile “Fit for 55”.
Comisia va derula contracte de carbon pentru a sprijini adoptarea hidrogenului verde de către industrie și o finanțare specifică pentru REPowerEU în cadrul Fondului pentru Inovare, utilizând veniturile din comerțul cu emisii pentru a sprijini în continuare renunțarea la dependența de combustibilii fosili din Rusia. De asemenea, Comisia oferă orientări privind energia regenerabilă și acordurile de achiziție de energie electrică și va pune la dispoziție un mecanism de consultanță tehnică împreună cu Banca Europeană de Investiții. Pentru a menține și a redobândi poziția de lider tehnologic și industrial în domenii precum energia solară și hidrogenul și pentru a sprijini forța de muncă, Comisia propune înființarea unei Alianțe a UE pentru Industria Solară și a unui parteneriat pe scară largă pentru competențe. De asemenea, Comisia va intensifica lucrările privind aprovizionarea cu materii prime esențiale și va pregăti o propunere legislativă.
Pentru a spori economiile de energie și eficiența energetică în sectorul transporturilor și pentru a accelera tranziția către vehiculele cu emisii zero, Comisia va prezenta un pachet de ecologizare a transportului de marfă, cu scopul de a crește semnificativ eficiența energetică în acest sector, și va lua în considerare o inițiativă legislativă pentru a crește ponderea vehiculelor cu emisii zero în parcurile auto publice și corporative care depășesc o anumită dimensiune. Comunicarea UE privind economisirea energiei include, de asemenea, numeroase recomandări adresate orașelor, regiunilor și autorităților naționale care pot contribui în mod eficient la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul transporturilor.
Investiții inteligente
Realizarea obiectivelor REPowerEU necesită o investiție suplimentară de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta reprezintă un avans pentru independența și securitatea noastră. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia ne poate, de asemenea, economisi aproape 100 de miliarde de euro pe an. Aceste investiții trebuie să fie realizate de sectorul public și privat, la nivel național, transfrontalier și la nivelul UE.
Pentru a sprijini REPowerEU, 225 de miliarde de euro sunt deja disponibile sub formă de împrumuturi în cadrul MRR. Comisia a adoptat astăzi acte legislative și orientări pentru statele membre cu privire la modul în care trebuie să își modifice și să își completeze PNRR în contextul REPowerEU. În plus, Comisia propune creșterea pachetului financiar al MRR cu 20 de miliarde de euro sub formă de granturi provenite din vânzarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii deținute în prezent în Rezerva de Stabilitate a Pieței, care vor fi scoase la licitație într-un mod care să nu perturbe piața. Astfel, ETS nu numai că reduce emisiile și utilizarea combustibililor fosili, dar strânge și fondurile necesare pentru a obține independența energetică.
În cadrul actualului CFM, politica de coeziune va sprijini deja proiectele de decarbonizare și de tranziție ecologică cu până la 100 de miliarde de euro prin investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziție sub formă de transferuri voluntare către MRR. Alte 7,5 miliarde de euro din politica agricolă comună sunt, de asemenea, disponibile prin transferuri voluntare către MRR. În această toamnă, Comisia va dubla finanțarea disponibilă pentru cererea de propuneri la scară largă din cadrul Fondului pentru Inovare pentru anul 2022, ajungând la aproximativ 3 miliarde EUR.
Rețelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea unei infrastructuri de gaze reziliente și interconectate la nivelul UE. Este nevoie de o infrastructură de gaz suplimentară limitată, estimată la aproximativ 10 miliarde EUR de investiții, pentru a completa lista proiectelor de interes comun (PCI) existente și pentru a compensa pe deplin pierderea viitoare a importurilor de gaz rusesc. Nevoile de substituție din următorul deceniu pot fi satisfăcute fără a bloca combustibilii fosili, fără a crea active imobilizate sau fără a ne împiedica ambițiile noastre climatice. Accelerarea PCI în domeniul energiei electrice va fi, de asemenea, esențială pentru a adapta rețeaua electrică la nevoile noastre viitoare. Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini acest lucru, iar Comisia lansează astăzi o nouă cerere de propuneri cu un buget de 800 de milioane EUR, urmând ca o altă cerere să fie lansată la începutul anului 2023.
COMISIA EUROPEANA
Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung
Published
50 mins agoon
May 18, 2022By
Andreea Radu
Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 18 mai, o serie de măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a face față prețurilor mari la energie și pentru a aborda posibilele întreruperi ale aprovizionării din Rusia, informează comunicatul oficial.
De asemenea, Comisia Europeană prezintă o serie de domenii în care se poate optimiza configurația pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru tranziția către renunțarea la combustibilii fosili și mai rezistentă la șocurile de preț, protejând în același timp consumatorii și furnizând energie electrică la prețuri accesibile.
„UE a creat o piață energetică interconectată și funcțională, care continuă să asigure o aprovizionare fiabilă cu energie în situația dificilă de astăzi. Dar vremurile excepționale necesită măsuri excepționale, iar astăzi prezentăm măsuri suplimentare pe care statele membre le pot lua pentru a combate prețurile ridicate. În timp ce Rusia își continuă războiul neprovocat din Ucraina, trebuie să ne pregătim, de asemenea, pentru întreruperile în aprovizionarea cu gaze și impactul acestora prin măsuri de solidaritate și posibile intervenții asupra prețurilor. În paralel, continuăm lucrările de îmbunătățire a pieței energiei electrice pentru a proteja mai bine consumatorii, a reduce volatilitatea și a continua să sprijinim tranziția ecologică”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson.
Măsuri de intervenție pe termen scurt
Comisia Europeană invită statele membre să continue să utilizeze setul său de instrumente privind prețurile la energie, care conține măsuri de reducere a facturilor la energie plătite de consumatorii europeni. În plus, o serie de măsuri pe termen scurt sunt puse la dispoziția statelor membre și pot fi utilizate acum și în următorul sezon de încălzire.
Pe piețele de gaze:
- Posibilitatea ca statele membre să extindă temporar reglementarea prețurilor pentru consumatorii finali la o gamă largă de clienți, inclusiv gospodării și industrie.
- „Întrerupătoare de circuit” temporare și măsuri de lichiditate de urgență pentru a sprijini funcționarea eficientă a piețelor de mărfuri, cu respectarea deplină a dispozițiilor privind ajutoarele de stat.
- Utilizarea Platformei energetice a UE pentru a agrega cererea de gaze, pentru a asigura prețuri competitive la gaze prin achiziții comune voluntare și pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia
Opțiuni de intervenție pe piețele de energie electrică pentru statele membre:
- Posibilitatea de a realoca venituri excepțional de mari (așa-numitele profituri excepționale) pentru a sprijini consumatorii este extinsă pentru a acoperi următorul sezon de încălzire.
- În plus, veniturile din congestii pot fi utilizate pentru a finanța sprijinul acordat consumatorilor.
- O extindere temporară a prețurilor cu amănuntul reglementate pentru a acoperi întreprinderile mici și mijlocii.
- Pentru regiunile cu o interconectare foarte limitată, posibilitatea de a introduce subvenții pentru costurile de combustibil în producția de energie electrică pentru a reduce prețul energiei electrice, cu condiția ca acestea să fie concepute într-un mod compatibil cu tratatele UE, în special în ceea ce privește absența restricțiilor la exporturile transfrontaliere, legislația sectorială și normele privind ajutoarele de stat.
Măsurile Uniunii Europene în cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaze naturale
În cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaz rusesc, ar putea fi necesare măsuri excepționale suplimentare pentru a gestiona situația. Comisia Europeană invită statele membre să își actualizeze planurile de urgență, ținând seama de recomandările cuprinse în analiza pregătirii UE realizată de Comisie.
- Comisia va facilita elaborarea unui plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE, cu măsuri voluntare de reducere a consumului, pentru a fi gata în caz de urgență. Într-un spirit de solidaritate, statele membre mai puțin afectate și-ar putea reduce cererea de gaz în beneficiul statelor membre mai afectate.
- Pentru a însoți aceste măsuri, ar putea fi necesară o plafonare administrativă a prețului la gaze la nivelul UE ca răspuns la o întrerupere totală a aprovizionării. În cazul în care este introdus, acest plafon ar trebui să se limiteze la durata situației de urgență din UE și nu ar trebui să compromită capacitatea UE de a atrage surse alternative de aprovizionare cu gaze prin conducte și GNL și de a reduce cererea.
Un proiect de piață a energiei electrice pregătit pentru viitor
Recentul raport ACER concluzionează că elementele fundamentale ale structurii pieței aduc beneficii semnificative consumatorilor. De asemenea, acesta constată că există mai multe modalități de a proteja mai bine consumatorii și de a furniza energie electrică la prețuri accesibile, de a face piața mai robustă și mai rezistentă la șocurile viitoare și de a o alinia în continuare la obiectivele europene ale „Green Deal”.
Prin urmare, Comisia Europeană stabilește o serie de aspecte care trebuie analizate pentru o funcționare optimă a pieței în viitor. Printre acestea se numără instrumente bazate pe piață pentru a proteja consumatorii împotriva volatilității prețurilor, măsuri de îmbunătățire a răspunsului la cerere și de promovare a schemelor de autoconsum individual, semnale de investiții adecvate și o supraveghere mai transparentă a pieței.
Pe baza analizei prezentate astăzi, Comisia Europeană va lansa un proces de evaluare a impactului privind posibilele ajustări ale structurii pieței energiei electrice.

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin


Team2Share


Trending
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
La 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Olaf Scholz amintește cum rușii și ucrainenii au luptat împreună pentru a învinge Germania nazistă, avertizând că nu poate exista “pace sub dictatura rusă” în Ucraina
-
CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE
-
PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago
Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European
-
U.E.1 week ago
România, printre cele 13 state membre UE care se opun încercărilor “necugetate” de revizuire a tratatelor: Avem deja o Europă care funcționează
-
ROMÂNIA1 week ago
La 77 de ani la capitularea Germaniei naziste, premierul Nicolae Ciucă denunță pactul dintre Germania nazistă și Rusia sovietică care a pregătit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial