Astăzi, 3 august, intră în vigoare normele care fac ca viitorul Sistem european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) să fie interoperabil cu alte sisteme de informații ale UE. Acesta este un pas important către intrarea în funcțiune a ETIAS până la sfârșitul anului 2022, informează Comisia Europeană.

Odată ce ETIAS va fi în operațional, cetățenii din afara UE care călătoresc în spațiul Schengen și care sunt scutiți de obligația de a deține viză vor trebui să se înregistreze și să obțină o autorizație înainte de a călători. Sistemul va face verificări încrucișate ale călătorilor cu sistemele de informații ale UE privind securitatea internelor, frontierele și migrația înainte de călătorie, contribuind la identificarea din timp a persoanelor care pot reprezenta un risc pentru securitate sau sănătate, precum și la respectarea normelor privind migrația.

Normele care intră în vigoare astăzi detaliază modul în care ETIAS va funcționa în raport cu alte sisteme de informații ale UE pe care le va consulta în timpul controalelor, și anume Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul de informații Schengen și un sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații de condamnare privind resortisanții din afara UE.

Crearea ETIAS face parte din activitatea în curs de desfășurare a UE în vederea instituirii unui sistem modern de gestionare a frontierelor externe și pentru a se asigura că sistemele de informații colaborează într-un mod inteligent și bine orientat. ETIAS nu va modifica țările din afara UE care sunt supuse obligativității vizelor și nici nu va introduce o nouă obligație de viză pentru resortisanții țărilor care sunt scutite de această obligație.

Cetățenii din afara UE care nu sunt scutiți de viză vor avea nevoie doar de câteva minute pentru a completa o cerere online care, în marea majoritate a cazurilor (se preconizează că va fi de peste 95%), va avea ca rezultat aprobarea automată. Procesul va fi simplu, rapid și accesibil: autorizația ETIAS va costa 7 euro, o taxă unică, și va fi valabilă timp de 3 ani și pentru intrări multiple.

Comisia Europeană a dat drumul astăzi, 3 august, primei tranșe de bani aferente prefinanțărilor în procent de 13% din totalul planului național de redresare și reziliență al Belgiei, Luxemburg-ului și al Portugaliei, însumând aproximativ 3 miliarde de euro.

Astfel, Belgia primește 770 milioane de euro din cele 5,9 miliarde prevăzute pentru redresare, Luxemburg 12,1 milioane de euro din totalul de 93,4, iar Portugalia 2,2 mld de euro din finanțarea totală de 16,6 miliarde de euro.

The 1st disbursement of funds under #NextGenerationEU is great news for Belgium.

🇧🇪 is already an innovation front-runner and #NextGenerationEU will give it the resources needed to go fully green and digital.

Looking forward to many success stories made in 🇧🇪, supported by 🇪🇺 pic.twitter.com/P3e6g4f2YM

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 3, 2021

The first disbursement of funds is making #NextGenerationEU real in Luxembourg!

🇱🇺 has one of the greenest recovery plans, with investments in clean energy, renewables and sustainable mobility.

The EU is giving Luxembourg a boost to achieve the green transition. pic.twitter.com/t2HrKA2Ols

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 3, 2021

1st disbursement of funds under #NextGenerationEU today for 🇵🇹, a landmark moment for Portugal’s recovery!

It will help make the #EUGreenDeal a reality in 🇵🇹, digitalise the economy & make it more robust.

🇪🇺 stands by Portugal’s side in the implementation of the recovery plan. pic.twitter.com/Sx27g3Z1No

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 3, 2021

Aceste plăți vor contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Luxemburgului.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de implementarea investițiilor și reformelor prevăzute în planul de redresare și de reziliență al fiecărui stat membre. 

Plățile de astăzi au fost posibile datorită implementării recente și cu succes a primelor operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde de euro în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

În cadrul NextGenerationEU, MRR va furniza 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul de la Luxemburg face parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea societăților noastre.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

De asemenea, miniștrii economiei și finanțelor din UE au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru 12 din cele 17 state membre, potrivit unui comunicat. Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor lor și a recuperării în urma consecințelor COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania, Irlanda și Cehia, care au fost aprobate după 1 iulie, urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.