Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană își intensifică răspunsul împotriva COVID-19, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă.

Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Citiți și Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta Ursula von der Leyen a declarat că “numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem”.

“Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană”, a continuat ea.

100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

  • Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

  • Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

  • pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
  • fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
  • și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

  • Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

  • Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, vor lansa Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării va include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat sâmbătă că Uniunea Europeană a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer, pentru achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19.

“Comisia tocmai a aprobat un contract pentru 900 de milioane de doze ferm (+ 900 de milioane de doze opţional) cu BioNTech şi Pfizer”, a anunţat Ursula von der Leyen, pe Twitter.

“Vor urma alte contracte şi alte tehnologii de vaccinuri”, a adăugat ea.

Aceste noi livrări, prevăzute să aibă loc începând din acest an şi până în 2023, vor permite inclusiv adaptarea la noi tulpini de coronavirus, dar şi vaccinarea copiilor şi adolescenţilor, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Vaccinarea avansează bine” în Europa, “acum pregătim noua etapă a răspunsului nostru” la pandemie, a explicat şefa executivului european, într-un mesaj separat.

Contractul anunţat sâmbătă este al treilea încheiat între UE şi alianţa germano-americană.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state-membre ale UE, a semnat un prim contract cu BioNTech/Pfizer pentru un total de 300 de milioane de doze (dintre care 100 milioane opţionale).

Bruxellesul a încheiat un al doilea contract pe 8 ianuarie, tot pentru 300 de milioane de doze (100 milioane opţionale).

În total, UE a primit în primul trimestru 67 de milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer şi aşteaptă 250 de milioane în cursul celui de-al doilea trimestru. Circa 280 de milioane de doze ar urma să ajungă în a doua jumătate a anului.

UE mizează în special pe vaccinuri de tip ARN mesager, cum sunt cele de la BioNTech/Pfizer şi de la compania americană Moderna, tehnologie considerată mai eficace împotriva variantelor “sud-africană” şi “braziliană” a noului tip de coronavirus.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 65% dintre români consideră că vaccinurile sunt singura modalitate de depășire a pandemiei

Published

on

© Comisia Europeană

Aproximativ șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce 58% dintre ei apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățean al Uniunii, iar sentimentul de comunitate între cetățenii UE este reprezentat, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (22%) și, apoi, de educație (21%), solidaritate (20%), economie (18%) și statul de drept (17%).

Acestea sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România, semnalează Reprezentanța Comisiei Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În condițiile unui an marcat de pandemia de coronavirus, românii consideră că principala problemă cu care se confruntă atât propria țară, cât și UE este sănătatea (procentele înregistrate fiind RO: 43% vs UE27: 44% pentru nivelul național și RO: 39% vs UE27: 38% pentru cel european) și apreciază că vaccinurile sunt singura modalitate de depășire a pandemiei (RO: 65% vs UE27: 70%) deși, spre deosebire de media europeană, ei ar prefera să amâne momentul propriu-zis al vaccinării.

Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor și europenilor (60% și, respectiv, 55%).

Majoritatea românilor se declară în favoarea unei politici comune în domeniul energiei (65%), migrației (64%), relațiilor externe (73%), apărării și securității (72%) sau extinderii (65%). De asemenea, ei susțin ideea unei Uniuni economice și monetare (55% vs 70% pentru UE27) sau a unei piețe digitale unice (56% vs 65% pentru UE-27).

Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TVinternetulrețelele sociale sau radioul. Cu toate acestea, doar jumătate dintre români au încredere în posturile de televiziune (56%) și consideră că informațiile prezentate de acestea despre UE sunt obiective (53%). Cea mai scăzută percepție asupra obiectivității informațiilor pe teme europene, atât în rândul românilor, cât și al europenilor, se referă sursele on-line (site-uri în general – RO: 45% vs UE27: 46% – și rețele sociale – RO: 43% vs UE27: 32%).

Citiți și Eurobarometru: 58% dintre români au încredere în UE. România, în topul celor mai mulțumite țări de măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva pandemiei

Citiți și Eurobarometru: Sănătatea, principala preocupare pentru români. România este însă pe ultimele locuri în UE în privința dorinței cetățenilor de a se vaccina cât mai curând posibil anti-COVID-19

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

UE și India, cele mai mari democrații mondiale, au decis să își revigoreze parteneriatul strategic și vor relua negocierile pentru un acord comercial

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

UE inaugurează Conferința privind viitorul Europei la Strasbourg, celebrând Ziua Europei: Liderii UE vor susține discursuri în deschiderea Conferinței (LIVE 9 mai, ora 15:00)

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Summitul de la Porto: Klaus Iohannis a făcut apel la consolidarea coordonării UE și la combaterea acțiunilor de dezinformare care sporesc neîncrederea în vaccinuri

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu salută acordul liderilor UE privind Europa socială: PSD și stânga europeană au susținut mereu că statul are rolul de a avea grijă de cetățeni

NATO13 hours ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO13 hours ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.17 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.2 days ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA2 weeks ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending