Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un nou plan pe 10 ani pentru a veni în sprijinul romilor din UE: Nu am făcut suficiente eforturi până acum

Published

on

© Captură de ecran EPP Video

 

În contextul în care actuala Comisie Europeană subliniază că în ultimii zece ani nu s-au făcut suficiente eforturi pentru a sprijii populația romă din UE, Executivul European a adoptat azi un plan pe 10 ani pentru a schimba în mod real situația actuală, potrivit comunicatului oficial.

Pentru fiecare domeniu, Comisia a prezentat noi obiective și a făcut noi recomandări statelor membre cu privire la modul de realizare a acestora. Aceste obiective și recomandări vor servi drept instrumente importante de monitorizare a progreselor și de asigurare a faptului că UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește furnizarea sprijinului vital de care atât de mulți dintre romii care trăiesc în UE au încă nevoie.

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Simplu spus, în ultimii zece ani nu am făcut suficiente eforturi pentru a sprijini populația romă din UE. Această situație este inadmisibilă. Mulți romi sunt încă ținta discriminării și a rasismului. Nu putem accepta această situație. Astăzi ne intensificăm eforturile de corectare a acestei situații, cu obiective clare și un angajament reînnoit de a schimba în mod real această situație în următorul deceniu.”

Pentru ca Uniunea Europeană să devină o adevărată Uniune a egalității, trebuie să ne asigurăm că milioanele de cetățeni romi, fără excepție, sunt tratați în mod egal, sunt integrați din punct de vedere social și pot participa la viața socială și politică. Având în vedere obiectivele pe care le-am stabilit în cadrul strategic de astăzi, ne așteptăm ca până în 2030 să facem progrese reale către o Europă în care romii să fie văzuți ca parte integrantă a diversității Uniunii, să participe la bunul mers al societății și să aibă toate șansele să contribuie pe deplin la viața politică, socială și economică din UE și să beneficieze de pe urma acestora”, a declarat Comisarul pentru egalitate, Helena Dalli.

Deși scopul urmărit este egalitatea deplină, Comisia a propus obiective minime pentru 2030, pe baza progreselor înregistrate în cadrul anterior. Printre acestea se numără:

  • reducerea la jumătate a numărului de romi care sunt victime ale discriminării;
  • dublarea numărului de romi care depun o plângere atunci când sunt discriminați;
  • reducerea cel puțin la jumătate a diferenței de venituri între romi și restul populației;
  • reducerea cel puțin la jumătate a decalajului în ceea ce privește participarea copiilor la educația preșcolară;
  • reducerea numărului de copii romi care frecventează școli primare segregate în cel puțin jumătate din statele membre cu o populație romă importantă;
  • reducerea cu cel puțin jumătate a diferențelor de ocupare a forței de muncă și a diferențelor de gen în ocuparea forței de muncă;
  • reducerea cel puțin la jumătate a decalajului în ceea ce privește speranța de viață;
  • reducerea cu cel puțin o treime a decalajului în ceea ce privește condițiile precare de locuit;
  • asigurarea faptului că cel puțin 95 % din romi au acces la apă de la robinet.
  • Pentru a atinge aceste obiective, este esențial ca statele membre să pună în aplicare politici adecvate. Comisia le oferă statelor membre orientări și a stabilit o listă de măsuri pe care statele membre trebuie să le ia pentru a accelera progresul către egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Orientările și măsurile variază de la dezvoltarea unor sisteme de sprijin pentru romii care sunt victime ale discriminării la campanii de sensibilizare în școli, sprijinirea educației financiare, promovarea angajării romilor în instituțiile publice și îmbunătățirea accesului la controale medicale de calitate, depistare și planificarea familială pentru femeile rome.

Următoarele etape

Comisia invită fiecare stat membru să prezinte o strategie națională până în septembrie 2021 și să raporteze cu privire la punerea ei în aplicare o dată la doi ani. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, pe baza informațiilor rezultate în urma anchetelor desfășurate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și a contribuțiilor din partea societății civile. Se va face, de asemenea, o evaluare intermediară aprofundată a tuturor componentelor noului plan pe 10 ani.

Context

Deși situația s-a îmbunătățit la nivelul UE – în special în domeniul educației – Europa are încă un drum lung de parcurs pentru a ajunge la o egalitate reală pentru romi. Aceștia sunt în continuare marginalizați, mulți dintre ei fiind, în viața de zi cu zi, victime ale unei combinații de discriminare disproporționată, atitudini negative față de romi și excluziune socioeconomică.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Cercetătorii europeni elaborează un cadru conceptual pentru creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și îmbunătățirea rezilienței la acestea

Published

on

© ec.europa.eu

Un nou cadru conceptual privind amenințările hibride, conceput de cercetători, are ca scop creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și facilitarea elaborării unor măsuri eficiente pentru îmbunătățirea rezilienței la aceste amenințări, informează Comisia Europeană.

În colaborare cu Centrul de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride (Hybrid CoE), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a elaborat un cadru conceptual care descrie componentele amenințărilor hibride în ceea ce privește actorii, obiectivele, instrumentele acestora, domeniile care pot fi compromise, precum și diferitele faze de acțiune.

Conceptul de „amenințări hibride” se referă la acțiuni coordonate întreprinse de actori statali ostili sau nestatali cu scopul deliberat de a submina sau de a dăuna statelor democratice.

Deși subiectul este prioritar pe agenda politică, înțelegerea amenințărilor hibride este adesea limitată la experiențele trecute și la formele cunoscute de interferență, cum ar fi dezinformarea și terorismul.

Luând cuvântul în cadrul evenimentului de lansare a cadrului conceptual, Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„UE are capacitățile și know-how-ul necesare pentru a-și consolida reziliența împotriva amenințărilor hibride. Dar trebuie să înțelegem problema în profunzime pentru a putea proiecta un răspuns eficient. Avantajul nostru este că ne fundamentăm acțiunile politice în domeniul științei. Cadrul conceptual este o parte esențială a acestui proces. Acesta oferă o descriere cuprinzătoare a amenințărilor hibride, a actorilor și a instrumentelor care pot fi utilizate împotriva țărilor UE.

Activitatea vizează facilitarea detectării timpurii a amenințărilor hibride, identificarea lacunelor în materie de pregătire și răspuns și elaborarea de măsuri eficiente pentru combaterea acestui fenomen complex. În acest sens, echipele de cercetare solicită o abordare globală a societății, care reunește toți actorii civili, militari și politici pentru un răspuns mai eficace la amenințările hibride.

Înțelegerea amenințărilor hibride moderne

Conceptul de amenințări hibride nu este nou, dar instrumentele și tehnologiile moderne, precum și nivelurile crescute de conectivitate au permis actorilor din spatele amenințărilor hibride să organizeze atacuri cu efecte potențial devastatoare.

Atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și interferența electorală pot face parte din activitatea de amenințare hibridă, însă niciuna dintre ele nu constituie de sine stătător o amenințare hibridă. 

Campaniile hibride pot fi o combinație între mijloacele convenționale și cele neconvenționale, inclusiv războiul clasic, atacurile cibernetice, știrile false și interferențele electorale. Acestea sunt concepute pentru a fi dificil de detectat sau de atribuit unei persoane sau unui grup.

Actorii care stau la baza acestor acțiuni urmăresc să creeze ambiguitate și confuzie prin estomparea granițelor a ceea ce este adevărat și a ceea ce este fals, a ceea ce este acceptabil și ceea ce este un comportament inacceptabil, manipularea pragurilor legale și îngreunarea tragerii la răspundere a unui actor.

Obiectivul general al actorilor este de a submina încrederea publică în instituțiile democratice, de a pune în discuție valorile fundamentale ale societăților, de a câștiga influență geopolitică și de a slăbi capacitatea de luare a deciziilor a țărilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri a câștigat unul dintre cele trei premii ale Concursului european ”Social Innovation 2020”

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat joi, 26 noiembrie, câștigătorii Concursului european ”Social Innovation 2020”, o competiție provocatoare desfășurată în toate țările UE și în țările asociate programului Orizont 2020 și care solicită soluții inovatoare la problemele care afectează societatea europeană. 

Pe baza temei “Reimagine Fashion – schimbarea comportamentelor pentru o modă durabilă”, ediția din 2020 face un apel pentru idei și proiecte pentru a îmbunătăți impactul social și asupra mediului al pieței europene de modă prin dezvoltarea de noi produse, servicii și procese și modele inovatoare de afaceri.

Participanții câștigători sunt următorii:

  • un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri, WhyWeCraft: Cultural Sustainability in Fashion.
  • un start-up belgian care ajută la simplificarea procesului de reutilizare și reciclare a textilelor, resortecs®;
  • o platformă digitală croată care permite utilizatorilor să poarte ținute în realitate augmentată, Snake.

În plus, în fiecare an, juriul acordă un Premiu de Impact unuia dintre participanții care au ajuns în semifinale în competiția de anul precedent, pe baza rezultatelor pe care proiectul le-a obținut în ultimele douăsprezece luni. Câștigătorul anului 2020 este Empower, o companie care a adoptat o nouă tehnologie pentru a permite economia circulară, permițând depunerea și colectarea deșeurilor de plastic pentru recompensă financiară.

Cele trei proiecte câștigătoare vor primi un premiu de 50.000 EUR fiecare.

Concursul a fost deschis persoanelor, grupurilor și organizațiilor din statele membre UE și din țările asociate la programul Orizont 2020.

Concursul a urmărit să găsească idei care implică, dar nu se limitează la:

  • Soluții pentru utilizare și consum durabile;
  • Soluții pentru producție durabilă;
  • Soluții pentru îmbunătățirea fazei de declin.

Proiectele trebuie să fie idei originale și pot propune noi modalități de combinare sau implementare a soluțiilor existente, sau adaptarea acestora la un context sau grup țintă diferit, dar nu pot fi copii ale acestora.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova 50 milioane de euro, prima tranșă a împrumutului de 100 milioane euro pentru consolidarea economiei post-pandemie

Published

on

Comisia Europeană, în numele UE, a efectuat astăzi plăți în cadrul programelor sale de asistență macrofinanciară pentru Georgia, Iordania și Republica Moldova, anunță un comunicat.

Plățile sumei de 100 de milioane EUR către Georgia și de 250 de milioane EUR către Iordania provin, pe de o parte, din pachetul de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde EUR destinat unui număr de zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, care are scopul de a limita consecințele economice cauzate de pandemia de COVID-19, și, pe de altă parte, din operațiunile aprobate în aprilie 2018 (pentru Georgia) și în ianuarie 2020 (pentru Iordania).

Plata sumei de 50 de milioane EUR către Republica Moldova provine în întregime din pachetul de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde EUR. Plățile legate de programele de urgenţă ale pachetului AMF fac obiectul acordului și al ratificării memorandumurilor de înțelegere (MoU) din ultimele luni.

Plata unor tranșe suplimentare va depinde de îndeplinirea condiționalităților politice stabilite în aceste documente și ar trebui realizată în 2021. 

Astfel, în cazul Georgiei, condițiile politice pentru programul său de AMF de 150 milioane EUR se referă la consolidarea gestionării finanțelor publice, îmbunătățirea guvernanței, reformele sectoriale și politicile pieței muncii.

Pentru Iordania, acțiunile de politică pentru programele sale de AMF de 700 de milioane EUR sunt mai cuprinzătoare, deoarece acoperă două operațiuni: gestionarea finanțelor publice, utilitățile, politica socială și a pieței muncii și guvernanța.

Pentru Republica Moldova, condițiile de politică pentru programul său de AMF de 100 de milioane EUR se referă la consolidarea managementului finanțelor publice, a bunei guvernări și a luptei împotriva corupției, precum și la îmbunătățirea mediului de afaceri.

Punerea în aplicare completă și rapidă a programelor reprezintă o demonstrație importantă a solidarității UE față de aceste țări într-o perioadă de criză fără precedent.


Parlamentul European a aprobat în mai pachetul de împrumuturi în valoare de 3 miliarde de euro, pentru a ajuta următoarele zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane de euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane de euro), Georgia (150 milioane de euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane de euro), Republica Moldova (100 milioane de euro), Muntenegru (60 milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane de euro), Republica Tunisiană (600 milioane de euro) și Ucraina (1.2 miliarde de euro).

Fondurile vor contribui la consolidarea stabilității macroeconomice și la crearea unei marje care să permită alocarea de resurse pentru protejarea cetățenilor și pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale pandemiei cauzate de coronavirus.

Fondurile, care beneficiază de condiții extrem de favorabile și care vor fi disponibile timp de douăsprezece luni, vor fi vărsate în două tranșe. Împrumuturile au o scadență medie de maximum 15 ani. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

MAREA BRITANIE7 mins ago

Brexit: Uniunea Europeană și Regatul Unit reiau negocierile în format fizic la Londra, în încercarea de a depăși aceleași ”divergențe fundamentale”

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA1 hour ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE2 hours ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni se așteaptă ca UE să își intensifice producția de medicamente prin noua Strategie farmaceutică pentru Europa

U.E.2 hours ago

Ungaria și Polonia anunță vor continua să blocheze bugetul multianual al UE în cazul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept: Un astfel de mecanism necesită modificarea tratatelor

FONDURI EUROPENE2 hours ago

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

SUA2 hours ago

Donald Trump a declarat că va părăsi Casa Albă dacă victoria lui Joe Biden este confirmată de Colegiul Electoral

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputații condamnă noua lege a avortului din Polonia: UE trebuie să reacționeze la ”prăbușirea statului de drept”

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending