Prin Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, propusă de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai, Executivul European a inclus o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, în spiritul respectării depline a principiilor ecologice. 

”Pădurile sunt extrem de importante pentru biodiversitate, reglarea climei și a apei, furnizarea de alimente, medicamente și materiale, captarea și stocarea dioxidului de carbon, stabilizarea solului și purificarea aerului și a apei. Ele sunt, de asemenea, un centru natural de recreere și de dobândire de cunoștințe cu privire la natură. Silvicultorii au un rol esențial în asigurarea gestionării durabile a pădurilor și în refacerea și susținerea biodiversității în păduri. Pe lângă protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare din UE care mai există, UE trebuie să crească dimensiunea, calitatea și reziliența pădurilor sale, în special la incendii, secetă, dăunători și alte amenințări care ar putea spori odată cu schimbările climatice”, se arată în documetul Comisiei Europene.

Toate pădurile trebuie menținute în condiții bune de sănătate, semnalează Executivul. 

O economie mai rezilientă este influențată de sănătatea pădurilor, susține executivul european: ”Păduri mai multe și mai reziliente pot susține o economie mai rezilientă. Ele joacă și un rol important în furnizarea de materiale, produse și servicii, care sunt esențiale pentru bioeconomia circulară.”

Astfel, Comisia Europeană a hotărât să propună o Strategie a UE pentru păduri, ca răspuns la ambițiile largi privind biodiversitatea și neutralitatea climatică.

Strategia va include o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, în spiritul respectării depline a principiilor ecologice: ”Acest lucru va crea oportunități substanțiale de locuri de muncă legate de colectarea și cultivarea semințelor, de plantarea puieților și de asigurarea dezvoltării acestora. Plantarea copacilor este deosebit de benefică în orașe, iar în zonele rurale aceasta se îmbină bine cu agrosilvicultura, cu particularitățile topografice și cu un grad mai ridicat de sechestrare a carbonului, mai susține executivul.

În același timp, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că UE este suficient de bine echipată pentru a preveni și combate incendiile forestiere majore, care pot dăuna în mod semnificativ biodiversității pădurilor.

Potrivit noii strategii privind biodiversitatea, ”împădurirea, reîmpădurirea și plantarea de copaci pentru a sprijini biodiversitatea și refacerea ecosistemelor vor fi promovate prin intermediul planurilor strategice PAC și al fondurilor politicii de coeziune”.

Citiți și: Comisia Europeană: Adoptarea noii strategii privind biodiversitatea și a strategiei „De la fermă la consumator” contribuie la combaterea declinului biodiversității și construirea unui sistem alimentar sănătos și durabil

Ziua Mondială a Mediului se sărbătorește, în fiecare an, la 5 iunie. Această sărbătoare este unul din principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului şi, totodată, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972, la Stockholm, în Suedia, cu ocazia organizării primei conferinţe privind problemele de mediu.

Fiecare Zi Mondială a Mediului este găzduită de o altă țară, în care au loc sărbători oficiale. Anul acesta gazda este Columbia, în parteneriat cu Germania. Prin Inițiativa Internațională Climatică a Ministerului Federal german pentru Mediu, Conservarea Naturii și Securitatea Nucleară, programul Națiunilor Unite pentru Mediu finanțează Campania „Ziua Mondială a Mediului 2020 #ForNature”. Campania globală evidențiază modul în care natura oferă servicii vitale umanității și nevoia urgentă de a opri distrugerea acesteia.

Uniunea Europeană trebuie să comunice mai bine în viitor pentru sau alte state precum China vor “ocupa acest spațiu”, a avertizat joi vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, într-o intervenție susținută în cadrul unui webinar organizat de grupul Renew Europe din Parlamentul European.

“Mult prea des, nu am reușit să spunem povestea noastră despre Europa și sprijinul acordat de Uniunea Europeană. A venit vremea să accelerăm acest lucru și să nu permitem altora, cum ar fi China, să ocupe spațiul“, a spus Jourová, citată de Politico Europe.

În momentele culminante ale pandemiei, China a derulat o campanie de PR pentru a arăta că sprijină țările UE precum Italia cu măști și produse medicale, în timp ce alte state europene nu au făcut acest lucru.

Potrivit lui Jourová, Europa a eșuat în a-și promova propriu mesaj pentru a arăta cum stau lucrurile în realitate și a subliniat că executivul european va prezenta săptămâna viitoare o propunere privind combaterea dezinformării în contextul COVID-19.

“Nu mai vrem propagandă în jurul cutiilor “din China cu dragoste” pe care le-am văzut la momentul de vârf al pandemiei. Suntem recunoscători pentru sprijin, am cumpărat o mulțime de echipamente necesare din China, dar trebuie să spunem și adevărul despre cine și cum ajută și să spunem că a existat multă solidaritate și ajutor între statele membre “, a adăugat ea.

Comunicarea viitoare va ține cont și de acțiunile întreprinse până acum pentru a combate dezinformarea și va propune acțiuni complementare pentru protejarea cetățenilor. Aceasta va include reflecții cu privire la modul de susținere a autorităților competente, a celor care verifică și cercetează informațiile.

“Vom avea așteptări clare din partea platformelor de a fi mai transparente și de a elimina stimulentele financiare pentru a răspândi dezinformarea. Avem multe sondaje diferite care arată că minciuna zboară mai repede și se vinde mai bine. Acest lucru trebuie oprit și minimizat”, a mai spus Jourová.

Vicepreședinta Comisiei Europene a afirmat încă de acum două luni că, în contextul pandemiei de COVID-19, Rusia a răspândit informații false împotriva Uniunii Europene pentru a provoca teamă și a spus că China are tendința să recurgă la propagandă.

Mai multe rapoarte realizate în această perioadă de unitatea de combatere a dezinformării din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă au relevat existența unei strategii coordonate prin care actori dinspre Moscova și Beijing au urmărit să discrediteze Uniunea Europeană.

Atenția acordată Chinei intervine și în condițiile în care au apărut informații că Beijingul ar fi făcut presiuni diplomatice pentru ca oficialii europeni să înlăture anumite paragrafe din rapoartele UE privind dezinformarea, iar autoritățile chineze au cenzurat un articol publicat de ambasadorii țărilor UE în China.

Miercuri, 3 iunie, Comisia Europeană lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană. Aceasta este continuarea primei etape a consultării, care s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie – 25 februarie 2020, la care Comisia a primit răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE, precizează un comunicat. 

Deja o prioritate politică pentru Comisia von der Leyen, evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important. Salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:

• să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile
• să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea
• să reducă inegalitățile salariale în societate
• să sporească cererea internă și reziliența economiei
• să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor.

Prin această acțiune, Comisia nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:

• salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;
• cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;
• partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;
• variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate;
• cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și că există mecanisme de monitorizare.

Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât și instrumente nelegislative, și anume o directivă în domeniul condițiilor de muncă și, respectiv, o recomandare a Consiliului.