Comisia Europeană a propus luni o actualizare a recomandărilor Consiliului publicate în luna octombrie a anului trecut privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această actualizare vine pe fondul identificării unor noi tulpini a noului coronavirus, care face virusul să facă mai contagios, dar și a creșterii numărului de cazuri confirmate cu COVID-19 în mai multe state membre UE.

Astfel, Comisia Europeană descurajază călătoriile neesențiale, evitând în același timp închiderea frontierelor sau interdicții generalizate de călătorie, garantând astfel funcționarea pieței unice și o activitate neîntreruptă privind lanțurile de aprovizionare.

În acest context, sunt necesare acțiuni țintite în vederea unei abordări coordonate la nivel european cu privire la măsurile care limitează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene.

În acest sens, Comisia Europeană propune măsuri în două domenii în care statele membre au convenit deja să colaboreze:

1. o actualizare a codului comun de culori pentru cartografierea zonelor de risc,

2. măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat.

O actualizare a codului comun de culori

Pe lângă culorile verde, portocaliu, roșu și gri, cuprins în codul comun de culori, Comisia Europeană propune introducerea unei noi culori, cea de ”vișiniu”, care este atribuită zonelor unei virusul se răspândește cu repeziciune. Acesta se va aplica zonelor unei numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 500 la 100.000 de locuitori în cursul unei perioade de 14 zile.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va contiua să publice versiunile acualizate la hărții, bazate pe datele oferite de statele membre.

Măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat

Comisia Europeană descurajează călătoriile neesențiale până când situația epidemiologică se îmbunătățește semnificativ. Această recomandare face trimitere cu precădere la călătoriile spre și dinspre zonele ”vișiniu”.

Pentru cetățenii care vin dinspre o astfel de zonă, statele membre ar trebui să solicite un test înainte de a intra pe teritorul țării și să intre în carantică, în conformitate cu recomandările comitetelor de sănătate publică și practicilor adoptate de mai multe state membre.

Având în vedere că a crescut capacitate de testare a statelor membre, Comisia Europeană consideră că solicitarea unui test negativ poate fi extinsă și la zonele încadrate în prezent în categoria ”portocaliu”, ”roșu” sau ”gri”.

Cetățenilor care se întorc în țara membră UE în care are reședința ar trebui să li se permită să efectueze acest test după sosire.

Luând în calcul riscurile legate de creșterea numărului mare de infectări, Executivul european recomandă statelor membre, pe baza liniilor directoare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, să adopte, să mențină sau să consolidereze măsurile non-medicale, precum recomandarea de a rămâne în case și de a închide, pe durată limitată, anumite sectoare, în special în zonele încadrate în categoria ”roșu închis”.

De asemenea, Executivul european consideră că țările ar trebui să crească numărul de teste efectuate și să sporească acțiunile de scvențiere a cazurilor COVID-19 pentru a avea informații cu privire la răspândirea noii tulpini de SARS-CoV-2.

În același timp, statele membre ar trebui să se asigure că este evitată întreruperea călătoriilor esențiale, menținând fluxul de transport și a lanțurilor de aprovizionare.

În luna septembrie a anului trecut, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19, care a fost adoptată la 13 octombrie.

O abordare bine coordonată, previzibilă și transparentă cu privire la adoptarea de restricții privind libera circulație a oamenilor și a mărfurilor este necesară pentru a se preveni răspândirea virusului, a se asigura protecția sănătății cetățenilor și a se menține libera circulație în interiorul Uniunii, în condiții de siguranță.

În urma propunerii unei rezerve de ajustare la Brexit prezentată de Comisia Europeană la 25 decembrie, Executivul de la Bruxelles a propus astăzi o creștere de 4,24 miliarde EUR (egală cu 4 miliarde EUR la prețurile din 2018) a bugetului UE pentru 2021, informează un comunicat. 

Acest lucru va asigura resurse suficiente disponibile în acest an pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor imediate ale Brexitului. Suma totală pentru rezerva de ajustare la Brexit este de 5 miliarde EUR la prețurile din 2018 sau 5,37 miliarde EUR la prețurile curente pentru CFM 2021-27. Acest lucru ar crește bugetul la 168,5 miliarde EUR în angajamente și 170,3 miliarde EUR în plăți.

Comentând decizia, comisarul Hahn a spus:

„Bugetul UE a fost și continuă să fie un instrument pentru îndeplinirea angajamentelor politice ale UE. Rezerva de ajustare la Brexit este încă un alt exemplu de solidaritate europeană. Comisia va colabora acum cu Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că banii devin disponibili pentru întreprinderi și companii, regiuni și comunități locale cât mai curând posibil. ”

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a adăugat:

„Motto-ul nostru în politica de coeziune este să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Rezerva de ajustare la Brexit va veni în sprijinul celor mai afectați de Brexit. Unitatea europeană a fost esențială pe parcursul negocierilor, iar solidaritatea europeană va fi crucială pentru a face față rezultatului.”

Rezerva de ajustare la Brexit va fi disponibilă rapid și flexibilă și va acoperi cheltuielile pentru a contracara consecințele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă va fi alocată deja prin prefinanțare în 2021, calculată pe baza impactului preconizat al sfârșitului perioadei de tranziție asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerțul cu bunuri și servicii și implicațiile negative asupra sectorului pescuitului din UE.

O defalcare inițială pentru fiecare stat membru este disponibilă online aici.

Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanțare. 

Restul de 1 miliard EUR la prețurile din 2018 va fi plătit în 2024, după ce statele membre vor fi notificat Comisia cu privire la cheltuielile efective efectuate. Acest lucru va permite răspunsul la evenimente neprevăzute și asigurarea că sprijinul din rezerva de ajustare la Brexit este concentrat asupra statelor membre și a sectoarelor celor mai afectate de retragere.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.