Grupul S&D din Parlamentul European organizează discuții cu partenerii sociali și experții în domeniu privind cele mai bune modalități de a construi Europa socială „la care visăm cu toții”. Astfel, miercuri, 21 aprilie, social-democrații europeni vor coordona „Conferința S&D: Agenda 2030 de la Porto pentru bunăstare durabilă”, care se va desfășura în format online.

Evenimentul va aborda teme precum inegalitățile sociale, bunăstarea sustenabilă, locurile de muncă de calitate și mobilitatea echitabilă și poate fi urmărit de la ora României 17:00, pe www.socialistsanddemocrats.eu. 

„Au mai rămas doar câteva săptămâni până la Summitul social de la Porto! La 7 mai, liderii europeni se vor reuni la invitația lui António Costa pentru a-și respecta în sfârșit promisiunile și a face din drepturile sociale o realitate pentru toți europenii. Înaintea acestui summit foarte important, discutăm cu partenerii sociali și cu experți în domeniu despre cele mai bune modalități de a construi Europa socială la care visăm cu toții”, se menționează într-o postare pe Facebook.

Summitul social de la Porto, care va fi organizat în mai 2021 de președinția portugheză a Consiliului UE, se va axa pe modalitățile de consolidare a dimensiunii sociale a Europei pentru a face față provocărilor unei redresări echitabile, reziliente și favorabile incluziunii, precum și ale tranziției ecologice și digitale. Summitul reprezintă o ocazie de a ne reuni forțele în vederea reînnoirii, la cel mai înalt nivel politic, a angajamentului de a implementa Pilonul drepturilor sociale. Planul de acțiune privind Pilonul drepturilor sociale constituie contribuția Comisiei la Summitul social de la Porto.

El se bazează pe o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 1 000 de răspunsuri scrise din partea statelor membre, a instituțiilor și organismelor UE, a regiunilor, a orașelor, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor internaționale, a grupurilor de reflecție și a cetățenilor. În plus, Comisia a organizat webinare specifice, la care au participat peste 1 500 de părți interesate individuale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns luni scrisorii adresate de președintele PSD Marcel Ciolacu, în care liderul social-democraților de la București acuză Guvernul de “politizarea fondurilor UE” și avertizează că România alunecă spre o cale nedemocratică.

În scrisoarea transmisă lui Ciolacu, șefa Comisiei Europene a atras atenţia asupra schimbării Avocatului Poporului, dar şi asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în elaborarea căruia ar trebui să participe toţi actorii relevanţi. Ursula von der Leyen l-a asigurat pe Marcel Ciolacu că executivul european “rămâne puternic angajat să susțină legea și valorile UE în interesul cetățenilor din România”. Referitor la PNRR, președinta executivului european a subliniat că așteaptă cu interes ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii, decizii pe care mai multe state UE încă nu le-au luat și care întârzie punerea în aplicare a fondului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.

Scrisoarea poate fi consultată aici.

În ce privește schimbarea Avocatului Poporului, Ursula von der Leyen a transmis că deşi numirea şi eliberarea din funcţie a acestuia este o prerogativă a Parlamentului român, demersurile trebuie făcute prin dialog şi consens pentru respectarea practicilor europene în materia statului de drept.

“Comisia monitorizează cu atenție evoluțiile cu privire la statul de drept în toate Statele Membre, inclusiv în România. În această privință, pe 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul raport privind Statul de drept, ca parte a noului mecanism european privind statul de drept. Raportul se concentrează asupra evoluțiilor semnificative din zonele cu impact direct asupra statului de drept, adică sistemele de justiție, anti-corupție, pluralismul și libertatea presei, precum și alte chestiuni instituționale legate de separarea puterilor. Avocatul Poporului joacă un rol important în separarea puterilor din Statele Membre. În timp ce Parlamentele au competența de a numi sau demite Avocatul Poporului, asigurarea spațiului pentru discuții și căutarea unui consens rămâne întotdeauna o bună practică“, se arată în scrisoare.

Aceasta a mai subliniat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să regândească politicile fiscale pe termen mediu pentru a asigura sustenabilitatea datoriilor, sporind în acelaşi timp investiţiile.

“Cu privire la Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNNR), pregătirea lor este în desfășurare în Statele Membre, inclusiv în România, iar în prezent are loc dialogul tehnic dintre serviciile Comisiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În același timp, Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență le cere Statelor Membre să explice modul în care au fost consultate autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alți actori relevanți și cum s-au reflectat în acest plan contribuţiile lor. Rolul parlamentelor naționale privind PNNR-urile depinde foarte mult de cadrul național guvernamental existent. Totuși, înainte de implementare, un efort de redresare de succes în România și toate celelalte State Membre depinde de ratificarea de către toate Statele Membre a Deciziei privind sistemul de resurse proprii. Aceasta constituie o condiţie, astfel încât Comisia să poată finanța efortul de redresare european. Orice întârziere în acest proces se va traduce printr-o întârziere în depășirea pandemiei și a efectelor sale economice și sociale negative în Europa. În acest sens, așteptăm cu interes ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii“, a spus von der Leyen.

“Vă rog să fiți sigur că Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din România, fie că este vorba de chestiunile fiscale, fondurile europene sau PNNR, sau cele care ţin de statul de drept și de Mecanismul de Cooperare și Verificare. În acest sens, Comisia rămâne puternic angajată să susțină legea și valorile UE în interesul cetățenilor din România și restul Uniunii Europene“, a conchis ea.

Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a trimis la 4 martie o scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prin care atrage atenția asupra derapajelor nedemocratice ale actualului Guvern manifestate prin politizarea fondurilor publice, a finanțării europene și a funcțiilor publice din România.

Scrisoarea poate fi consultată aici.

Necesitatea unei poziții publice din partea oficialilor europeni este justificată prin faptul că cetățenii români trebuie să se simtă protejați de Uniunea Europeană atunci când sunt comise abuzuri, iar guvernele încalcă principiile democratice ale statului de drept.

”Țara noastră alunecă spre o cale nedemocratică, iar în calitate de lider al opoziției din România am responsabilitatea de a face tot ce pot pentru a-i ajuta pe români și pentru a ne apăra valorile democratice europene”, se arată în scrisoarea trimisă de președintele Marcel Ciolacu, care a mai subliniat că PSD este deschis la discuții constructive despre viitorul României pe calea europeană și democratică.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și enerigie (ITRE) din Parlamentul European a semnalat că este nevoia ca ”toate statele membre să se coordoneze în privința recomandărilor pe care le fac cetățenilor pentru utilizarea serurilor anti SARS COV 2, în conformitate cu deciziile EMA”.

Acesta a participat marți la ședința Grupului de contact privind vaccinurile împotriva COVID-19 din Parlamentul European, moment în care a ridicat problema sensibilă privind impactul încrederii populației în vaccinuri.

”Este momentul în care trebuie să fim toți pentru unul și unul pentru toți și să nu transmitem mesaje contradictorii”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurodeputatul român a semnalat că ”repornirea economiilor noastre, ale tuturor, se bazează în bună măsură pe succesul campaniilor de vaccinare”.

”UE a alocat sume fără precedent pentru vaccinurile care pot opri pandemia, producția a crescut masiv, iar companiile își respectă promisiunile asumate. Nu avem voie să dăm înapoi. (…) Viața va reveni la normal mai repede dacă ne vaccinăm în număr cât mai mare”, a precizat Bușoi.

Președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a făcut astfel apel la Comisia Europeană ”să monitorizeze cu mare atenție cantitatea de doze de vaccin neutilizată sau aruncată din cauză că cetățenii refuză vaccinarea”.

Mesajul eurodeputatul român vine în contextul în care sute de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 sunt aruncate în fiecare zi în Stockholm pentru că oamenii refuză să fie injectaţi cu acest ser, a declarat luni un medic şef din Suedia pentru postul de televiziune SVT,  potrivit Agerpres.

Johan Styrud, de la Asociaţia medicală din Stockholm, a spus că este imposibil să se găsească suficienţi doritori pentru a vaccina suficient de repede şi că, dacă vaccinul nu este administrat în câteva ore, trebuie să fie aruncat.

După ce un număr mic de persoane au prezentat cheaguri de sânge în urma vaccinării cu AstraZeneca, utilizarea acestuia a fost limitată la persoanele de peste 65 de ani în Suedia.

Hotărâri cu privire la acest ser au fost adoptate și de Bulgaria. Țara vecină a decis suspendarea folosirii vaccinului AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani care prezintă un risc crescut de tromboză.