Connect with us

U.E.

Comisia Europeană mai alocă 251 de milioane de euro la bugetul de 3 miliarde de euro al Programului Erasmus + pentru anul în curs

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi programul anual de lucru Erasmus + revizuit pentru 2019, alocând  suplimentar 251 de milioane de euro bugetului deja planificat în valoare de 3 miliarde EUR pentru anul în curs. Banii din programul Ersmus + vor fi investiți în mobilități în scop educațional și o serie de proiecte prioritare.

Vorbind despre beneficiile aduse de noul program Erasmus +, Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a declarat:

,,Sunt foarte mulțumit de faptul că programul Erasmus + 2019 va putea oferi mai multor persoane o experiență de învățare peste hotare și, în special, dublarea fondurilor pentru universitățile europene. De asemenea, vom crește finanțarea pentru noile centre de excelență profesională și vom putea consolida accentul pe proiecte de incluziune socială.”

Programul de lucru revizuit pentru anul 2019 va aduce beneficii și pentru proiectele inovatoare și interdisciplinare, cum ar fi învățarea digitală și predarea științei, tehnologie , inginerie, arte și matematică (STEAM), precum și activități internaționale în domeniul învățământului superior.

Recunoscând importanța investiției în tineri, finanțarea suplimentară a fost convenită între Consiliul UE și Parlamentul European în contextul deciziei lor privind bugetul general al UE pentru 2019.

Programul anual de lucru 2019 Erasmus + a fost adoptat de Comisie la 11 octombrie 2018 prin Decizia de punere în aplicare C (2018) 6572 a Comisiei. Pentru alocarea fondurilor suplimentare puse la dispoziție în bugetul adoptat pentru anul 2019 și a sumelor revizuite din veniturile alocate interne și externe, a fost necesară revizuirea programului de lucru și a finanțării acestuia.

Această revizuire – care reflectă, de asemenea, majorarea creditelor anuale pentru programul Erasmus + 2019 – a permis, pe lângă introducerea de modificări și actualizări minore ale textului, precum și introducerea altor modificări bugetare și tehnice, consolidarea sprijinului financiar pentru anumite acțiuni prioritare.

Cheltuielile totale, inclusiv toate tipurile de credite bugetare prevăzute în 2019 în programul de lucru modificat, au fost astfel majorate la 3.270.450,701 EUR pentru programul Erasmus +.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amintește statelor UE că reglementările bugetare stricte privind deficitul și datorie publică vor reveni după criza COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a afirmat vicepreşedintele executiv Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera, transmit Bloomberg și Politico Europe.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.

Pactul rămâne activ, a declarat Dombrovskis, reamintind că a fost activată clauza derogatorie specială în luna martie, pentru a permite guvernelor să pompeze bani în economie, în ceea ce a reprezentat o măsură fără precedent în istoria Pactului de stabilitate și creștere.

În privința unui orizont de timp pentru revenirea la prevederile pactului, Dombrovskis a declarat: “nu putem spune când, dată fiind incertitudinea.

Pe de altă parte, oficialul european a avertizat că guvernele care intră şi mai mult în deficit în timpul crizei trebuie să ţină seama de sustenabilitatea unor astfel de politici, scrie Agerpres.

Pentru a limita consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la 20 martie că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre.

De altfel, România se află între primele cinci state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniune, peste media zonei euro și a UE-27, cauzat în mare parte de efectele economice provocare de pandemia de COVID-19, relevă Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară publicate în luna mai și care prognozează o recesiune economică de proporții istorice a Uniunii Europene. 

Continue Reading

U.E.

Ministerul Afacerilor Externe reia de urgență demersurile pe lângă autoritățile din Grecia pentru fluidizarea traficului la frontieră pentru cetățenii români

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă autorităţile elene pentru fluidizarea traficului la punctul de frontieră Kulata – Promachonas şi informează sâmbătă că, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore.

MAE avertizează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de cazuri noi de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE precizează că a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât şi pe lângă Ambasada Greciei la Bucureşti, solicitând autorităţilor elene atât identificarea în cel mai scurt timp a unor soluţii care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas, inclusiv prin suplimentarea personalului şi a echipamentelor de testare, cât şi clarificarea în cel mai scurt timp a statutului punctului de frontieră Makaza.

Noile demersuri ale Ministerului Afacerilor Externe vin la două zile distanță după ce ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire cu omologul său elen în care a făcut un apel la identificarea unor soluţii pentru reducerea timpului de aşteptare şi evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră şi sugerând deschiderea şi altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic.

De asemenea, reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României la Atena şi Sofia, cât şi cei ai Consulatului General al României la Salonic sunt în dialog constant cu autorităţile elene.

Potrivit informaţiilor comunicate de Ambasada României la Sofia, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore. Aglomeraţia din punctul de frontieră este generată de faptul că autorităţile elene testează toţi cetăţenii statelor non-UE, menţionează sursa citată.

MAE precizează că, în urma demersurilor făcute de partea română, autorităţile elene au reluat procedura stabilită anterior de separare a fluxului de acces pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE. De asemenea, la acest moment, procedurile de verificare a formularelor electronice sunt desfăşurate simultan pe patru fluxuri, iar procedurile de testare de către trei echipe.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit datelor oficiale comunicate de autorităţile locale, ieşirea de pe teritoriul Republicii Elene se mai poate efectua, în prezent, prin punctele de frontieră terestră – Promachonas (Serres) – Kulata (Bulgaria); Nymfeia (Komotini) – Makaza (Bulgaria); Evzoni (Kilkis) – Bogoroditsa (Macedonia de Nord), cu menţiunea că ultimele două puncte de frontieră pot fi închise în orice moment, fără preaviz.

Pentru a evita timpii suplimentari de aşteptare la frontieră, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că este important ca cetăţenii români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puţin 48 de ore anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena – 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic – 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă – 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic – 00306946049076.

MAE recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51914http://atena.mae.rohttp://salonic.mae.rohttps://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

COVID-19. Eurodeputatul Traian Băsescu: România intră într-o etapă extrem de riscantă. Reintroducerea stării de urgență este o necesitate absolută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Reintroducerea stării de urgență pe fondul pandemiei de coronavirus este o necesitate absolută, a avertizat vineri fostul președinte Traian Băsescu, actual membru al Parlamentului European.

“Părerea mea este că reintroducerea stării de urgență este o necesitate absolută. Dacă ne imaginăm că vom rezolva problema pe conformare voluntară, în mod categoric greșim. Și este o socoteală greșită. Nimeni, nici măcar cele mai civilizate state nu au reușit să rezolve problema prin conformare voluntară la autoizolare. Aici trebuie să intervină forța de coerciție a statului. Așa că soluția corectă este stare de urgență, și în decretul pe care îl emite președintele se stabilesc limitările și timpul pentru care limitările acestea funcționează”, a declarat Băsescu, la Digi24.

Europarlamentarul PMP a reafirmat că renunțarea la starea de urgență a fost o mare greșeală și a precizat că această prevedere este “o soluție extrem de puternică pentru că este scrisă în Constituție”.

“România intră într-o etapă extrem de riscantă. Această cifră care apare aproape constant – între 350, 450 de îmbolnăviri zilnice ne arată că suntem la nivelul la care eram în timpul pandemiei. Lucrurile scapă de sub control”, a mai completat el.

România se confruntă cu cea mai abruptă creștere a noilor cazuri de contaminare cu noul coronavirus din Europa de Est, iar țara noastră se află acum pe locul al zcelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul total de cazuri, conform unui raport de evaluare rapidă a riscurilor realizat de Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor (ECDC).

Potrivit raportului, începând cu data de 30 de iunie, Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Regatul Unite au avut în ultimele 14 zile un nivel de incidență al cazurilor raportate mai mare de 10% la 100.000 de locuitori. 

Dintre acestea, cinci țări au raportat creșteri mai mari de 10% a numărului de cazuri în comparație cu prima jumătate a lunii iunie: Luxemburg (229%), Cehia (127%), Croația (122%), Bulgaria (51%) și România (44%).

În ce privește creșterea cu mai mult de 10% a numărului de decese raportat la un indice de 0,5 la 100.000 de locuitori, cele mai mari valori sunt înregistrate în Bulgaria (0,6 la 100.000, o creștere de 14%) și în România (1 la 100.000, o creștere de 25%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending