Connect with us

U.E.

Comisia Europeană mai alocă 251 de milioane de euro la bugetul de 3 miliarde de euro al Programului Erasmus + pentru anul în curs

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi programul anual de lucru Erasmus + revizuit pentru 2019, alocând  suplimentar 251 de milioane de euro bugetului deja planificat în valoare de 3 miliarde EUR pentru anul în curs. Banii din programul Ersmus + vor fi investiți în mobilități în scop educațional și o serie de proiecte prioritare.

Vorbind despre beneficiile aduse de noul program Erasmus +, Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a declarat:

,,Sunt foarte mulțumit de faptul că programul Erasmus + 2019 va putea oferi mai multor persoane o experiență de învățare peste hotare și, în special, dublarea fondurilor pentru universitățile europene. De asemenea, vom crește finanțarea pentru noile centre de excelență profesională și vom putea consolida accentul pe proiecte de incluziune socială.”

Programul de lucru revizuit pentru anul 2019 va aduce beneficii și pentru proiectele inovatoare și interdisciplinare, cum ar fi învățarea digitală și predarea științei, tehnologie , inginerie, arte și matematică (STEAM), precum și activități internaționale în domeniul învățământului superior.

Recunoscând importanța investiției în tineri, finanțarea suplimentară a fost convenită între Consiliul UE și Parlamentul European în contextul deciziei lor privind bugetul general al UE pentru 2019.

Programul anual de lucru 2019 Erasmus + a fost adoptat de Comisie la 11 octombrie 2018 prin Decizia de punere în aplicare C (2018) 6572 a Comisiei. Pentru alocarea fondurilor suplimentare puse la dispoziție în bugetul adoptat pentru anul 2019 și a sumelor revizuite din veniturile alocate interne și externe, a fost necesară revizuirea programului de lucru și a finanțării acestuia.

Această revizuire – care reflectă, de asemenea, majorarea creditelor anuale pentru programul Erasmus + 2019 – a permis, pe lângă introducerea de modificări și actualizări minore ale textului, precum și introducerea altor modificări bugetare și tehnice, consolidarea sprijinului financiar pentru anumite acțiuni prioritare.

Cheltuielile totale, inclusiv toate tipurile de credite bugetare prevăzute în 2019 în programul de lucru modificat, au fost astfel majorate la 3.270.450,701 EUR pentru programul Erasmus +.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

U.E.

Regatul Unit își conturează primele obiective ale viitoarei relații comerciale cu UE: „zero tarife, zero cote” și controlul asupra regulilor negociate

Published

on

© European Communities, 2008

Guvernul britanic urmărește să asigure un acord comercial „cu zero tarife, zero cote” cu UE, a declarat ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, potrivit BBC.

Stephen Barclay a precizat că obiectivele guvernului pentru negocierile comerciale vor fi făcute publice după retragerea din UE la 31 ianuarie, iar premierul Boris Johnson va fi cel care va prezenta mai multe detalii luna viitoare.

După această dată, Regatul Unit intră apoi într-o perioadă de tranziție convenită cu UE, care va dura până la 31 decembrie 2020. În acest timp, guvernul britanic va face eforturi pentru încheierea unui acord de liber schimb cu UE pentru a se asigura că mărfurile din Marea Britanie nu sunt supuse tarifelor și altor bariere comerciale.

Comentariile lui Barclay vin pe fondul declarației șefului Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, care a declarat că țara sa dorește să încheie un acord comercial post-Brexit cu Marea Britanie anul acesta.

După ce Brexitul se va fi produs la la ora 23:00 GMT, pe 31 ianuarie, Marea Britanie va fi liberă să negocieze și să semneze noi acorduri comerciale cu alte state.

„Problema-cheie este că vom deține controlul asupra regulilor noastre, nu vom fi un stat care acceptă reguli impuse, nu ne vom abate de la țintă doar de dragul abaterii”, a precizat ministrul britanic. „Pornim de la o poziție de aliniere, dar oportunitatea esențială este că vom putea să ne stabilim standardele, standarde înalte, cu privire la drepturile lucrătorilor, la mediu, la ajutorul de stat ca parte a acelei politici comerciale”, a adăugat acesta.

Barclay a mai declarat că „ambele părți sunt angajate” să asigure încheierea unui acord comercial până la sfârșitul lunii decembrie, adăugând că „este în interesul ambelor părți să mențină fluxul de mărfuri”.

Însă, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a exprimat în câteva rânduri îndoiala privind încheierea unui acord cuprinzător în scurtul timp timp rămas până la încheierea perioadei de tranziție dacă ambele părți nu vor fi de acord cu prelungirea acesteia, posibilitate pe care premierul Boris Johnson a refuzat să o ia în considerare.

În orice caz, Comisia Europeană îşi va formula, la rândul său, luna viitoare obiectivele pentru aceste negocieri, care vor fi prezentate statelor membre ale UE pe 25 februarie, informează Agerpres.

Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţinând că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile UE. Însă guvernul britanic doreşte să pună capăt tratamentului preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii blocului european şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi necalificaţi ori slab calificaţi.

Premierul britanic Boris Johnson a semnat, vineri seară, în numele țării sale, Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Semnarea acordului de către Boris Johnson a avut loc după ce tot vineri, în cursul dimineții, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, în prezența negociatorului-șef Michel Barnier, acordul privind Brexit, pentru a permite ratificarea acestuia de către Parlamentul European.

După trei ani de criză politică în Regatul Unit, dar și în negocierile cu UE, după referendumul din 2016, Brexitul trebuie acum să fie ratificat de Parlamentul European, miercurea viitoare, pe 28 ianuarie, înainte de a putea intra oficial în vigoare pe 31 ianuarie, la miezul nopții. La 1 februarie 2020, Marea Britanie va deveni primul stat membru care se retrage din UE.

Semnarea acestui acord, negociat în forma sa finală în luna octombrie de premierul Boris Johnson cu Comisia Europeană, a fost posibilă după ce Regina Elisabeta a II-a şi-a dat joi consimţământul pentru textul care reglementează modalităţile separării după 47 de ani de apartenenţă a Marii Britanii la UE.

Textul a fost anterior adoptat definitiv miercuri seara de către Parlamentul britanic, după o procedură complexă.

Parlamentul European va fi ultima instituție care se va pronunţa cu privire la acord. Eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru afaceri constituţionale au recomandat joi seara cu o foarte largă majoritate de 23 de voturi aprobarea textului în sesiune plenară la 29 ianuarie. Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale UE îl vor aproba a doua zi în scris, iar aceasta va fi ultima etapă a procedurii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending