Comisia Europeană a aprobat o contribuție de peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune 2014-2020 pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov din România.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, aceste investiții fac referire la două proiecte care vor îmbunătăți calitatea și accesul la apă potabilă și vor îmbunătăți tratarea apelor uzate în zona respectivă.

”Aceste proiecte de mare anvergură vor continua să amelioreze calitatea și disponibilitatea apei, reducând riscul de îmbolnăvire a oamenilor și îmbunătățind calitatea vieții acestora. De asemenea, proiectele respective contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei prin promovarea biodiversității și prin reducerea pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă. Politica de coeziune demonstrează, încă o dată, că îmbunătățește în mod concret viața cetățenilor”, a precizat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Lucrările la infrastructura de alimentare cu apă includ nouă stații noi de tratare a apei, încă 1 061 km de rețea nouă și 40 de noi rezervoare, pe lângă reabilitarea infrastructurii existente. În ceea ce privește apele uzate, se vor construi patru stații de epurare a apelor uzate, iar alte trei vor fi extinse; în același timp, se vor instala 761 km de noi rețele de canalizare și se va reabilita infrastructura existentă.

Aceste investiții fac parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătățire a infrastructurii de apă și de ape uzate din întreaga Românie.

Comisia Europeană a adoptat joi al treilea program anual de lucru în cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând 1,2 miliarde de euro pentru proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.

Prin acest nou program de lucru, Comisia deblochează noi fonduri pentru proiecte de apărare în vederea dezvoltării în comun a unor capabilități și tehnologii strategice de apărare. Programul introduce, de asemenea, o serie de noi măsuri de promovare a inovării în domeniul apărării în cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).

Potrivit unui comunicat al instituției, FEA va contribui la reducerea fragmentării investițiilor în dezvoltarea capabilităților europene de apărare. De asemenea, el va spori competitivitatea industrială și va promova interoperabilitatea în întreaga Europă. Odată cu adoptarea acestui program de lucru, investițiile Comisiei de la intrarea în vigoare a Regulamentului FEA în mai 2021 vor depăși 3 miliarde de euro.

”Astăzi, Comisia deblochează noi fonduri pentru investiții comune mai eficiente în capabilitățile de apărare. Programul de lucru al Fondului european de apărare include noi instrumente. Acestea vizează actorii inovatori mai mici din cadrul ecosistemului industrial european de apărare și al produselor cu dublă utilizare, și anume IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, pentru a valorifica la maximum ideile din întreaga Uniune Europeană”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Sprijinirea investițiilor în proiecte colaborative europene de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării

Programul de lucru pentru 2023 vizează tehnologiile și capabilitățile de apărare necesare în conformitate cu prioritățile UE în materie de capabilități stabilite de către statele membre și detaliate în Busola strategică. Acesta abordează 34 de teme structurate în cadrul a patru cereri de propuneri tematice, precum și trei cereri de propuneri axate pe tehnologiile disruptive și pe IMM-uri.

Programul de lucru va sprijini proiecte emblematice în domenii critice, cum ar fi cunoașterea situației spațiale, combaterea rachetelor hipersonice și, în domeniul naval, dezvoltarea prototipului Corvetei europene de patrulare (EPC). Se preconizează că cererile de propuneri vor fi deschise la 15 iunie 2023, termenul de depunere a propunerilor fiind 22 noiembrie 2023.

Cererile de propuneri vor pregăti terenul pentru dezvoltarea următoarei generații de sisteme de luptă, a tancurilor principale de luptă, a capabilităților europene de sprijin de foc indirect, precum și a transportului aerian strategic de mărfuri agabaritice, o capabilitate de bază pentru sprijinirea rapidă a misiunilor în întreaga lume. Vor fi sprijinite, de asemenea, soluțiile pentru arhitectura hardware specifice pentru sisteme de inteligență artificială (IA) eficiente din punct de vedere energetic, în toate domeniile.

Finanțarea dedicată IMM-urilor și organizațiilor de cercetare prin intermediul cererilor de propuneri de C&D netematice este majorată cu 50 % față de 2022, oferind un sprijin mai puternic întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul apărării.

În plus, programul de lucru al FEA pentru 2023 asigură continuitatea finanțării pentru unele proiecte importante inițiate în cadrul cererilor de propuneri FEA anterioare, precum și în cadrul celor două programe precursoare ale FEA.

Sprijinirea schemei UE de inovare în domeniul apărării

Până în 2027, Comisia urmărește să genereze investiții de până la 2 miliarde de euro în inovarea în domeniul apărării, declanșate de FEA, în cadrul EUDIS.

Prin intermediul EUDIS, Comisia va sprijini antreprenorii, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare, pentru a le ajuta să depășească barierele tradiționale la intrare, să aducă idei pe piață și să facă o schimbare în ceea ce privește securitatea și apărarea UE. EUDIS introduce treptat o gamă largă de măsuri de sprijin pentru consolidarea ecosistemului UE de inovare în domeniul apărării. Programul de lucru al FEA pentru 2023 va adăuga trei noi măsuri EUDIS, alocând un buget de aproximativ 220 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor.

Pe lângă măsurile deja introduse în cadrul EUDIS, cum ar fi cererile de propuneri dedicate IMM-urilor și referitoare la tehnologiile disruptive, îndrumarea în afaceri pentru IMM-uri, provocările tehnologice, noile măsuri EUDIS vor include:

• o cerere pentru organizarea unei serii de hackathoane în domeniul apărării în mai multe locații europene;
• cereri care includ sprijin financiar pentru organizații (finanțare în cascadă) pentru a sprijini dezvoltarea centrelor de inovare;
• cereri de propuneri specifice menite să sprijine exploatarea în continuare a cercetării finanțate de sectorul civil din UE pentru a testa aplicabilitatea acesteia pentru utilizatorii finali militari;
• 20 de milioane de euro pentru mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării (similar cu 2022);
• Comisia va dezvolta în continuare activitățile de stabilire de contacte pentru a accelera parteneriatele între întreprinderi.

Schema va contribui la implementarea Planului de acțiune al UE din 2021 privind sinergiile dintre industria civilă, industria apărării și industria spațială.

EUDIS va continua să lucreze în strânsă colaborare cu Centrul de inovare în domeniul apărării (HEDI) al Agenției Europene de Apărare (AEA) pentru a sprijini inovarea în domeniul apărării pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor și, în cele din urmă, pentru a consolida capabilitățile de apărare în statele membre ale UE. EUDIS creează un cadru comun pentru acțiunile din cadrul Fondului european de apărare, dar și din afara acestuia.

Relațiile Uniunii Europene cu China sunt unele dintre cele mai complicate și mai importante, a afirmat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut joi, la Bruxelles, în care a prezentat poziția Uniunii Europene față de Beijing, înainte de a-l însoți săptămâna viitoare, în capitala Chinei, pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a etala o voce europeană unită în raport cu țara care are ambiția de a deveni principala putere planetară.

“Modul în care China continuă să interacționeze cu războiul lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor“, a spus von der Leyen, în discursul găzduit de două dintre cele mai importante think tank-uri de la Bruxelles – Mercator Institute for China Studies și European Policy Centre.

Mesajul său, perceput și ca o reacție la vizita de săptămâna trecută a președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, vine să clarifice poziția Uniunii Europene cu privire la China, dar și să transmită unitate.

În vreme ce China a propus un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina, șefa Comisiei Europene a criticat în special legăturile dintre Xi Jinping și Vladimir Putin, liderii chinez și rus, care s-au întâlnit săptămâna trecută la Moscova.

“Cel mai elocvent, au fost cuvintele de despărțire ale președintelui Xi către Putin pe treptele din fața Kremlinului”, a spus ea, citându-l pe liderul chinez: “Chiar acum se produc schimbări, cum nu am mai văzut de 100 de ani Și noi suntem cei care conducem împreună aceste schimbări'”.

Cheia discursului lui von der Leyen a fost sublinierea ideii că Europa trebuie “să se concentreze pe reducerea riscurilor, mai degrabă decât pe decuplarea” de China, în timp ce șefa Comisiei Europene și șeful diplomației europene, Josep Borrell, au avertizat recent că UE nu trebuie să repete în relația cu China aceeași dependență, îndeosebi energetică, pe care a avut-o de Rusia.

Discursul lui von der Leyen a fost împărțit în mai multe părți, o parte recunoscând ascensiunea și contribuția Chinei cu privire la afacerile globale, o alta concentrată pe efectele relațiilor China – Rusia și cea din urmă pe ideile strategice privind reducerea riscurilor pe axa Europa – Beijing, având în vedere că UE dorește “reguli de joc echitabile cu China”, putere pe care o definește în continuare drept partener pentru cooperare și rival sistemic.

Deși a exprimat apreciere și a manifestat deferență față de istoria milenară a Chinei, contribuția filosofilor chinezi precum Lao Tzu și Confucios la patrimoniul gândirii globale și implicarea Beijingului pe scena relațiilor internaționale, von der Leyen a atenționat că Partidul Comunist Chinez “are ca obiectiv clar o schimbare sistemică a ordinii internaționale, cu China în centrul acesteia”.

“Suntem îngrijorați de ceea ce se află în spatele acestei reveniri pe scena mondială. Am văzut o întărire foarte deliberată a poziției strategice generale a Chinei de ceva timp. Iar aceasta a fost acum dublată de o intensificare a acțiunilor din ce în ce mai asertive”, a spus ea.

“Am văzut demonstrația de prietenie de la Moscova, care spune o mie de cuvinte despre această nouă viziune asupra ordinii internaționale”, a mai adăugat ea, insistând că în loc să fie descurajat de invazia atroce și ilegală a Ucrainei, președintele Xi își menține “prietenia fără limite” cu Rusia lui Putin. 

Înainte de a prezenta viziunea sa cu privire la derularea relațiilor dintre UE și China, von der Leyen a transmis și un avertisment către Moscova.

“A avut loc o schimbare de dinamică în relația dintre China și Rusia. Din vizită reiese clar că China vede slăbiciunea lui Putin ca pe o modalitate de a-și spori influența asupra Rusiei. Și este clar că echilibrul de putere în această relație – care în cea mai mare parte a secolului trecut a favorizat Rusia – s-a inversat acum“, a punctat președinta executivului european.

Vizita lui von der Leyen la Beijing, alături de Macron, va fi prima sa deplasare în China de când a devenit președintă a Comisiei Europene, după ce, în luna decembrie a anului trecut, președintele Consiliului European Charles Michel s-a întâlnit cu Xi Jinping la Beijing.

“Cred că nu este nici viabil – și nici în interesul Europei – să se decupleze de China. Relațiile noastre nu sunt albe sau negre – și nici răspunsul nostru nu poate fi unul alb sau negru. De aceea, trebuie să ne concentrăm pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare”, a continuat ea, prezentând cum aceste relații pot fi purtate.

De aceea, ea a cerut țărilor UE să utilizeze “mai îndrăzneț și mai rapid” noile instrumente economice împotriva Chinei, inclusiv examinarea subvențiilor străine și o nouă politică împotriva coerciției economice. Consiliul UE, care reprezintă statele membre ale UE, a fost precaut în ceea ce privește împuternicirea excesivă a Comisiei de a lua decizii privind sancționarea țărilor coercitive.

În contextul a ceea ce a descris ca fiind o relație economică “dezechilibrată”, von der Leyen a declarat că UE va introduce o nouă strategie de securitate economică în cursul acestui an.

UE, a adăugat ea, trebuie să “își definească relația viitoare cu China” în domenii sensibile de înaltă tehnologie, cum ar fi micro-electronica, informatica cuantică, robotica, inteligența artificială și biotehnologia.

În ciuda tuturor apelurilor de mobilizare pentru acțiuni defensive, von der Leyen și-a încheiat discursul cu o notă de optimism prudent.

“China este un amestec fascinant și complex de istorie, progres și provocări. Și va defini acest secol. Dar povestea noastră despre modul în care ne raportăm la China nu este încă complet scrisă – și nu trebuie să fie una defensivă”, a conchis ea.