Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, noi măsuri împotriva terorismului: UE va îngheța resursele financiare ale teroriștilor și va confisca activele lor

Published

on

Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri menite să consolideze capacitatea UE de a lupta împotriva finanțării terorismului și a criminalității organizate, îndeplinindu-și angajamentele asumate în cadrul Planului de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului din februarie 2016, informează un comunicat al executivului european.

Propunerile prezentate de Comisie vor completa și vor consolida cadrul juridic al UE în domeniul combaterii spălării banilor și a mișcărilor ilicite de numerar, precum și în cel al înghețării și confiscării activelor. Acestea au fost elaborate de o echipă condusă de prim-vicepreședintele Frans Timmermans și de vicepreședintele Valdis Dombrovskis, din care au făcut parte comisarii Dimitris Avramopoulos, Pierre Moscovici, Věra Jourová și Julian King.

FOTO: European Commission

Prin propunerile de astăzi, ne consolidăm mijloacele juridice de a bloca și a tăia resursele financiare ale infractorilor și ale teroriștilor. Trebuie să luăm măsurile necesare care să garanteze că dispunem de instrumentele adecvate pentru a identifica și a bloca fluxurile financiare suspecte și pentru a sprijini mai bine colaborarea dintre autoritățile de asigurare a respectării legii, astfel încât să putem proteja mai bine securitatea cetățenilor europeni”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei.

Prin aceste propuneri Comisia Europeană întărește capacitatea UE de combatere a terorismului și a criminalității organizate, pentru ca teroriștilor și infractorilor să le fie mai greu să își finanțeze activitățile, iar autorităților să le fie mai ușor să detecteze și să blocheze mișcările de fonduri ale acestora.

Terorismul rămâne o amenințare majoră la adresa siguranței noastre. Trebuie să rămânem cu un pas înaintea teroriștilor pentru a-i împiedica să acționeze, iar lupta împotriva finanțării terorismului face parte din acest demers. De aceea, astăzi propunem ca spălarea banilor să facă obiectul unor sancțiuni penale eficace, pe întreg teritoriul UE. Propunem înghețarea și confiscarea la nivel transfrontalier a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în UE și măsuri menite să pună capăt eludării de către infractori a regulilor privind controalele de numerar la frontierele externe ale UE”, a spus și vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.

Comisia a indicat și că detectarea fluxurilor financiare suspecte și tăierea surselor de finanțare reprezintă una dintre modalitățile cele mai eficace de a opri posibilele atacuri teroriste și activități infracționale. Urmărirea fluxurilor financiare poate oferi, de asemenea, poliției și autorităților de asigurare a respectării legii informații esențiale și instrumente eficace pentru anchetele lor.

Care sunt principalele măsuri?

Asigurarea incriminării spălării banilor

Comisia propune o nouă directivă care incriminează spălarea banilor și oferă autorităților competente dispozițiile adecvate în materie de drept penal pentru a-i urmări în justiție pe infractori și teroriști și pentru a-i priva de libertate. Măsurile propuse:

  • vor institui norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor legate de spălarea banilor, eliminând lacunele pentru a-i împiedica pe infractori să profite de diferențele dintre diversele norme naționale;
  • vor elimina obstacolele din calea cooperării judiciare și polițienești transfrontaliere, prin stabilirea de dispoziții comune pentru a îmbunătăți anchetarea infracțiunilor legate de spălarea banilor;
  • vor asigura faptul că normele UE sunt conforme cu obligațiile internaționale în acest domeniu, astfel cum s-a stabilit în Convenția de la Varșovia a Consiliului Europei și în recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională.

Instituirea unor controale mai stricte ale mișcărilor masive de numerar

Pentru a oferi autorităților competente instrumentele adecvate de identificare a teroriștilor și a celor care îi sprijină din punct de vedere financiar, noul regulament privind controalele de numerar, prezentat astăzi:

  • va înăspri controalele de numerar efectuate asupra persoanelor care, la intrarea sau ieșirea din UE, au asupra lor 10 000 EUR sau mai mult în numerar;
  • va permite autorităților să ia măsuri în cazul unor sume mai mici decât pragul de declarație vamală de 10 000 EUR, dacă există suspiciuni privind activități infracționale;
  • va îmbunătăți schimbul de informații între autorități și statele membre;
  • va extinde controalele vamale la numerarul trimis în colete poștale sau în transporturile de marfă, la bunurile de valoare și metalele prețioase, cum ar fi aurul, și la cardurile de plată preplătite, care în prezent nu sunt acoperite de declarația vamală standard.

Înghețarea resurselor financiare ale teroriștilor și confiscarea activelor acestora

Înghețarea sau confiscarea rapidă a activelor financiare la frontieră îi va împiedica pe teroriști să își folosească fondurile pentru a comite noi atacuri. Propunerea de regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni:

  • va oferi un singur instrument juridic pentru recunoașterea atât a ordinelor de înghețare, cât și a celor de confiscare în alte țări ale UE, simplificând cadrul juridic actual. Regulamentul ar urma să se aplice imediat în toate statele membre;
  • va extinde domeniul de aplicare al normelor actuale privind recunoașterea transfrontalieră, pentru a include confiscarea de la alte persoane care au legătură cu infractorul, și va acoperi confiscarea în cazul în care infractorul nu a fost condamnat, de exemplu din cauză că a evadat sau a decedat;
  • va îmbunătăți celeritatea și eficiența ordinelor de înghețare sau confiscare prin utilizarea unui document standard și prin impunerea obligației ca autoritățile competente să comunice între ele. Normele stabilesc termene clare, inclusiv termene mai scurte pentru ordinele de înghețare;
  • va asigura faptul că se respectă drepturile victimelor la despăgubiri și la restituire. În cazul executării transfrontaliere a ordinelor de confiscare, dreptul victimei are prioritate față de interesul statului care execută sau care emite ordinul.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, îngrijorat că OUG privind modificarea legilor justiției afectează statul de drept în România, pune o întrebare retorică: ”De ce, Guvern al României, de ce?”

Published

on

Comisia Europeană (CE) urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, a transmis joi pe Twitter vicepreşedintele executivului european Jyrki Katainen.

Atât conţinutul, cât şi procedura acestor ultime schimbări par să fie în contradicţie cu recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adaugă vicepreşedintele CE, în mesajul intitulat: ,,De ce, Guvern al României, de ce?”.


 Mesajul vine după ce marţi guvernul român a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică legile Justiţiei şi care, potrivit ministrului justiţiei, Tudorel Toader, se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public. Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, anunța miercuri, în cadrul unei declarații de presă, că executivul european va cere lămuriri guvernului României în privința schimbărilor aduse la legile justiției prin încălcarea recomandărilor din cadrul celui mai recent raport MCV al Comisiei.

Citiți și  Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

La nivel național, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ordonanța de urgență atât Procurorul General al României, Augustin Lazăr, precum și Direcția Națională Anticorupție (DNA), susţinând că modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional al Ministerului Public, dar și că modul de adoptare, fără consultarea prealabilă a magistraților, şi conţinutul ordonanţei ridică mari semne de întrebare.

În orice caz, temerile lui Katainen cu privire la nerespectarea principiilor statului de drept în România au fost exprimate și cu alte ocazii, anul acesta. Luna trecută, pe 21 ianuarie, tot într-o postare pe Twitter, Jyrki Katainen a scris că ,,poporul român merită un stat de drept”, ca reacţie la anunţul făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind o posibilă ordonanţă de urgenţă prin care cei condamnaţi să poată depune contestaţii în anulare.

O zi mai târziu, vicepreședintele Comisiei Europene mai nota că ,,unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Polonia, Ungaria şi România, par să devieze de la calea liberal-democratică, iar aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în acest moment”.

Amintim faptul că Executivul european a publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Brexit. Premierul britanic Theresa May anunță ”progrese” în discuțiile cu Bruxelles-ul

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”progrese” în discuțiile sale cu Uniunea Europeană pentru organizarea Brexit-ului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am avut o reuniune constructivă cu preşedintele Juncker în această seară”, a declarat Theresa May, indicând că a solicitat ”să se aducă schimbări juridice obligatorii backstop-ului”, această controversată măsură menită să evite revenirea la o frontieră fizică în Irlanda după 29 martie, data Brexit-ului.

”Am făcut progrese”, a subliniat premierul britanic, după o nouă vizită în capitala Belgiei cu speranţa de a obţine ”schimbări obligatorii” în acordul de divorţ încheiat cu UE, dar respins de parlamentul de la Londra.

Conform unui comunicat comun cu președintele Comisiei Europene, remis după discuțiile care au durat circa o oră și jumătate, Theresa May nu a obținut o revizuire a cotroversatului mecanism de backstop.

”Cei doi lideri au convenit că discuţiile au fost constructive şi şi-au îndemnat echipele să continue explorarea opţiunilor într-un spirit pozitiv”, menţionează acest document comun, indicând că Theresa May şi Jean-Claude Juncker ”vor discuta din nou înainte de sfârşitul lunii”.

Până atunci, ei au promis să caute ”ce garanţii” ar putea fi aduse pentru a se asigura că backstop-ul va fi doar temporar şi ce ”alte aranjamente” l-ar putea înlocui pe viitor.

În documentul lor comun nu se pune problema de ”a renegocia” acordul de divorţ pe care Theresa May l-a negociat cu Bruxellesul aproape un an şi jumătate, înainte ca parlamentul de la Londra să îl respingă. Mai degrabă, despre ”a se aduce modificări” declaraţiei politice care îl însoţeşte.

Declarația în cauza trasează liniile generale ale viitoarei relații pe care cele două părți doresc să o edifice după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și ar putea face inutilă declanșarea mecanismului de backstop în cazul în care se soldează cu un ambițios parteneriat comercial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

Published

on

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending