Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană preconizează o încetinire a ritmului creșterii economice în România și o majorare a deficitului bugetar la 6,1% din PIB în următorii doi ani

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor în 2019, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, se arată în previziunile economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană.

De asemenea, Comisia Europeană se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste în România să se reducă. Astfel, de la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente. Este de aşteptat să rămână în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020, subliniază Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea provin atât din mediul extern cât şi din condiţiile interne, referindu-se la situația în care o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai României ar putea afecta în mod negativ exporturile, respectiv la un calendar electoral încărcat până la finele lui 2020 şi la recentele incertitudini politice care ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice.

În România, pentru anul 2020 se preconizează creșterea Produsului Intern Brut (PIB) cu 3,6%, inflația va scădea la 3,5%, rata șomajului va crește la 4,2%. Deficitul bugetar va crește la 4,4% din PIB, iar în zona euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va crește la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 85,1%. Balanța contului curent va ajunge la 5,3% din PIB.

Potrivit Comisiei, de la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente. Este de aşteptat să rămână în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020.

Tot pentru România, se preconizează o creștere a PIB cu 3,3% în 2021, inflația va scădea la 3,4%, rata șomajului va crește la 4,3%. Deficitul bugetar va crește la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%. Datoria publică brută va crește la 40,6% din PIB, iar în zona euro va crește la 84,1%.

Executivul European explică că deficitul bugetar este preconizat să crească anual ca urmare a majorărilor semnificative de pensii de vârstă adoptate în vara lui 2019.

La nivelul UE, este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este marcată de creștere, iar conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare.

Totuși, mediul extern a devenit mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă.

Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,1 % în 2019 și cu 1,2 % în 2020 și 2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %).

La nivelul UE, este de așteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2019, 2020 și 2021. Previziunile pentru 2020 au fost și ele revizuite în sens descendent față de cele din vară (de la 1,6 %).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Cum arată România văzută din spațiu de satelitul european Sentinel2, din cadrul programului european Copernicus

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România a fost surpinsă în imagini de sateliții misiunii europene Sentinel2, din cadrul programului european, Copernicus, coordonat de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA), informează Agerpres.

Primul satelit din cadrul programului Copernicus Earth, Sentinel-1A, a fost lansat la 3 aprilie 2014, urmat de alte astfel de instrumente spaţiale incluse în programul Copernicus, o constelaţie de sateliţi din gama ”Sentinel” cu rol de observare şi monitorizare a Terrei, lansaţi progresiv de Uniunea Europeană şi ESA.

Continue Reading

ROMÂNIA

Șeful diplomației slovace, la București: Slovacia continuă să fie un susţinător puternic al aderării României la Spaţiul Schengen şi al candidaturii la OECD

Published

on

© Administrația Prezidențială

Slovacia continuă să fie un susţinător puternic al aderării României la Spaţiul Schengen şi al candidaturii la OECD, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe şi Europene, Miroslav Lajcak, aflat în vizită la Bucureşti.

Șeful diplomației slovace, aflat marți în vizită la București, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Discuţiile dintre Klaus Iohannis și ministrul slovac au vizat consolidarea cooperării bilaterale dintre cele două țări, precum și agenda europeană și regională, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful statului a evocat excelența relației dintre cele două țări, clădită pe afinități de ordin istoric și cultural și pe interese convergente în plan politic, economic și securitar. În context, cei doi înalți demnitari și-au exprimat angajamentul pentru continuarea consolidării relației bilaterale, inclusiv a dialogului politic.

Președintele Klaus Iohannis și ministrul Miroslav Lajčák au apreciat modul în care cele două minorități naționale sunt integrate în societatea română, respectiv cea slovacă, acestea contribuind substanțial la dezvoltarea legăturilor dintre cele două țări.

De asemenea, au mai fost abordate subiecte de actualitate aflate pe agenda europeană și regională, cu accent pe situația din Balcanii de Vest. În context, cei doi interlocutori și-au exprimat speranța că propunerea Comisiei Europene de revizuire a metodologiei privind politica de extindere va contribui la eficientizarea procesului de aderare. Totodată, șeful statului și ministrul slovac au reiterat sprijinul pentru deschiderea cât mai rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Macedonia de Nord și Albania.

În cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul Bogdan Aurescu, el a evidenţiat politica română privind minorităţile, relatează Agerpres.

“Politica română privind minorităţile ar putea fi luată drept model”, a punctat Lajcak.

La rândul său, ministrul Aurescu a remarcat viziunea comună a celor două ţări privind extinderea UE.

“Amândouă statele sunt puternici susţinători ai extinderii Uniunii Europene şi avem o convergenţă remarcabilă între poziţiile şi abordările noastre pe acest subiect. Am subliniat importanţa pe care procesul de extindere o are pentru statele din regiune, proces care trebuie să continue fără obstacole suplimentare. Sprijinim adoptarea unei decizii cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Macedonia de Nord cât mai curând posibil”, a afirmat el.

Bogdan Aurescu a menţionat şi Iniţiativa celor Trei Mări, în care sunt implicate România şi Slovacia. “Am salutat anunţul recent al SUA la Conferinţa de securitate de la Munchen – alocarea unei sume de până la un miliard de dolari pentru proiecte de interconectare în cadrul acestei iniţiative”, a precizat şeful diplomaţiei române.

În ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual al UE, Aurescu a evidenţiat “interesul României pentru un buget ambiţios care să menţină finanţările necesare pentru Politica de coeziune, pentru Politica agricolă comună”.

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending