Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește întreprinderile din UE în domeniul vamal pentru scenariul unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunţat, luni, că şi-a intensificat activităţile de informare ce vizează pregătirea întreprinderilor din Uniunea Europeană în domeniul vamal şi al impozitării indirecte (cum ar fi TVA), pentru scenariul Brexit ”fără acord”, având în vedere riscul ca Marea Britanie să părăsească UE la data de 30 martie 2019 fără niciun fel de acord (no-deal Brexit), se arată într-un comunicat al Executivului european.

Campania de informare lansată luni face parte din eforturile actuale ale Comisiei de pregătire pentru ieşirea fără acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în conformitate cu concluziile Consiliului European (articolul 50) din decembrie 2018, care îndeamnă la intensificarea pregătirii pentru toate scenariile. Rolul acestei campanii este de a contribui la informarea întreprinderilor care doresc să-şi menţină schimburile comerciale cu Marea Britanie după 30 martie cu privire la ceea ce trebuie să facă pentru a asigura o tranziţie cât mai lină.

O bună pregătire pentru situaţia în care Regatul Unit ar deveni o ţară terţă evită producerea unei perturbări semnificative a activităţii întreprinderilor din UE, apreciază Comisia Europeană.

”Având în vedere că riscul unui Brexit fără acord este din ce în ce mai mare pe măsură ce data de 29 martie se apropie, Comisia Europeană şi autorităţile vamale naţionale depun eforturi considerabile pentru a fi pregătite să introducă verificări şi controale ale mărfurilor care circulă între UE şi Marea Britanie. Aceste eforturi sunt esenţiale pentru protejarea consumatorilor şi a pieţei noastre interne. Este foarte important ca întreprinderile care au relaţii comerciale cu Regatul Unit să fie în măsură să aplice rapid formalităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, care se va aplica încă din prima zi în cazul unui Brexit fără acord. Nu este timp de pierdut, iar rolul nostru de susţinere a întreprinderilor se concretizează prin această campanie de informare”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Lansarea de luni urmărește creșterea nivelului de informare a comunității de afaceri din UE, în special a IMM-urilor. Pentru a se pregăti pentru scenariul ”fără acord” și pentru a menține schimburile comerciale cu Regatul Unit, aceste întreprinderi ar trebui:

– să evalueze dacă dețin capacitățile tehnice și umane necesare aplicării procedurilor și normelor vamale, de exemplu cu privire la „regulile de origine preferențiale” .

– să aibă în vedere obținerea de autorizații și înregistrări vamale pentru a-și facilita activitatea comercială dacă Regatul Unit se află în lanțul lor de aprovizionare.

– să ia legătura cu autoritatea vamală națională pentru a vedea ce măsuri de pregătire pot fi luate.

Luni au fost puse la dispoziția întreprinderilor o serie de materiale, inclusiv o listă de verificare simplă în 5 puncte, care oferă o imagine de ansamblu a etapelor care trebuie parcurse. Materialele campaniei sunt disponibile în toate limbile UE.

Deși impactul global al unui scenariu ”fără acord” nu poate fi atenuat, campania de astăzi ar trebui să vină în sprijinul eforturilor naționale de a informa întreprinderile din UE și de a difuza informațiile corespunzătoare către întreprinderile afectate din cele 27 de state membre ale UE.

În statele membre au loc activități pregătitoare, sprijinite de Comisie, pentru a se asigura că infrastructura și logistica vamală sunt pregătite, la nivel național, să facă față unui scenariu ”fără acord”.

Ratificarea acordului de retragere rămâne obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Concretizarea acestei ratificări rămâne însă incertă. Dat fiind riscul unui scenariu ”fără acord”, Comisia s-a angajat în activități pregătitoare intense începând din decembrie 2017. Comisia a făcut apel în mod constant la cetățenii, întreprinderile și statele membre din Uniune să se pregătească pentru toate scenariile posibile, să evalueze riscurile relevante și să își pregătească planuri de răspuns pentru a le atenua.

Părțile interesate și autoritățile de la nivel național și de la nivelul UE trebuie să se pregătească pentru două scenarii principale posibile:

Dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei prelungiri unice a perioadei de tranziție cu până la un an sau doi ani.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul ”fără acord” sau ”pe marginea prăpastiei”.

Autoritățile naționale au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea pregătirilor sectoarelor industriale. În acest sens, Comisia a purtat discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de gradul de pregătire, cât și măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. De asemenea, au început să fie efectuate vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de pregătire pentru Brexit sunt pe drumul cel bun și că se oferă toate clarificările necesare cu privire la procesul de pregătire.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker crede că istoria îi va da dreptate Angelei Merkel: Poți face multe de la Berlin, dar nu să conduci sau să divizezi Europa

Published

on

© Consilium.europa.eu

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a lăudat-o pe cancelarul german Angela Merkel pentru politica sa de primire a refugiaţilor, transmite DPA, citând un interviu pentru publicația Bild.

“Angela Merkel a făcut lucrul potrivit în toamna anului 2015, iar istoria va confirma acest lucru. Dacă ar fi închis frontiera germană, Austria şi Ungaria s-ar fi prăbuşit sub povara refugiaţilor. Acesta este adevărul”, a declarat Jean-Claude Juncker, conform Agerpres.

Întrebat dacă Angela Merkel a condus sau a divizat Uniunea Europeană, Juncker a răspuns: “Puteţi face multe de la Berlin. Asta-i adevărat. Dar o singură persoană nu poate nici să conducă şi nici să divizeze UE. În Europa ai întotdeauna nevoie de aliaţi solizi pe care să te poţi baza şi de mulţi prieteni dacă vrei să realizezi ceva“.

Președintele Comisiei Europene se numără printre cei care o apreciază pe Angela Merkel, cea care l-a susținut în 2014 pentru a deveni șeful executivului european.

De altfel, speculațiile privind alegerea lui Merkel în funcția de președinte al Consiliului European au apărut după ce Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, a declarat că Angela Merkel este „foarte calificată” pentru a conduce o instituție europeană.

În perioada 2015-2016, în timpul crizei migrației, când și amenințările teroriste s-au întețit, popularitatea Angelei Merkel a suferit o dramatică diminuare, iar criticile politice s-au acutizat. Cu toate acestea, cancelarul german a câștigat alegerile legislative din 2017 și a format, cu dificultate totuși, o nouă majoritate care să o mențină în fruntea Germaniei.

Angela Merkel, cea care ar urma să-l egaleze în 2021 pe Helmut Kohl ca longevitate în funcția de cancelar al Germaniei, este la ora actuală cel mai vechi membru al Consiliului European.

Cancelar al Germaniei din 2005, Merkel a reprezentat Germania la toate reuniunile Consiliului European din ultimii 14 ani, perioadă în care, spre comparație, Franța a fost reprezentată de patru președinți, Italia de șapte prim-miniștri, Marea Britanie de patru premieri sau Spania de trei șefi ai guvernului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Regulamentul GDPR, la un an de la intrarea în vigoare: Au fost înregistrate aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal

Published

on

Aproape 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale sunt rezultatele raportate de Comisia Europeană (CE) la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), la 25 mai 2018, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La 25 mai sărbătorim intrarea în vigoare a noilor norme europene în materie de protecţie a datelor, şi anume a Regulamentului general privind protecţia datelor, cunoscut ca GDPR. Aceste norme revoluţionare nu numai că au pregătit Europa pentru era digitală, dar au şi devenit un punct de referinţă la nivel mondial. Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament. Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea şi-au pus ordine în activităţi în ceea ce priveşte datele, fapt care a condus la îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor şi la construirea unor relaţii bazate pe încredere cu clienţii lor“, au afirmat, într-o declaraţie comună, Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, şi Vera Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen.

Primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecţia datelor, publicate miercuri de Comisia Europeană, arată că, în decurs de un an, au fost înregistrate aproximativ 90.000 de notificări cu privire la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal şi peste 144.000 de întrebări şi plângeri adresate autorităţilor naţionale.

Cei doi oficiali europeni au punctat, totodată, că datorită noului Regulament european privind protecţia datelor cu caracter personal autorităţile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor.

“De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecţia datelor nu se opreşte la frontierele naţionale. Cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi şi acesta este un semnal foarte încurajator”, menţionează reprezentanţii Comisiei.

Potrivit oficialilor, citaţi într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene, date recente arată că aproximativ şase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în ţara lor de reşedinţă există o autoritate pentru protecţia datelor, în creştere faţă de 2015, când patru din zece persoane ştiau acest lucru.

“Principiile GDPR sunt o sursă de inspiraţie şi pentru ţări din afara Europei. Din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya, observăm apariţia unor noi legi privind protecţia vieţii private, bazate pe garanţii solide, drepturi individuale exercitabile şi autorităţi de supraveghere independente. O astfel de convergenţă ascendentă oferă noi oportunităţi de promovare a fluxurilor de date bazate pe încredere şi securitate. Regulamentul general privind protecţia datelor a adus schimbări, atât în Europa, cât şi în afara acesteia, însă respectarea acestuia este un proces dinamic şi nu se realizează peste noapte. Principala noastră prioritate pentru lunile următoare este să asigurăm o punere în aplicare corectă şi uniformă a regulamentului în statele membre. Îndemnăm statele membre să respecte litera şi spiritul GDPR pentru a crea un mediu previzibil şi pentru a evita sarcinile inutile pentru părţile interesate, în special pentru IMM-uri. De asemenea, vom continua colaborarea strânsă cu Comitetul European pentru Protecţia Datelor şi cu autorităţile naţionale de protecţie a datelor, precum şi cu întreprinderile şi societatea civilă, pentru a aborda cele mai presante chestiuni şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme”, susţin Andrus Ansip şi Vera Jourová.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

Noile reguli se aplică din 25 mai 2018, iar de atunci aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la Regulament.

În cadrul sondajului Eurobarometru privind GDPR au fost colectate opiniile a peste 27.000 de persoane din întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană va sărbători un an de la intrarea în vigoare a GDPR în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 13 iunie, dată la care va publica rezultatele complete ale sondajului Eurobarometru special. 

Continue Reading

#RO2019EU

Comisia Europeană salută o ”decizie istorică” a Consiliului UE adoptată în timpul Președinției române: Zece produse din plastic de unică folosință vor fi interzise din 2021

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Comisia Europeană a salutat marți decizia istorică a Consiliului Uniunii Europene privind interzicerea, din 2021, a anumitor produse din plastic de unică folosință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro care amintește că aceste măsuri ambițioase au fost propuse de executivul european cu scopul de a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă care introduce noi restricții pentru anumite materiale plastice de unică folosință și prin care UE își consolidează măsurile de combatere a poluării cu materiale plastice. Decizia Consiliului UE, prezidat de România, urmează votului din Parlamentul European din luna martie, când 560 eurodeputați au votat în favoarea acestui acord.

”Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”, a afirmat, în context, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:

– o interdicție începând cu anul 2021 privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. 

Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri: interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare; dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei; obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending