Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește întreprinderile din UE în domeniul vamal pentru scenariul unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunţat, luni, că şi-a intensificat activităţile de informare ce vizează pregătirea întreprinderilor din Uniunea Europeană în domeniul vamal şi al impozitării indirecte (cum ar fi TVA), pentru scenariul Brexit ”fără acord”, având în vedere riscul ca Marea Britanie să părăsească UE la data de 30 martie 2019 fără niciun fel de acord (no-deal Brexit), se arată într-un comunicat al Executivului european.

Campania de informare lansată luni face parte din eforturile actuale ale Comisiei de pregătire pentru ieşirea fără acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în conformitate cu concluziile Consiliului European (articolul 50) din decembrie 2018, care îndeamnă la intensificarea pregătirii pentru toate scenariile. Rolul acestei campanii este de a contribui la informarea întreprinderilor care doresc să-şi menţină schimburile comerciale cu Marea Britanie după 30 martie cu privire la ceea ce trebuie să facă pentru a asigura o tranziţie cât mai lină.

O bună pregătire pentru situaţia în care Regatul Unit ar deveni o ţară terţă evită producerea unei perturbări semnificative a activităţii întreprinderilor din UE, apreciază Comisia Europeană.

”Având în vedere că riscul unui Brexit fără acord este din ce în ce mai mare pe măsură ce data de 29 martie se apropie, Comisia Europeană şi autorităţile vamale naţionale depun eforturi considerabile pentru a fi pregătite să introducă verificări şi controale ale mărfurilor care circulă între UE şi Marea Britanie. Aceste eforturi sunt esenţiale pentru protejarea consumatorilor şi a pieţei noastre interne. Este foarte important ca întreprinderile care au relaţii comerciale cu Regatul Unit să fie în măsură să aplice rapid formalităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, care se va aplica încă din prima zi în cazul unui Brexit fără acord. Nu este timp de pierdut, iar rolul nostru de susţinere a întreprinderilor se concretizează prin această campanie de informare”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Lansarea de luni urmărește creșterea nivelului de informare a comunității de afaceri din UE, în special a IMM-urilor. Pentru a se pregăti pentru scenariul ”fără acord” și pentru a menține schimburile comerciale cu Regatul Unit, aceste întreprinderi ar trebui:

– să evalueze dacă dețin capacitățile tehnice și umane necesare aplicării procedurilor și normelor vamale, de exemplu cu privire la „regulile de origine preferențiale” .

– să aibă în vedere obținerea de autorizații și înregistrări vamale pentru a-și facilita activitatea comercială dacă Regatul Unit se află în lanțul lor de aprovizionare.

– să ia legătura cu autoritatea vamală națională pentru a vedea ce măsuri de pregătire pot fi luate.

Luni au fost puse la dispoziția întreprinderilor o serie de materiale, inclusiv o listă de verificare simplă în 5 puncte, care oferă o imagine de ansamblu a etapelor care trebuie parcurse. Materialele campaniei sunt disponibile în toate limbile UE.

Deși impactul global al unui scenariu ”fără acord” nu poate fi atenuat, campania de astăzi ar trebui să vină în sprijinul eforturilor naționale de a informa întreprinderile din UE și de a difuza informațiile corespunzătoare către întreprinderile afectate din cele 27 de state membre ale UE.

În statele membre au loc activități pregătitoare, sprijinite de Comisie, pentru a se asigura că infrastructura și logistica vamală sunt pregătite, la nivel național, să facă față unui scenariu ”fără acord”.

Ratificarea acordului de retragere rămâne obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Concretizarea acestei ratificări rămâne însă incertă. Dat fiind riscul unui scenariu ”fără acord”, Comisia s-a angajat în activități pregătitoare intense începând din decembrie 2017. Comisia a făcut apel în mod constant la cetățenii, întreprinderile și statele membre din Uniune să se pregătească pentru toate scenariile posibile, să evalueze riscurile relevante și să își pregătească planuri de răspuns pentru a le atenua.

Părțile interesate și autoritățile de la nivel național și de la nivelul UE trebuie să se pregătească pentru două scenarii principale posibile:

Dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei prelungiri unice a perioadei de tranziție cu până la un an sau doi ani.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul ”fără acord” sau ”pe marginea prăpastiei”.

Autoritățile naționale au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea pregătirilor sectoarelor industriale. În acest sens, Comisia a purtat discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de gradul de pregătire, cât și măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. De asemenea, au început să fie efectuate vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de pregătire pentru Brexit sunt pe drumul cel bun și că se oferă toate clarificările necesare cu privire la procesul de pregătire.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Conferința comisiei COTER. Comisarul european Corina Crețu: Avem nevoie de politici flexibile, care să răspundă provocărilor locale și regionale

Published

on

Avem nevoie de politici flexibile, care să răspundă provocărilor locale și regionale, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu în cadrul conferinței COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), desfășurată la Cluj-Napoca, tema principală fiind rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

”Este întotdeauna o plăcere pentru mine să vorbesc despre politica de coeziune, despre oportunitățile pe care aceasta le oferă și despre beneficiile pe care le aduce cetățenilor. Le-am mulțumit membrilor Comisiei atât pentru sprijinul politic, pentru buna colaborare, cât și pentru contribuția la pachetul legislativ. Împărtășim cu toții aceeași convingere, aceea că politicile trebuie să fie adaptate specificului regional, pentru a fi eficiente și pentru a oferi beneficii concrete cetățenilor”, a precizat Corina Crețu în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook.

În cadrul discursului său, Corina Creţu a amintit despre discuţiile purtate în prezent la nivel european cu privire la acele schimbări – de la cele tehnologice la cele climatice – care se aşteaptă să modifice şi să pună presiune pe regiuni, în efortul lor de dezvoltare. În context, comisarul a afirmat că a participat săptămâna trecută la Atena, la reuniunea ministerială a OECD, unde s-a discutat despre modul în care aşa numitele ”mega trenduri” vor perturba structura economică şi socială a UE în deceniul următor, informează Agerpres.

”Schimbările climatice, globalizarea, migraţia, automatizarea şi tehnologiile digitale au un impact diferit asupra regiunilor şi sectoarelor industriale din UE. Unele regiuni şi companii fac faţă provocărilor şi presiunilor şi se adaptează mult mai bine schimbării, altele au dificultăţi şi se confruntă cu probleme. Este evident că bunăstarea nu este distribuită uniform în societate şi la nivelul regiunilor. Există zone de prosperitate şi există zone de declin, există câştigători şi perdanţi. Nu trebuie să ne ferim să o spunem pentru că acesta este scopul nostru, acela de a-i ajuta pe cei rămaşi în urmă să recupereze aceste distanţe, convergenţa dintre ţări a fost însoţită în ultimii ani de divergenţe la nivel regional. Cele mai bogate 10 la sută din regiunile UE sunt de patru ori mai productive decât cele mai sărace 10 la sută. Această tendinţă tinde să fie o constantă din păcate”, a spus comisarul.

Potrivit Corinei Creţu, s-a ajuns în punctul în care divergenţele devin nu numai ineficiente din punct de vedere economic, dar şi periculoase din punct de vedere social şi politic, aceasta fiind o provocare majoră pentru UE în perioada următoare.

”Iată de ce politica de coeziune a fost şi rămâne principala politică de investiţii a UE cu obiectiv central de a combate disparităţile dintre ţările şi regiunile europene prin politici adaptate realităţilor şi provocărilor locale, maximizând astfel oportunităţile indivizilor şi comunităţilor de a-şi realiza potenţialul. Aceste politici pun accent pe inovare, competitivitate, locuri de muncă, provocări climatice şi de mediu pentru a conduce Europa către o economie digitală cu emisii reduse de carbon”, a mai spus comisarul european.

Comisarul european Corina Crețu a participat la conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema ”Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană”, în cadrul căreia a vorbit despre importanţa politicilor regionale şi de coeziune.

Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema ”Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană” are loc în 25-26 martie 2019 la Cluj-Napoca. La eveniment participă comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, vicepreşedinta Consiliului Regional Nouvelle-Aquitaine, Isabelle Boudineau, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, autorităţi locale şi europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reacția Comisiei Europene după anunțul premierului Viorica Dăncilă privind mutarea ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim

Published

on

După ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat că Ambasada României va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, Comisia Europeană reamintește că poziția Uniunii Europene rămâne neschimbată.

Reacția Executivului european vine după ce prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPEC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-un răspuns pentru Digi24, executivul european spune, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, poziţie exprimată după anunţul făcut în acest sens, duminică, de premierul Viorica Dăncilă.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPEC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetare rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Continue Reading

#RO2019EU

Cluj-Napoca găzduiește principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune şi fondurile structurale în 2019, în timpul RO2019EU

Published

on

Foto: COR

Cluj-Napoca găzduiește principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune şi fondurile structurale în 2019, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit comunicatului Comitetul European al Regiunilor.

Conferința Comisiei COTER are ca temă ,,Susținerea și dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană”. Este a 22-a întâlnire a Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Bugetul UE (COTER).

La reuniune participă reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor din Statele Membre, oficiali de rang înalt din instituţiile europene, miniştri ai statelor membre, precum: Isabelle Boudineau (FR-PSE), vicepreședintă a Consiliului Regional Nouvelle-Aquitaine, președinta Comisiei COTER a CoR, Emil Boc (RO-PPE), primarul municipiului Cluj-Napoca,  George Ciamba ministru delegat pentru afaceri europene, România (de confirmat), Robert Negoiță (RO-PSE), președintele delegației române la CoR, președintele, Asociației Municipiilor din România și primarul Sectorului 3 din București și Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu.

Conferinţă este cel mai mare eveniment organizat în afara Bucureştiului, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, politica de coeziune este principala politică europeană de investiții cu ajutorul căreia se poate realiza obiectivul din Tratatul de Aderare referitor la coeziunea economică, socială și teritorială. În acest sens, politica de coeziune are o valoare adăugată clară în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, creșterea durabilă , dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, depășirea barierelor structurale, investiția în creșterea nivelului de performanță a capitalului uman și îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii din întreaga Uniune Europeană.

Orașele și regiunile se numără printre beneficiarii principali ai politicii de coeziune a UE. Noua politică de coeziune după 2020 este, prin urmare, esențială pentru orașele și regiunile europene.

Prezentarea propunerii privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și a pachetului ulterior de propuneri de regulamente privind fondurile structurale și de investiții europene formulate de către Comisia Europeană în mai 2018 a lansat procesul legislativ pentru noua politică de coeziune după 2020. Comitetul European al Regiunilor (CoR) și-a prezentat recomandările privind diferitele dosare legislative într-o serie de avize, care au fost adoptate în cadrul sesiunii sale plenare din 5 și 6 decembrie 2018, pentru a canaliza preocupările orașelor și regiunilor europene către procesul legislativ.

Cu puțin timp înainte de încheierea mandatelor actuale ale Parlamentului European și Comisiei Europene, acum este momentul potrivit pentru a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și pentru a discuta modul în care propunerile orașelor și regiunilor au fost preluate în cadrul dezbaterilor interinstituționale, felul în care regiunile și orașele se pot pregăti cel mai bine pentru noua perioadă de programare, precum opțiunile prin care realizările politicii de coeziune ar putea fi mai bine comunicate.

Programul integral aici.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending