COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană prelungește durata cadrului pentru ajutoare de stat în țările UE: România va putea injecta bani în economie prin aceste măsuri până la 31 decembrie 2021
Published
3 years agoon

Comisia Europeană a decis joi să prelungească până la 31 decembrie 2021 cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Comisia a decis, de asemenea, să extindă sfera de aplicare a cadrului temporar prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta și prin posibilitatea ca, până la sfârșitul anului viitor, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe.
Decizia este importantă pentru redresarea economică a statelor membre, inclusiv a României, care în ultimele zece luni a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pentru ajutoare de stat de mai multe dimensiuni, între care 800 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor afectate de COVID-19, în iulie 2020, și 935 de milioane de euro, în august 2020. Cea mai recentă schemă de ajutor de stat aprobată de executivul european a fost anunțată în noiembrie 2020, în valoare de 216 milioane de euro.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „În contextul pandemiei de coronavirus, care se prelungește mai mult decât ne așteptam, trebuie să continuăm să ne asigurăm că statele membre le pot oferi întreprinderilor sprijinul necesar pentru a depăși această situație dificilă. Astăzi am decis prelungirea aplicării cadrului temporar până la sfârșitul anului. De asemenea, am majorat plafoanele anumitor măsuri prevăzute în cadrul temporar și am oferit stimulente pentru utilizarea instrumentelor rambursabile, permițând conversia anumitor împrumuturi și a altor instrumente rambursabile în granturi directe. Astfel, le oferim statelor membre posibilitatea de a utiliza pe deplin flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat pentru a-și sprijini economiile, limitând în același timp denaturarea concurenței.”
Prelungirea cadrului temporar
Comisia examinează în permanență necesitatea de a adapta în continuare cadrul temporar. Acesta urma să expire la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 septembrie 2021. În contextul menținerii pandemiei de coronavirus și al evoluțiilor acesteia, prin modificarea de astăzi se prelungesc toate măsurile prevăzute în cadrul temporar, inclusiv măsurile de recapitalizare, până la 31 decembrie 2021.
Majorarea plafoanelor ajutoarelor
Având în vedere incertitudinea economică care se menține și prelungirea măsurilor luate de guverne pentru a limita activitatea economică astfel încât să se pună capăt propagării virusului, prin modificarea de astăzi se majorează și plafoanele stabilite în cadrul temporar pentru anumite măsuri de sprijin:
- În ceea ce privește sumele limitate ale ajutoarelor acordate în temeiul cadrului temporar, plafoanele anterioare per întreprindere se dublează efectiv (ținând cont de disponibilitatea ajutoarelor de minimis). Noile plafoane sunt de 225 000 EUR/ întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole (anterior 100 000 EUR), 270 000 EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii (anterior 120 000 EUR) și 1,8 milioane EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare (anterior, 800 000 EUR). Ca și înainte, acestea pot fi combinate cu ajutoare de minimis în cuantum de până la 200 000 EUR/ întreprindere (până la 30 000 EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și până la 25 000 EUR/întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol) pe o perioadă de trei exerciții financiare, sub rezerva respectării cerințelor de minimis relevante.
- Pentru întreprinderile afectate în mod deosebit de criza provocată de coronavirus, cu pierderi ale cifrei de afaceri de cel puțin 30 % în perioada eligibilă în comparație cu aceeași perioadă din 2019, statul poate contribui la partea din costurile fixe ale beneficiarilor care nu sunt acoperite de veniturile lor, cu o sumă de până la 10 milioane EUR/întreprindere (anterior 3 milioane EUR).
Conversia instrumentelor rambursabile în granturi directe
De asemenea, Comisia va permite statelor membre ca, până la 31 decembrie 2022, să convertească forme rambursabile de ajutoare (garanții, împrumuturi, avansuri rambursabile) acordate în temeiul cadrului respectiv, în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în cadrul temporar. În principiu, o astfel de conversie nu poate depăși noile plafoane pentru sumele limitate ale ajutoarelor (225 000 EUR/ întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, 270 000 EUR/ întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și 1,8 milioane EUR/ întreprindere care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare). Scopul este de a oferi stimulente pentru ca statele membre să aleagă, în primul rând, instrumentele rambursabile ca formă de ajutor.
Prelungirea eliminării temporare a tuturor țărilor de pe lista țărilor cu riscuri asigurabile pe piața privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt
În fine, având în vedere că există în continuare o insuficiență generală de capacitate a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către țări care figurează pe lista țărilor cu riscuri asigurabile pe piața privată, modificarea prevede prelungirea până la 31 decembrie 2021 (în prezent până la 30 iunie 2021) a eliminării temporare a tuturor țărilor de pe lista țărilor cu riscuri asigurabile pe piața privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
Context privind cadrul temporar și activitățile în curs de sprijinire a Mecanismului de redresare și reziliență
La 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, sporindu-se posibilitățile de a oferi sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea efectelor pandemiei, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. Cadrul a fost ulterior modificat la 8 mai 2020, pentru a permite măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată, și la 29 iunie 2020, pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și startupurile și pentru a stimula investițiile private. La 13 octombrie 2020, Comisia a adoptat o a patra modificare pentru a prelungi cadrul temporar și pentru a permite ajutoarele care acoperă o parte din costurile fixe neacoperite ale întreprinderilor afectate de criză.
Cadrul temporar recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave. Acesta le permite statelor membre să recurgă la flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată orice consecințe negative care ar putea afecta condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.
De asemenea, pe măsură ce Europa trece din etapa de gestionare a crizei în etapa de redresare economică, controlul ajutoarelor de stat va însoți și va facilita punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. În acest context, la 21 decembrie 2020, Comisia a publicat o serie de modele orientative privind ajutoarele de stat, care acoperă mai multe tipuri de proiecte de investiții, în conformitate cu „inițiativele emblematice europene” din Strategia anuală a Comisiei privind creșterea durabilă pentru 2021. Aceste modelele sunt menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat: Comisia va trata cu prioritate toate notificările privind ajutoarele de stat primite de la statele membre în contextul Mecanismului de redresare și reziliență.
În plus, statele membre care intenționează să modifice măsurile de ajutor pe care le-au luat deja, pentru a le prelungi durata până la 31 decembrie 2021, pentru a majora bugetul alocat acestora sau a le alinia la modificările cadrului temporar (în special plafoane mai mari pentru fiecare întreprindere), pot notifica astfel de modificări printr-o singură notificare în bloc. Acest lucru va contribui la reducerea la minimum a costurilor administrative pentru statele membre.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
UE aprobă un ajutor de stat al României de 24 milioane de euro pentru a sprijini investiții în porturile maritime, în contextul războiului Rusiei în Ucraina
Sebastian Burduja anunță un sprijin de peste 70 milioane de lei pentru Complexul Energetic Valea Jiului: Am salvat locurile de muncă a peste 2000 de mineri
Ministrul Economiei consideră că antreprenorii români sunt „într-o stare de confort” din care trebuie „extrași” prin implicarea statului, pentru a-i impulsiona să se extindă pe piețele tradiționale din Asia
Ministrul Energiei: Complexul Energetic Valea Jiului ar putea deveni funcţional în cursul lunii septembrie cu o serie de condiții
Marcel Ciolacu anunță repornirea schemei de ajutor de stat pentru susținerea industriei cinematografice
Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate
Published
23 hours agoon
December 8, 2023
Executivul Uniunii Europene urmează să aprobe săptămâna viitoare o propunere legală privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în cadrul sancțiunilor, însă rezervele din partea Franței, Germaniei și Belgiei indică faptul că Ucraina nu va primi banii prea curând, au declarat oficiali și surse diplomatice pentru Reuters, citat de Agerpres.
Proiectul de lege este așteptat pe 12 decembrie, cu două zile înainte de summitul liderilor europeni, care vizează miliardele de euro reprezentând ajutorul bugetar și militar atât de necesar pentru Kiev, precum și avansarea cererii de aderare a Ucrainei.
Perspectiva unui veto maghiar și disputele bugetare dintre statele membre ale UE pun în pericol șansele de a se ajunge la un acord care ar da un impuls Ucrainei, care se luptă din greu împotriva unei invazii rusești în cea de-a doua iarnă a războiului.
Kievul nu ar urma să primească vești bune imediat nici în ceea ce privește obținerea veniturilor provenite din activele rusești înghețate, potrivit diplomaților și oficialilor din centrul UE de la Bruxelles, care au prezentat îndoielile persistente ale celor trei capitale cheie.
UE susține că a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 21,5 miliarde de euro și că alte 300 miliarde de euro din fondurile băncii centrale rusești sunt blocate în cadrul blocului și în clubul aliat G7 al celor mai industrializate țări din lume.
Aproximativ 125 miliarde de euro din această ultimă sumă este deținută de compania belgiană Euroclear. Belgia – un stat UE, dar care nu face parte din G7 – a estimat că va colecta 2,3 miliarde de euro din impozite pe această sumă în 2023-24. Țara a declarat că va folosi aceste venituri pentru a ajuta Ucraina.
Propunerea Comisiei de săptămâna viitoare ar urma să vizeze introducerea unor norme standard pentru gestionarea acestor active în toate statele UE. Pentru a o adopta, ar fi nevoie de sprijinul unanim al celor 27 de membri.
Potrivit oficialilor UE, propunerea ar clarifica obligațiile juridice ale instituțiilor implicate, precum și sarcina acestora de a pune deoparte activele rusești blocate. În mod esențial, propunerea nu ar include însă o propunere directă de a transfera noi venituri din aceste active în bugetul UE, au declarat oficialii, invocând riscuri de litigii, întrebări legate de gestionare și critici din partea Băncii Centrale Europene.
Este de așteptat ca liderii UE să nu dea aprobarea finală propunerii în cadrul summit-ului, dar, eventual, să însărcineze cele 27 de guverne ale lor să lucreze mai mult la ea. Având în vedere că Germania și Franța, două dintre cele mai mari puteri, și-au exprimat rezervele, nu se întrevede un acord rapid.
„Un grup de state membre are încă preocupări de ordin juridic”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, adăugând că transferul fondurilor către visteria centrală a UE nu este „ceva ce aș putea vedea întâmplându-se în viitorul apropiat”.
CHINA
Charles Michel și Ursula von der Leyen, poziție la unison de la Beijing: Relația UE cu China trebuie să funcționeze într-o lume cu fricțiuni geopolitice
Published
1 day agoon
December 8, 2023
Relația Uniunii Europene cu China este una care contează și care trebuie să funcționeze pentru a aborda provocările dintr-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere, dar relațiile comerciale și economice dintre cele două părți trebuie să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase, au transmis joi, la unison, de la Beijing, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Liderii celor două instituții ale UE au participat la cel de-al 24-lea summit UE-China, unde a avut întrevederi cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu premierul chinez, Li Qiang.
Potrivit unei declarații comune von der Leyen – Michel, summitul a reprezentat o oportunitate de a se angaja cu China după o perioadă de intensificare a contactelor și dialogurilor bilaterale. Vizitele la nivel înalt și dialogurile la nivel înalt privind chestiuni strategice și de politică externă, drepturile omului, precum și comerțul și economia, clima și mediul, digitale au deschis calea pentru summit, demonstrând angajamentul UE de a se angaja cu China. UE a evidențiat necesitatea unor progrese concrete în urma acestor discuții.
“Relația UE-China este una care contează. Dar trebuie să facem ca relațiile noastre comerciale și economice să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase. Vom continua să depunem eforturi pentru oportunități egale pentru companiile noastre. Ziua de astăzi ar trebui să fie un prim pas. De asemenea, ne bazăm pe China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să protejeze Carta ONU și, în special, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor. Vom continua să colaborăm cu China pe baza transparenței, a predictibilității și a reciprocității.”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.
Press conference after the #EUChina summit ↓ https://t.co/OJ2jsd8hhF
— Charles Michel (@CharlesMichel) December 7, 2023
“Relația noastră cu China este complexă și avem responsabilitatea de a o face să funcționeze. Am convenit că este în interesul nostru comun să avem relații comerciale echilibrate. Și trebuie să abordăm provocările într-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere. Trebuie să lucrăm cu toții pentru a ne asigura că Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UE a subliniat importanța unei ordini internaționale funcționale și bazate pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul său. Liderii au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE a reiterat faptul că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o responsabilitate specială în ceea ce privește respectarea principiilor fundamentale ale Cartei ONU, inclusiv integritatea teritorială și suveranitatea. UE a solicitat Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului de agresiune și a încurajat ferm China să se implice în formula de pace din Ucraina. UE a subliniat importanța ca China să continue să se abțină de la furnizarea de arme letale către Rusia. De asemenea, UE a îndemnat China să împiedice orice încercare a Rusiei de a eluda sau de a submina impactul sancțiunilor.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, UE a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile teroriste brutale și nediscriminatorii comise de Hamas împotriva Israelului. UE a reiterat dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional. Ambele părți au convenit asupra importanței de a asigura protecția tuturor civililor, de a îmbunătăți situația umanitară gravă din Gaza și de a pune în aplicare Rezoluția 2712 a Consiliului de Securitate al ONU. UE și China și-au confirmat angajamentul față de soluția celor două state.
UE și China sunt parteneri economici importanți, cu schimburi de bunuri în valoare de 2,3 miliarde EUR pe zi. Cu toate acestea, cu un deficit comercial al UE de aproape 400 de miliarde EUR, această relație este dezechilibrată din punct de vedere critic și structural. UE nu intenționează să se decupleze sau să se întoarcă spre interior. Prin urmare, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la denaturările subiacente și la efectele negative ale supracapacității de producție din economia chineză. UE a subliniat Chinei importanța realizării unei relații economice mai echilibrate, cu condiții de concurență echitabile și reciprocitate. UE a subliniat, de asemenea, necesitatea de a înregistra progrese în abordarea intereselor fundamentale ale UE și a cererilor de lungă durată (de exemplu, transparența mediului de afaceri, lanțurile de aprovizionare previzibile, denaturările comerciale, inclusiv subvențiile industriale, și barierele comerciale specifice fiecărui sector).
UE și-a exprimat așteptarea ca China să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți accesul pe piață și mediul de investiții pentru investitorii și exportatorii din UE. UE a reamintit că de-riscurile, dar nu decuplarea, vizează consolidarea rezilienței prin abordarea dependențelor critice în sectoare specifice, în deplină conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.
UE și China împărtășesc un interes comun pentru un sistem comercial multilateral eficient, bazat pe reguli, echipat pentru a face față provocărilor cheie ale timpului nostru.
UE a subliniat responsabilitatea comună a celor două părți de a asigura un mediu transparent și competitiv pentru economia digitală, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru inteligența artificială, care să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale. UE a subliniat obiectivul comun de a evita fragmentarea standardelor pentru tehnologiile informației și comunicațiilor.
Liderii au luat act de acordurile recente, inclusiv de instituirea unor grupuri de lucru privind reglementarea financiară, produsele cosmetice, controlul exporturilor și vinurile și băuturile spirtoase. UE a așteptat cu interes activarea rapidă a mecanismului de facilitare a fluxurilor transfrontaliere de date. De asemenea, liderii au luat act de activitatea desfășurată de la ultima reuniune la nivel înalt în ceea ce privește drepturile vamale și drepturile de proprietate intelectuală, siguranța alimentară și siguranța produselor vândute online, precum și indicațiile geografice. Liderii au convenit să relanseze dialogul la nivel înalt între popoare în 2024.
Liderii au salutat continuarea cooperării în domeniul schimbărilor climatice și al mediului, exemplificată prin acordul recent de a continua să lucreze în continuare la comercializarea emisiilor și la economia circulară. În calitate de economii majore, UE și China trebuie să conducă eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv în cadrul COP28 în curs de desfășurare. UE a recunoscut progresele recente înregistrate în ceea ce privește extinderea energiei regenerabile și intenția Chinei de a aborda problema emisiilor de metan. UE a subliniat responsabilitatea urgentă a tuturor statelor de a-și intensifica ambițiile în materie de climă și a invitat China să se alăture angajamentului global de a tripla capacitatea de energie regenerabilă și de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, precum și angajamentului global privind metanul.
Liderii au discutat, de asemenea, despre sustenabilitatea datoriei, securitatea alimentară, sănătatea și pregătirea pentru pandemii, biodiversitatea, apa, guvernanța oceanelor, poluarea cu plastic și defrișările.
UE și-a reiterat îngrijorarea profundă cu privire la situația drepturilor omului în China, în special încălcările sistemice ale drepturilor omului în Xinjiang și Tibet, munca forțată, tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților, precum și eroziunea continuă a libertăților fundamentale în Hong Kong, unde China ar trebui să își onoreze angajamentele anterioare. UE a salutat reluarea dialogului privind drepturile omului în februarie 2023 și a subliniat că se așteaptă ca următorul dialog să aibă loc în 2024 în China.
UE și-a reafirmat politica consecventă “O singură Chină” și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în strâmtoarea Taiwan. Instabilitatea crescută din Mările Chinei de Est și de Sud amenință prosperitatea și securitatea regională și globală. Ne opunem oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul prin forță sau coerciție. Disputele trebuie soluționate prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Liderii au discutat în continuare despre situația din Peninsula Coreeană, Afganistan, Myanmar și Iran.
COMISIA EUROPEANA
Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”
Published
2 days agoon
December 7, 2023
Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.
Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”.
„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport.
Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”.
Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.
Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.
Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.
„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.
Concrete & Design Solutions

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- ENERGIE6 days ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi