Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noul raport MCV a fost publicat: Încheierea monitorizării României până în 2019 depinde de evitarea măsurilor negative și de îndeplinirea recomandărilor

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, menținând tendința pozitivă a ultimilor ani, potrivit celui mai recent raport MCV publicat de executivul european.

În noul raport pe justiție cu privire la progresele înregistrate de România în cadrul MCV, recomandările Comisiei Europene se axează pe ”responsabilitatea și răspunderea autorităților românești și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor”.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii depinde de ”celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent”.

Precizările privind evitarea măsurilor negative survin în contextul în care la București tema ordonanțelor de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penale au generat proteste cetățenești și l-au determinat pe președintele Klaus Iohannis să declanșeze procedura pentru organizarea unui referendum privind lupta împotriva corupției.

În raportul MCV pentru România sunt menționate și aceste chestiuni”, au declarat oficiali europeni sub protecția anonimatului.

Care sunt principalele recomandări?

Raportul MCV prezentat miercuri analizează evoluțiile din România începând din 2007. La fel ca în anii anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analiză întreprins de Comisie și se bazează pe cooperarea strânsă cu instituțiile din România, precum și pe contribuția societății civile și a altor părți interesate, printre care și a altor state membre. 

În acest sens, este important să se definească în mod clar domeniul de aplicare al MCV. Deciziile de instituire a MCV stabilesc parametrii domeniului de aplicare al Mecanismului privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Acțiunile întreprinse cu respectarea acestor parametri vor determina momentul la care sunt îndeplinite obiectivele. Cu toate acestea, ritmul și profunzimea reformelor au fost în mod inevitabil condiționate pe un plan mai amplu de mediul societal, juridic și politic din România în care evoluează aspectele specifice care fac obiectul MCV.

”Practica legislativă permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferări și etapa consultărilor și îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupția. Este nevoie în continuare să se consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituții și la principiul respectării independenței sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva judecătorilor și procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deși aceste aspecte nu intră în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra capacității de a realiza reformele și, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene”, notează documentul.

Raportul include o serie de recomandări privind intensificarea raportării și o mai mare transparență. Pe termen scurt, acest lucru va permite Comisiei Europene să ajungă la concluziile finale, iar după încheierea MCV va asigura, de asemenea, sprijin pentru sustenabilitatea reformei, întrucât va favoriza responsabilizarea. De asemenea, executivul UE subliniază faptul că natura aparte a domeniului de aplicare al MCV se opune, de asemenea, creării de legături cu alte domenii de politică și, în consecință, Comisia nu consideră că este oportun să se coreleze MCV cu deciziile adoptate în alte domenii, cum ar fi eligibilitatea pentru fondurile structurale și de investiții europene sau aderarea la spațiul Schengen.

Dinamica creată până în prezent permite concentrarea atenției pe măsurile-cheie care trebuie luate; când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din actualul raport vor fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referință, MCV va fi închis. Prin urmare,  recomandările formulate pot fi considerate suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv — cu excepția cazului în care evoluțiile inversează în mod clar sensul progreselor. Comisia  consideră că acest lucru ar trebui să conducă la accelerarea procesului de către autoritățile române și de către UE în ansamblul său.

Comisia Europeană intenționează să prezinte următorul raport la sfârșitul anului 2017 și este pregătită să ofere asistență suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și să încheie, astfel, monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului.

Raportul MCV pentru România poate fi consultat aici.

Deși autoritățile de la București au insistat în dese rânduri pentru ridicarea acestui mecanism, mai ales în lumina progreselor consemnate în ultimele rapoarte, Comisia Europeană nu va ridica în 2017 Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat României, conform unui anunț recent pe care l-a făcut secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou, aflat în vizită la București.

Citiți și MCV|Noul raport pe Justiție – primul test pentru România la 10 de ani de la aderarea la UE: ”O democraţie fără stat de drept nu ne putem imagina în Europa”

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 15 rapoarte (2007-2016) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul publicat anul trecut (2016) este cel mai pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisiei Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare

Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015. În schimb, în toate cele trei rapoarte activitatea Parlamentului în raport cu independența justiției a fost criticată.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual. 

Citiți și Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

Un eurabarometru publicat în 2015 preciza că românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.

Precedentele rapoarte pot fi accesate aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis miercuri comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

”Doresc să abordez politica privind energiile regenerabile și eficența energetică în contextul a ceea ce se întâmplă în prezent pe piețele energetice din Uniunea Europeană, un aspect pe care mulți miniștri l-au adus în discuție. Prețurile energiei electrice au crescut în întreaga Uniune. Acest lucru este rezultatul unei combinații de factori, dar mai ales ca urmare a prețurilor ridicate la gazele naturale și cererii tot mai mari. Acest lucru reprezintă o evoluție globală, majoritatea țărilor fiind afectate, indiferent de poziționarea geografică sau de acordurile de piață”, a descris Kadri Simson.

Comisarul european consideră că ”pe termen lung, soluția pentru dilema de astăzi este clară: avem nevoie de mai multe surse de energie regenerabilă și trebuie să ne îmbunătățim eficiența energetică.”

”În UE, sursele regenerabile sunt deja cea mai ieftină sursă de energie. Trebuie să continuăm să investim în energie eoliană și solară pentru a pune la dispoziția tuturor energie verde la prețuri accesibile. Situația actuală subliniază faptul că trebuie să punem capăt cât mai curând posibil dependenței noastre de combustibilii fosili străini și volatili. De asemenea, trebuie să luăm în serios eficiența energetică. Aceasta este singura soluție reală la sărăcia energetică și cel mai bun antidot la creșterea facturilor la energie – folosind mai puțină energie înseamnă că plătim mai puțină energie. Acum este un moment bun pentru a profita de fondurile de redresare disponibile la nivel european și național și pentru a acorda prioritate renovării și altor măsuri de eficiență energetică”, a explicat Simson.

Până la atingerea acestor obiective, oficialul Comisiei Europene a sugerat că ”există instrumente pe care statele membre le pot folosi pentru a aborda situația: politica în materie de TVA și de accize, măsurile specifice pentru consumatorii săraci și vulnerabili din punct de vedere energetic sau măsurile temporare pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și sprijinul direct pentru consumatori sunt toate măsuri care pot fi luate, în deplină conformitate cu normele UE.”

”Suntem pregătiți să sprijinim toate statele membre în elaborarea măsurilor lor și am făcut acest lucru la nivel bilateral pe tot parcursul verii, într-un mod foarte constructic. Pentru a valorifica această activitate, am propus miniștrilor să elaboreze un set de instrumente mai structurat care, în opinia naostră, ar putea fi util tuturor statelor membre pentru a aborda situația actuală. Astfel, Comisia Europeană ar putea ajuta statele membre să navigheze printre opțiunile de care dispun la nivel național, fără a încălca cadrul politicii UE și având în vedere obiectivele climatice”, a anunțat Kadri Simson.

Prețurile europene de referință la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, cauza fiind nivelul redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia și a întreprinderilor, lucru care a determinat o creștere a costurilor ango la electricitate.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce Spania a făcut apel la o serie de orientări menite să sprijine statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură.

De altfel, țara iberică se numără printre statele care au anunțat deja că vor plafona prețurile gazelor naturale, va reduce taxele și va redirecționa profiturile companiei energetice, ca parte a măsurilor menite să scadă prețurile la utilități.

Acesteia i s-a alăturat de curând Italia, care și ea anunțat că analizează o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

La rândul său, Guvernul grec a informat săptămâna trecută că va cheltui 150 de milioane de euro pentru a reduce facturile de consum până la finalul anului, în vreme ce Franța analizază posibilitatea de a extinde programul de acordare de vouchere pentru energie la mai multe gospodării, informează Adevărul.ro.

În ceea ce privește România, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh, informează Agerpres.

La electricitate, va fi compensată diferenţa dintre cel mai mic preţ din piaţă, 64 de bani pe kWh cu toate taxele incluse, şi cel mediu, 82 de bani pe kWh.

Între timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a făcut joi un pas important împotriva deșeurilor electronice și a inconvenientelor cauzate consumatorilor de prevalența diferitelor încărcătoare incompatibile pentru dispozitivele electronice, potrivit comunicatului oficial. 

Mai mulți ani de colaborare cu industria pe baza unei abordări voluntare, au redus deja numărul încărcătoarelor de telefoane mobile de la 30 la 3 în ultimul deceniu, însă nu a fost găsită o soluție exhaustivă. Însă, Comisia Europeană prezintă acte legislative pentru a stabili o soluție comună de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Odată cu propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio prezentată astăzi, portul de încărcare și tehnologia încărcare rapidă vor fi armonizate: USB-C va deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căștile, difuzoarele portabile și consolele video portabile. În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. Acest lucru va îmbunătăți confortul consumatorilor și va reduce amprenta de mediu asociată producției și eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziția verde și cea digitală.

„Consumatorii europeni au fost frustrați suficient de mult în ceea ce privește încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-și găsi propriile soluții, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câștig important pentru consumatorii noștri și pentru mediu și în conformitate cu ambițiile noastre verzi și digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al instituției, însărcinată cu pregătirea Europei pentru era digitală.

Mai mult, luni, Margrethe Vestager a anunțat că instituția „dă tușa finală” unui proiect de reglementare pentru impunerea unui încărcător de telefon universal. 

„Încărcătoarele alimentează toate dispozitivele noastre electronice esențiale. Cu tot mai multe dispozitive existente pe piață, se vând din ce în ce mai multe încărcătoare care nu sunt interschimbabile sau nu sunt necesare. Dorim să punem capăt acestei situații. Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul și a reduce deșeurile”, a punctat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Astfel, Comisia Europeană propune:

  • Un port de încărcare armonizat pentru dispozitivele electronice: USB-C va fi portul comun. Aceasta va permite consumatorilor să își încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului.
  • Tehnologia de încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea faptului că diferiți producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare și va ajuta la asigurarea faptului că viteza de încărcare este aceeași atunci când se utilizează orice încărcător compatibil pentru un dispozitiv.
  • Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un nou dispozitiv electronic fără un încărcător nou. Acest lucru va limita numărul încărcătoarelor nedorite sau neutilizate. Se estimează că reducerea producției și eliminării noilor încărcătoare va reduce cantitatea de deșeuri electronice cu aproape o mie de tone pe an.
  • Informații mai pertinente pentru consumatori: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea cerută de dispozitiv și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorii vor putea vedea mai ușor dacă încărcătoarele lor pe care le posedă îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil. Împreună cu celelalte măsuri, acest lucru ar ajuta consumatorii să limiteze numărul de încărcătoare noi achiziționate și i-ar ajuta să economisească 250 de milioane EUR pe an care ar fi cheltuiți cu achiziții inutile de încărcătoare.

Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acțiunea mai amplă a Comisiei de abordare a durabilității produselor, în special a produselor electronice de pe piața UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile.

De-a lungul ultimului deceniu, Parlamentul European a făcut presiuni la Comisia Europeană pentru a prezenta o propunere pentru un încărcător universal în vederea combaterii deșeurilor electronice, pentru a ușura viața consumatorilor și pentru a le permite acestora să facă alegeri durabile, se arată într-un comunicat de presă. 

„Trebuie să scăpăm, în sfârșit, de dezordinea de cabluri din sertarele noastre. Cablurile de încărcare universale îi vor ajuta pe consumatori să economisească bani și să salveze resursele planetei”, a transmis președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European, Anna Cavazzini. 

Reamintim că la finalul lunii ianuarie 2020, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene printr-o rezoluție să vină cu reguli mai ferme privind încărcătoarele comune pentru telefoane mobiel.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

Published

on

© Flickr/ OMV Petrom

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au încorporat corect anumite aspecte ale Directivei privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (Directiva 2013/30/UE) în sistemele lor juridice, informează executivul de la Bruxelles într-un comunicat.

Prin această directivă, UE a instituit un set de norme pentru a contribui la prevenirea accidentelor și pentru a reacționa prompt și eficient în cazul în care astfel de accidente se produc.

Conform sursei citate, statele membre trebuie să se asigure că societățile cărora le acordă o licență de explorare sau de producție sunt bine finanțate și dispun de expertiza tehnică necesară și că păstrează resursele disponibile pentru a le pune în funcțiune atunci când este necesar.

“Trebuie să existe o autoritate independentă care să se asigure că sunt respectate cerințele de siguranță, precum și un sistem adecvat pentru a gestiona cererile de despăgubire în caz de accident”, mai arată Comisia.

Potrivit executivului european, companiile sunt pe deplin răspunzătoare pentru daunele de mediu cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. 

România și Polonia au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Tot joi, Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală.

Citiți și Aplicarea dreptului UE în 2020: Comisia Europeană a deschis anul trecut 40 de proceduri de infringement care au vizat România

Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU2 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru protecția mediului înconjurător la reuniunea Alianței pentru Multilateralism de la New York

ONU18 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire la New York cu Eric Swalwell: Congresmanul american a apreciat angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA

NATO15 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ15 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO16 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending