Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noul raport MCV a fost publicat: Încheierea monitorizării României până în 2019 depinde de evitarea măsurilor negative și de îndeplinirea recomandărilor

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, menținând tendința pozitivă a ultimilor ani, potrivit celui mai recent raport MCV publicat de executivul european.

În noul raport pe justiție cu privire la progresele înregistrate de România în cadrul MCV, recomandările Comisiei Europene se axează pe ”responsabilitatea și răspunderea autorităților românești și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor”.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii depinde de ”celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent”.

Precizările privind evitarea măsurilor negative survin în contextul în care la București tema ordonanțelor de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penale au generat proteste cetățenești și l-au determinat pe președintele Klaus Iohannis să declanșeze procedura pentru organizarea unui referendum privind lupta împotriva corupției.

În raportul MCV pentru România sunt menționate și aceste chestiuni”, au declarat oficiali europeni sub protecția anonimatului.

Care sunt principalele recomandări?

Raportul MCV prezentat miercuri analizează evoluțiile din România începând din 2007. La fel ca în anii anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analiză întreprins de Comisie și se bazează pe cooperarea strânsă cu instituțiile din România, precum și pe contribuția societății civile și a altor părți interesate, printre care și a altor state membre. 

În acest sens, este important să se definească în mod clar domeniul de aplicare al MCV. Deciziile de instituire a MCV stabilesc parametrii domeniului de aplicare al Mecanismului privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Acțiunile întreprinse cu respectarea acestor parametri vor determina momentul la care sunt îndeplinite obiectivele. Cu toate acestea, ritmul și profunzimea reformelor au fost în mod inevitabil condiționate pe un plan mai amplu de mediul societal, juridic și politic din România în care evoluează aspectele specifice care fac obiectul MCV.

”Practica legislativă permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferări și etapa consultărilor și îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupția. Este nevoie în continuare să se consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituții și la principiul respectării independenței sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva judecătorilor și procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deși aceste aspecte nu intră în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra capacității de a realiza reformele și, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene”, notează documentul.

Raportul include o serie de recomandări privind intensificarea raportării și o mai mare transparență. Pe termen scurt, acest lucru va permite Comisiei Europene să ajungă la concluziile finale, iar după încheierea MCV va asigura, de asemenea, sprijin pentru sustenabilitatea reformei, întrucât va favoriza responsabilizarea. De asemenea, executivul UE subliniază faptul că natura aparte a domeniului de aplicare al MCV se opune, de asemenea, creării de legături cu alte domenii de politică și, în consecință, Comisia nu consideră că este oportun să se coreleze MCV cu deciziile adoptate în alte domenii, cum ar fi eligibilitatea pentru fondurile structurale și de investiții europene sau aderarea la spațiul Schengen.

Dinamica creată până în prezent permite concentrarea atenției pe măsurile-cheie care trebuie luate; când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din actualul raport vor fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referință, MCV va fi închis. Prin urmare,  recomandările formulate pot fi considerate suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv — cu excepția cazului în care evoluțiile inversează în mod clar sensul progreselor. Comisia  consideră că acest lucru ar trebui să conducă la accelerarea procesului de către autoritățile române și de către UE în ansamblul său.

Comisia Europeană intenționează să prezinte următorul raport la sfârșitul anului 2017 și este pregătită să ofere asistență suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și să încheie, astfel, monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului.

Raportul MCV pentru România poate fi consultat aici.

Deși autoritățile de la București au insistat în dese rânduri pentru ridicarea acestui mecanism, mai ales în lumina progreselor consemnate în ultimele rapoarte, Comisia Europeană nu va ridica în 2017 Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat României, conform unui anunț recent pe care l-a făcut secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou, aflat în vizită la București.

Citiți și MCV|Noul raport pe Justiție – primul test pentru România la 10 de ani de la aderarea la UE: ”O democraţie fără stat de drept nu ne putem imagina în Europa”

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 15 rapoarte (2007-2016) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul publicat anul trecut (2016) este cel mai pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisiei Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare

Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015. În schimb, în toate cele trei rapoarte activitatea Parlamentului în raport cu independența justiției a fost criticată.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual. 

Citiți și Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

Un eurabarometru publicat în 2015 preciza că românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.

Precedentele rapoarte pot fi accesate aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinte al Comisiei Europene: Vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană va recomanda săptămâna viitoare lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României, a declarat, miercuri, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru cetățeni.

“Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri la Bruxelles cu ocazia publicării cor 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.

“În privinţa veştilor nu tocmai bune, am publicat recent raportul în virtutea Articolului 126.3 referitor la România care arată că iniţierea procedurii pentru deficit excesiv împotriva ţării este garantată, întrucât deficitul a fost peste nivelul de 3% din PIB anul trecut şi se estimează că va rămâne aproximativ acelaşi nivel anul acesta şi anul viitor. Ce am văzut în România este practic o acumulare de mult timp a dezechilibrelor fiscale şi o politică fiscală prociclică expansionistă începând din 2016. Statele membre au oferit un aviz care confirmă evaluarea Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că vom continua şi vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare“, a precizat Valdis Dombrovskis.

Anunțul vicepreședintelui Comisiei Europene vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

De altfel, în raportul de țară publicat miercuri, Comisia Europeană avertizează că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

În privinţa performanţelor macroeconomice, raportul notează că economia României continuă să crească, dar într-un  ritm mai lent.

”Creşterea reală a PIB a rămas solidă în 2019, cu un ritm de 4,1%, susţinut de consumul privat, dar şi de investiţii. Potrivit estimărilor, creşterea va încetini la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, din cauza producţiei industriale mai scăzute şi a scăderii cererii externe”, arată raportul.

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Creşterea cererii interne alimentată de politica fiscală va continua, amplificând şi mai mult deficitul de cont curent, care se va deteriora la 5,1% în 2020 şi la 5,4% în 2021, anticipează Comisia.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează: Noua lege a pensiilor, principalul factor de creștere a deficitului bugetar al României la 6,1% din PIB în 2021

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare, previzionează Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România dat publicității miercuri. Cifrele cuprinse în raportul de țară apar în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

Cele mai recente previziuni economice elaborate de Comisia Europeană, în toamna anului trecut, indicau că deficitul bugetar din România va crește la 4,4% din PIB în 2020 și la 6,1% din PIB în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează Comisia Europeană, relatează Agerpres. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.

Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază executivul european.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”. 

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending