Țările UE trebuie să susțină planurile care le-ar priva de competențele de supraveghere a burselor de valori și a altor instituții cheie dacă doresc cu adevărat să construiască o piață financiară în stil american, a declarat comisarul european pentru servicii digitale și uniunea economiilor și a investițiilor, Maria Luís Albuquerque.

„Dacă nu facem nimic diferit față de trecut, nu vom obține rezultate diferite. Așadar, dacă există sprijin, atunci să trecem la fapte”, a declarat aceasta într-un interviu pentru Politico.

Provocarea comisarului portughez adresată restului UE ar putea eșua. Trezoreriile UE sunt deja în alertă din cauza controversatei preluări a puterii, care ar transfera supravegherea marilor companii de servicii financiare transfrontaliere, precum bursele de valori și companiile de criptomonede, de la nivel național la autoritatea de reglementare a valorilor mobiliare a UE din Paris.

„Va fi o discuție dificilă, desigur, dar acestea sunt discuțiile care merită purtate, nu-i așa? De când am sosit, am auzit numai vorbe de susținere pentru uniunea de economii și investiții. Ei bine, acum este momentul să punem în practică acest lucru”, a spus Albuquerque.

Comisia Europeană este pregătită să propună un pachet cuprinzător de reforme privind piețele financiare pe 3 decembrie, inclusiv planurile de supraveghere, în încercarea de a revigora campania eșuată de zece ani a Bruxelles-ului de a crea o piață de capital în stil american.

Conform planurilor prezentate pentru prima dată de POLITICO, precum și proiectelor de documente care schițează propunerea, planul de supraveghere ar consolida considerabil Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în ceea ce privește supravegherea unor instituții precum Nasdaq Europe și Euronext. Proiectul propune, de asemenea, ca viitorul organism de supraveghere să fie independent de intervenția capitalelor UE.

Deși obiectivul principal al unui organism unic de supraveghere este de a stimula economia UE, facilitând operațiunile și investițiile firmelor financiare în cele 27 de țări ale UE, circulația liberă a banilor în blocul european ar crea și noi riscuri în absența unei supravegheri stricte.

În cazul falimentului unei firme, cum ar fi o casă de compensare, care operează în mai multe țări, o autoritate de supraveghere a UE ar putea reacționa mai rapid la problemă decât un grup de autorități naționale de supraveghere care acționează independent.

Accentul pus pe stimularea piețelor de capital din Europa a luat avânt odată cu impactul devastator al pandemiei asupra bugetelor naționale, agravat de eforturile disperate ale UE de a ține pasul cu puterile economice ale SUA și Chinei.

Având în vedere finanțele publice în dificultate din țările membre ale UE și pierderea Londrei ca centru financiar al blocului după Brexit, factorii de decizie politică încearcă să deblocheze 11 trilioane de euro din economiile în numerar deținute de cetățenii UE în conturile lor bancare pentru a stimula economia.

 Existența unei piețe de capital dinamice ar oferi, de asemenea, start-up-urilor din UE șansa de a strânge fonduri de la investitori dispuși să își asume riscuri, în loc să se roage de bănci.

„Avem nevoie de o piață unică. Avem nevoie de amploarea și oportunitățile pe care aceasta le oferă, deoarece este singurul lucru care ne poate ajuta să ne îndeplinim ambițiile”, a afirmat Albuquerque.

Negocierile politice privind propunerea se anunță dificile. Țările mai mici care depind de industria serviciilor financiare, precum Irlanda și Luxemburg, se opun planurilor, deoarece se tem că vor ceda controlul sau că firmele financiare se vor muta mai aproape de ESMA — un avantaj suplimentar pentru francezi.

De cealaltă parte, motorul economiei europene Germania propune crearea unei burse europene unice. 

Alții susțin că inițiativa de a crea un organism de supraveghere al UE va distrage atenția de la obiectivul mai larg de a încuraja deținătorii de economii să investească pe piețe.

Conștientă de provocările care o așteaptă, Albuquerque a declarat că este deschisă la compromisuri pentru a se asigura că propunerile nu vor fi respinse din start. „Nu spun că va trebui să ajungem la un acord care să fie identic cu propunerea Comisiei”, a afirmat ea, adăugând că „dacă există o alternativă mai bună, sunt de acord cu ea”.

Comisia Europeană a selectat 70 de proiecte pentru a contribui la decarbonizarea transporturilor și la consolidarea competitivității industriilor din UE prin instalarea infrastructurii necesare pentru reîncărcarea sau realimentarea diferitelor moduri de transport. Pentru aceste proiecte, Executivul European alocă peste 600 de milioane de euro prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru a stimula investițiile durabile în zonele urbane, inclusiv în porturi și aeroporturi, precum și de-a lungul secțiunilor rutiere ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

România se numără printre beneficiarii importanți ai noii serii de investiții europene dedicate decarbonizării transporturilor, Comisia Europeană selectând cinci proiecte majore care vizează dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică și modernizarea operațiunilor din portul Constanța. Finanțările, de peste 25 de milioane de euro cumulat, vor permite instalarea a sute de puncte de reîncărcare rapidă pe principalele rute TEN-T, extinderea rețelelor naționale de stații pentru vehicule ușoare și grele, precum și electrificarea operațiunilor logistice din cel mai mare port al țării.

1. Pan European Network – Electric (BG, RO) Cod: 24-EU-TC-PAN-E

• Coordonator: ELDRIVE HOLDING GmbH (AT)
• Finanțare recomandată: 7.860.000 €
• Descriere: Instalarea a 175 de puncte de încărcare (88 pentru vehicule ușoare – min. 150 kW și 87 pentru vehicule grele – min. 350 kW) în 25 de locații din România și Bulgaria.

2. Extended East Europe Electric Route (RO, GR) Cod: 24-EU-TC-BlueRoute 4E

• Coordonator: PPC Blue Romania SRL
• Finanțare: 3.420.000 € (unit contribution)
• Descriere: Instalarea a 106 puncte de încărcare (98 pentru LDV – min. 150 kW și 8 pentru HDV – min. 350 kW) în 34 de locații în România și Grecia.

3. Dezvoltarea infrastructurii Rompetrol pentru combustibili alternativi Cod: 24-RO-TC-22EV-RFG-KMG-DWS

• Coordonator: Rompetrol Financial Group SRL
• Finanțare: 2.010.000 € (unit contribution)
• Descriere: Instalarea a 52 de puncte de încărcare (37 × 150 kW și 15 × 350 kW) în 22 de locații din România, pe rețeaua TEN-T.

4. Extinderea rețelei EVConnect în România Cod: 24-RO-TC-EVConnect

• Coordonator: Smart Business & Technologies Solutions SRL
• Finanțare: 4.080.000 € (unit contribution)
• Descriere: Instalarea a 76 de puncte de încărcare DC: – 60 × 350 kW pentru vehicule grele (HDV) – 16 × 150 kW pentru vehicule ușoare (LDV) în 32 de locații strategice din România.

5. Electrificarea terminalului DP World – Constanța Cod: 24-RO-TC-TEDPW

• Coordonator: Constanța South Container Terminal SRL
• Cost total eligibil recomandat: 39.646.483 €
• Finanțare CEF: 19.823.241,50 € Descriere: Un proiect major de electrificare a portului Constanța, incluzând: – infrastructură electrică pentru 29 de blocuri de containere – sistem OPS pentru nave (două instalații de 5 MVA) – hub de încărcare pentru camioane terminale electrice – achiziția a 10 Electric Terminal Trucks.

De exemplu, 24 de porturi vor primi fonduri pentru a implementa alimentarea cu energie electrică la mal, pentru a ecologiza operațiunile portuare și pentru a investi în infrastructura de alimentare cu amoniac.

Aceste măsuri vor contribui la tranziția sectorului către combustibili regenerabili și cu emisii reduse de carbon, ceea ce reprezintă o prioritate susținută de recentul Plan de investiții în transportul durabil. Între timp, rețeaua de puncte de încărcare accesibile publicului de-a lungul TEN-T va crește cu peste 500 de locații odată cu introducerea unei noi infrastructuri de încărcare pentru camioane, inclusiv încărcătoare de megawați.

Facilitatea pentru infrastructura combustibililor alternativi (AFIF) este un motor cheie al eforturilor UE de a extinde infrastructura de aprovizionare cu combustibili alternativi în întreaga sa rețea transeuropeană de transport. Aceasta completează regulamentele ReFuelEU Aviation și FuelEU Maritime, care vizează decarbonizarea sectoarelor aviației și maritim. Din cauza epuizării fondurilor, a treia etapă de selecție va fi anulată.

Comisia Europeană va evalua acum potențialele refluxuri și va pregăti ulterior un nou program de lucru și o cerere de propuneri în lunile următoare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a prezentat într-o scrisoare statelor membre ale Uniunii Europene trei variante de finanțare pentru Ucraina, menționând că acestea pot fi, de asemenea, combinate, potrivit documentului consultat luni de Reuters, scrie Agerpres.

„Am identificat trei opțiuni principale, respectiv finanțarea sprijinului de către statele membre prin granturi, un împrumut cu acoperire limitată finanțat de împrumuturi ale Uniunii Europene pe piețele financiare, sau un împrumut cu acoperire limitată legat de soldul disponibil al activelor imobilizate” ale Rusiei, a afirmat șefa executivului european.

Ea a precizat în scrisoare că variantele „nu se exclud reciproc”, ci „pot fi combinate sau succesive”.

În cadrul ultimului summit, liderii UE au amânat luarea unei decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei, în pofida apelului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a acționa rapid pentru ca Moscova să plătească pentru războiul său, cu Belgia blocând propunerea de a utiliza miliardele aflate în Bruxelles pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat efortului de război al Ucrainei.

Belgia, unde se află majoritatea activelor respective, și-a exprimat îngrijorare cu privire la intenția respectivă.

Oficialii UE avertizează că refuzul Belgiei de a sprijini un împrumutul pentru Ucraina ar putea determina Fondul Monetar Internațional să blocheze sprijinul financiar pentru Kiev, ceea ce ar provoca o pierdere în lanț a încrederii în viabilitatea economică a țării afectate de război.

Șefii de stat sau de guvern din toate țările UE, cu excepția Ungariei, i-au cerut președintei von der Leyen să propună mai multe opțiuni.

Von der Leyen a atras atenția că „având în vedere urgența situației, complexitatea variabilă a opțiunilor și nevoia de a începe plățile în trimestrul al doilea din 2026, oricare opțiune selectată poate fi considerată tranzitorie și limitată în timp”.

De exemplu, fondurile nerambursabile din partea statelor membre și împrumuturile Uniunii pe piețele financiare „ar putea fi folosite ca soluții-punte” până la următorul buget pe termen lung al UE, care va intra în vigoare în 2028, putând constitui o garanție.

Ursula von der Leyen a insistat că este nevoie de o decizie rapidă, pentru a permite un acord privind finanțarea Ucrainei la următoarea reuniune a Consiliului European, în decembrie.