Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă o serie de bune practici pentru a-i ajuta pe fermieri să optimizeze modul în care utilizează îngrășămintele și să își reducă dependențele

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat o comunicare privind asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor, care joacă un rol semnificativ în securitatea alimentară și care sunt afectate de războiul rus din Ucraina ți de criza energetică.

Conform unui comunicat al instituției, comunicarea prezintă o gamă largă de acțiuni și orientări cu privire la modul de abordare a provocărilor cu care se confruntă în prezent fermierii și industria din UE, precum și țările în curs de dezvoltare. Necesitatea de a consolida reziliența și sustenabilitatea globală a sistemelor noastre alimentare pe termen mediu și lung este, de asemenea, abordată în conformitate cu Comunicarea privind garantarea securității alimentare, adoptată în martie 2022, cu Strategia „De la fermă la consumator” și cu REPowerEU.

”Utilizarea gazelor ca armă de către Rusia are repercusiuni negative asupra pieței mondiale a îngrășămintelor, afectând fermierii și securitatea alimentară în întreaga lume. Comisia ia măsuri pentru a reduce presiunea asupra fermierilor atât în interiorul, cât și în afara UE. Calea durabilă de urmat este să ne concentrăm asupra eficienței și a alternativelor. Acest lucru va contribui, de asemenea, la reducerea presiunii asupra aprovizionării globale cu îngrășăminte. De asemenea, ar trebui să profităm de această ocazie pentru a spori producția de amoniac verde, produs cu energie din surse regenerabile. Cu cât suntem mai eficienți și cu cât trecem mai repede la alternative la îngrășămintele minerale, cu atât vom fi mai puțin dependenți de combustibilii fosili, iar sistemul nostru alimentar va fi mai rezilient”, a subliniat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru implementarea Pactului verde european.

Acțiuni de menținere a unei producții durabile de îngrășăminte în UE și de reducere a dependențelor

Comunicarea prezintă mai multe bune practici și căi de urmat pentru a-i ajuta pe fermieri să optimizeze modul în care utilizează îngrășămintele și să își reducă dependențele, asigurând în același timp randamentul recoltelor:

  • Sector critic: Statele membre pot acorda prioritate accesului continuu și neperturbat la gaze naturale al producătorilor de îngrășăminte prin planurile lor naționale de urgență, în caz de raționalizare a gazelor, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”.
  • Sprijin financiar specific: Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat permite statelor membre să ofere sprijin specific fermierilor și producătorilor de îngrășăminte. Fondurile generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piață ale anumitor producători de energie electrică și contribuția de solidaritate pot fi, de asemenea, utilizate, sub rezerva condițiilor aplicabile, în scopul schemelor naționale de sprijin. În plus, Comisia va examina împreună cu statele membre oportunitatea de a utiliza rezerva pentru agricultură în valoare de 450 de milioane EUR pentru exercițiul financiar 2023 pentru fermierii afectați de costurile ridicate ale factorilor de producție.
  • O mai mare transparență a pieței: În 2023, Comisia va lansa un observator al pieței îngrășămintelor pentru a face schimb de date privind producția, utilizarea, prețurile și comerțul.
  • Practici agricole durabile și formare: Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că fermierii recurg pe scară largă la intervenții relevante, cum ar fi planurile de gestionare a nutrienților, însănătoșirea solului, agricultura de precizie, agricultura ecologică, utilizarea culturilor de leguminoase în schemele de rotație a culturilor. De asemenea, Comisia va invita statele membre să analizeze stabilirea de priorități ulterioare și creșterea nivelului de ambiție al unor astfel de intervenții cu ocazia viitoarelor revizuiri ale planurilor lor strategice PAC.
  • Mai multe îngrășăminte organice: Înlocuirea, ori de câte ori este posibil, a îngrășămintelor minerale cu îngrășăminte organice va reduce dependența UE de gaze, precum și amprenta de carbon a acestui sector. Regulamentul privind produsele fertilizante asigură deja un acces mai bun pe piață al îngrășămintelor produse din deșeuri recuperate și din alternative verzi și circulare la gazele naturale. Orizont Europa a investit, de asemenea, 180 de milioane EUR în proiecte privind optimizarea bugetului pentru nutrienți, produsele fertilizante alternative și soluțiile bazate pe natură pentru gestionarea nutrienților. De asemenea, Comisia va adopta în 2023 un plan de acțiune integrat privind gestionarea nutrienților pentru a promova o utilizare mai eficientă a nutrienților, ținând seama de punctele de plecare ale statelor membre și de Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării.
  • Tranziția către îngrășăminte mai ecologice: Comisia va încuraja statele membre să sprijine investițiile în hidrogenul și biometanul din surse regenerabile pentru producția de amoniac.
  • Diversificarea comerțului: Comisia a contactat furnizori alternativi de îngrășăminte pentru a compensa livrările care proveneau anterior din Belarus și Rusia. De asemenea, în iulie 2022, Comisia a propus suspendarea tarifelor comerciale pentru amoniac și uree, utilizate pentru producerea îngrășămintelor azotoase.

Acțiuni de sprijinire a țărilor vulnerabile și de îmbunătățire a securității alimentare la nivel mondial

Fermierii din întreaga lume, în special cei din țările vulnerabile, resimt acut impactul tensiunilor de pe piața îngrășămintelor. Pe plan internațional, Comisia Europeană își va continua eforturile de a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial prin:

  • continuarea colaborării cu statele sale membre și cu instituțiile financiare europene, în cadrul unei abordări de tip Echipa Europa, în ceea ce privește contribuția la cele patru componente ale răspunsului Echipei Europa la insecuritatea alimentară la nivel mondial (solidaritate, producție, comerț și multilateralism).
  • Cooperarea cu anumite țări partenere ale UE, inclusiv prin intermediul Provocării globale privind îngrășămintele, pentru a le reduce dependența și consumul de îngrășăminte minerale importate în vederea îmbunătățirii gestionării nutrienților, a creșterii eficienței îngrășămintelor și a practicilor agricole alternative, cu un accent deosebit pe extindere și pe serviciile de consiliere pentru fermieri.
  • Îmbunătățirea transparenței pieței mondiale a îngrășămintelor, prin contribuția la inițiativele internaționale relevante privind îngrășămintele, în special la Sistemul de informații privind piața agricolă (AMIS) al G20.
  • Intensificarea sprijinului pentru abordarea nevoilor legate de balanța de plăți, inclusiv prin intermediul Fondului FMI pentru reducerea sărăciei și creștere economică, și consolidarea cooperării cu instituțiile financiare internaționale (IFI) în cadrul Global Gateway pentru a dezvolta investiții inovatoare și durabile.
  • Inițierea de discuții privind îmbunătățirea transparenței, inclusiv evitarea restricțiilor la export în ceea ce privește comerțul cu îngrășăminte în cadrul OMC, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul declarației privind insecuritatea alimentară convenite cu ocazia ultimei conferințe ministeriale.
  • Continuarea colaborării cu statele membre pentru a asigura buna desfășurare a comerțului mondial cu produse agroalimentare, inclusiv cu îngrășăminte.
  • Consolidarea în continuare a asistenței alimentare umanitare din partea UE, care se ridică deja la peste 900 de milioane EUR până în prezent în 2022. Cu aproximativ 55 % mai mult decât anul trecut și cu aproape 80 % mai mult decât în 2020.

Dincolo de disponibilitatea, prețurile abordabile și utilizarea îngrășămintelor, UE va continua să abordeze cauzele profunde ale foametei, inclusiv conflictele și insecuritatea, schimbările climatice și șocurile economice.

UE va colabora cu partenerii săi internaționali și cu statele membre pentru a sprijini consolidarea capacităților de producție locale și crearea unor sisteme alimentare durabile și reziliente în contextele cele mai fragile.

Promovând acest obiectiv, UE va pregăti terenul pentru abordări inovatoare în sprijinul gestionării integrate a fertilității solului, aplicând un set divers de soluții specifice amplasamentului în materie de fertilitate a solului, care să conducă la câștiguri de randament durabile.

Invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a înrăutățit situația deja dificilă de pe piața îngrășămintelor, în contextul pandemiei de COVID-19. Producția de îngrășăminte azotoase depinde de gazele naturale. Nivelul maxim al prețului gazelor a condus la o creștere cu 149 % a prețurilor îngrășămintelor în septembrie 2022, comparativ cu anul precedent.  Prin urmare, fermierii au amânat și și-au redus achizițiile de astfel de produse. Acest lucru ar putea duce la o recoltă mai săracă anul viitor și, în cele din urmă, la creșterea prețurilor la alimente, cu efecte potențial devastatoare asupra securității alimentare, în special în regiunile vulnerabile ale lumii, care depind în mare măsură de importul unor astfel de produse și care prezintă niveluri deja ridicate de insecuritate alimentară.

Prețurile ridicate și instabile ale îngrășămintelor reprezintă o provocare pentru fermierii din UE. Achizițiile de îngrășăminte reprezintă, în medie, aproximativ 6 % din ponderea costurilor de producție și până la 12 % pentru fermierii care cultivă culturi arabile. Obiectivul strategiei UE „De la fermă la consumator” este de a reduce pierderile de nutrienți cu 50 % până în 2030, menținând în același timp fertilitatea solului. Pe lângă faptul că generează beneficii economice și de mediu clare, eficientizarea acestui proces în UE va reduce și tensiunile de pe piața mondială.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre să-și respecte angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, conform prevederilor Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”plafoanele naționale de emisie” sau ”Directiva NEC”).

Conform unui comunicat al instituției, directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți care trebuie atinse de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030.

Statele membre trebuie să stabilească programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCP) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

Pactul Verde European, prin intermediul căruia Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic, pune accentul pe reducerea poluării atmosferice, care se numără printre principalii factori care afectează negativ sănătatea umană.

 Comisia a analizat inventarele naționale de emisii ale mai multor poluanți prezentate de statele membre în 2022 (reflectând emisiile din 2020).

Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au respectat angajamentele pentru unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNAIC ale majorității acestor state membre nu au asigurat atingerea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de origine umană, astfel cum prevede directiva.

Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul pentru care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dă asigurări că va face tot ce îi stă în putință pentru a eradica antisemitismul și orice formă de discriminare în UE: Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC

Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul, ci este din nou în creștere în Europa, a atras atenția președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul său publicat în preambului Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului care marchează anul acesta 78 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau.

Ea a amintit că anul 2023 ”va fi marcat de onorarea rezistenței și a revoltei evreilor din Europa ocupată de naziști”.

”Vom marca împlinirea a 80 de ani de la revolte majore, cum ar fi revolta din ghetoul Varșoviei de la 19 aprilie 1943, care a devenit un simbol al rezistenței evreiești și al brutalității regimului nazist. Vom comemora în același timp și alte acțiuni de rezistență; de exemplu, în Belgia, în aceeași zi, trei membri ai rezistenței – Robert Maistriau, Youra Livchitz și Jean Franklemon – au sabotat un tren care ducea la Auschwitz evrei condamnați la moarte. Mai mulți oameni au putut apoi să fugă din tren și 120 au supraviețuit. S-au organizat și alte revolte despre care s-a vorbit mai puțin, cum ar fi cele din lagărele de concentrare și exterminare de la Treblinka și Sobibor sau din ghetoul de la Białystok. Pentru că evreii nu au fost victime pasive, ci au organizat rezistența împotriva naziștilor”, a subliniar Ursula von der Leyen.

Ea a punctat că aceste evenimente arată încă o dată ”forța, curajul și hotărârea acestor luptători și partizani evrei, care, slab înarmați, au reușit să învingă prin revolte cu sorți mici de izbândă și fiind pândiți de o moarte aproape sigură. Au luptat în numele justiției; au avut determinarea să riposteze”.

Citându-l pe Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz și laureat al Premiului Nobel, Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze că ”Europa poate prospera doar atunci când și comunitățile sale evreiești prosperă”.

Citiți și:
Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

”După cum a declarat Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz: <<Întrebarea nu este de ce nu au luptat toți evreii, ci de ce au luptat atât de mulți dintre ei. Torturați, bătuți, înfometați, unde au găsit puterea – spirituală și fizică – de a rezista?>> Nu putem rămâne tăcuți atunci când are loc o nedreptate, când sunt comise masacre. Trebuie să denunțăm antisemitismul, atitudinile antirome și toate formele de ură și discriminare – pe motive de origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă sau handicap. Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul. Antisemitismul este din nou în creștere în Europa. La fel este și negarea, denaturarea, banalizarea Holocaustului, care alimentează antisemitismul și distorsionează memoria colectivă și coeziunea Europei”, a mai spus oficialul european.

Președinta Comisiei Europene a dat asigurări că ”vom face tot ceea ce ne stă în putință să eradicăm antisemitismul și orice formă de discriminare în Uniunea Europeană, pentru a crea o societate europeană deschisă, favorabilă incluziunii și bazată pe egalitate” în numele ”celor cele șase milioane de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care sute de mii de romi, uciși în timpul Holocaustului”.

Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea victimelor Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că nu ne vom uita niciodată istoria.

Anul acesta, ca parte a eforturilor sale de a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comisia Europeană a organizat, la 23 ianuarie, conferința de comemorare a Holocaustului „Remembering the Past. Shaping the Future” („Să ne reamintim trecutul, să ne clădim viitorul”), în parteneriat cu președinția suedeză a Consiliului, cu președinția suedeză a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) și cu organizațiile-umbrelă evreiești cu sediul la Bruxelles.

Pentru a sensibiliza opinia publică și a combate denaturarea Holocaustului, Comisia a lansat și continuă să desfășoare campania mondială #ProtectTheFacts împreună cu Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO și Organizația Națiunilor Unite.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.

În ianuarie 2022, ONU a adoptat o nouă rezoluție, prin care condamnă negarea și denaturarea Holocaustului. Această rezoluție îndeamnă membrii ONU și societățile care gestionează platforme de comunicare socială să ia măsuri active de combatere a antisemitismului și a negării sau denaturării Holocaustului.

Comisia Europeană și statele membre ale UE s-au angajat să combată atitudinile antirome ca parte a Cadrului strategic al UE privind romii și a Recomandării Consiliului privind romii. La 9 ianuarie 2023, a fost adoptat primul raport de evaluare a cadrelor strategice naționale pentru romi ale statelor membre.

În cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), Comisia Europeană va furniza în 2023 peste 10 milioane EUR din fonduri UE pentru a sprijini proiecte consacrate memoriei istorice europene. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care vizează consolidarea comemorării Holocaustului și a educației și cercetării în domeniu sau combaterea negării și denaturării Holocaustului. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Conținutul online cu caracter terorist: Comisia Europeană deschide o procedură de infringement României și altor 21 de state UE pentru neîndeplinirea unor obligații

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere unui număr de 22 de state membre, între care și România, pentru neîndeplinirea anumitor obligații prevăzute în Regulamentul privind diseminarea conținutului online cu caracter terorist, cum ar fi: obligația de a desemna autoritatea sau autoritățile însărcinate să emită ordine de eliminare a conținutului și de a notifica Comisiei aceste autorități; obligația de a numi un punct de contact public și de a stabili norme și măsuri privind sancțiunile aplicabile în caz de neîndeplinire a obligațiilor legale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 22 de state membre vizate de această procedură de infringement din partea executivului european de la Bruxelles sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia

Faptul că în continuare pe site-urile web există conținut cu caracter terorist reprezintă un risc grav pentru cetățeni și pentru societate în ansamblul său. Teroriștii utilizează în mod abuziv internetul pentru a-și difuza mesajele menite să intimideze, să radicalizeze, să recruteze și să faciliteze săvârșirea de atacuri teroriste. Recentele atacuri teroriste comise pe teritoriul UE, cum ar fi cel foarte recent de la Bratislava din 12 octombrie 2022, ne reamintesc fără echivoc rolul pe care conținutul online cu caracter terorist îl joacă în planificarea și desfășurarea unor astfel de atacuri. Pentru a combate această amenințare, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri și inițiative voluntare și legislative menite să contribuie la atenuarea amenințării teroriste.

Combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist oferă un cadru juridic care garantează faptul că furnizorii de servicii de găzduire, care pun conținutul utilizatorilor la dispoziția publicului, combat utilizarea abuzivă a serviciilor lor pentru diseminarea de conținut online cu caracter terorist. Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică de la 7 iunie 2022. Furnizorii de servicii de găzduire sunt obligați să elimine conținutul cu caracter terorist în termen de o oră de la primirea unui ordin de eliminare din partea autorității unui stat membru și să ia măsuri atunci când platformele lor sunt expuse la conținut cu caracter terorist.

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică tuturor furnizorilor de servicii de găzduire care își oferă serviciile pe teritoriul UE, inclusiv furnizorilor de platforme de comunicare socială, de servicii de partajare de materiale video, de imagini și de materiale audio. Regulamentul prevede obligația ca furnizorii care sunt expuși la conținut cu caracter terorist să adopte măsuri specifice, prevede sancțiuni pentru încălcări și include garanții solide pentru protejarea drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare și de informare. Regulamentul conține, de asemenea, cerințe clare privind acordarea de compensații utilizatorilor, precum și privind întocmirea unor rapoarte anuale de transparență de către furnizorii de servicii de găzduire și de către autoritățile naționale competente.

Potrivit Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, statele membre trebuie să desemneze o autoritate responsabilă, care să aibă atribuții și resurse adecvate, inclusiv un punct de contact. Statele membre trebuie să se asigure că se aplică sancțiuni atunci când furnizorii de servicii de găzduire nu își respectă obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist; valoarea sancțiunilor financiare poate ajunge până la 4 % din cifra de afaceri globală a furnizorului de servicii de găzduire. Statele membre trebuie să comunice Comisiei măsurile pe care le-au adoptat pentru a-și îndeplini aceste obligații de a desemna autoritățile responsabile și de a adopta norme în materie de sancțiuni. În absența unui cadru solid de punere în aplicare, obiectivul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist ar fi compromis. Scopul deciziei adoptate astăzi este de a asigura faptul că statele membre în cauză își adaptează normele naționale cât mai curând posibil la legislația UE.

Statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Context

În 2015, Comisia a lansat Forumul UE pentru internet pentru a consolida cooperarea voluntară dintre statele membre și platformele de internet. Forumul permite, pe de o parte, schimbul de opinii cu privire la tendințele și evoluția utilizării internetului de către teroriști, iar, pe de altă parte, combaterea abuzului sexual online asupra copiilor.

Angajamentul de a combate terorismul, împreună cu criminalitatea organizată și criminalitatea informatică, a fost confirmat în Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025. Agenda privind combaterea terorismului, prezentată în decembrie 2020, a pus, la rândul său, accentul pe prevenirea radicalizării online și offline, inclusiv prin prezentarea unei propuneri de regulament privind conținutul online cu caracter terorist. Acest lucru a dus la adoptarea Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist de către legiuitorul UE la 29 aprilie 2021.

Pentru a detecta, a investiga și a combate conținutul cu caracter terorist pe internet, inclusiv pe platformele de comunicare socială, Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU) dezvoltă o platformă a UE privind conținutul ilegal online (PERCI), un sistem unic care conectează toate statele membre cu scopul de a facilita introducerea de semnalări și emiterea de ordine de eliminare a conținutului. Toate statele membre au convenit să utilizeze acest sistem pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist. PERCI va permite coordonarea și schimbul de informații în timp real, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, și va facilita transmiterea de rapoarte de transparență cu privire la activitățile care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 min ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO14 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.18 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.19 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.19 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac21 hours ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

U.E.21 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că va continua ”să discute cu Rusia”, în pofida criticilor, dar lansează un apel la adresa Chinei de a se pronunța împotriva ”războiului imperialist” din Ucraina

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

NATO1 day ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO2 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending