COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană prezintă Planul de acțiune privind energia eoliană europeană care prevede acțiuni imediate în șase domenii principale: Nu putem avea tranziție verde de succes fără o bază industrială puternică
Published
1 year agoon
By
Teodora IonComisia Europeană a prezentat marți Planul de acțiune privind energia eoliană europeană pentru a se asigura că tranziția către o energie curată merge mână în mână cu competitivitatea industrială și că energia eoliană continuă să fie o poveste de succes europeană.
Potrivit unui comunicat al instituției, planul de acțiune va contribui la menținerea unui lanț de aprovizionare cu energie eoliană sănătos și competitiv, cu o rezervă clară și sigură de proiecte, care să atragă finanțarea necesară și să concureze în condiții echitabile la nivel mondial. El este însoțit de o comunicare privind realizarea obiectivelor ambițioase ale UE în materie de energie offshore, inclusiv energia eoliană, ca urmare a Strategiei UE privind energia din surse regenerabile offshore adoptate în urmă cu trei ani.
”Nu poate exista o tranziție verde de succes fără o bază industrială puternică. Trebuie să ne asigurăm că toate sectoarele sunt în măsură să funcționeze într-un mediu propice pentru a contribui în mod eficace la atingerea obiectivelor noastre ambițioase în materie de climă și energie. Acest pachet va ajuta sectorul european al energiei eoliene să se dezvolte pe teritoriul nostru și să concureze la nivel mondial, reducând astfel dependențele de furnizorii externi și creând locuri de muncă verzi pentru lucrători”, a menționat Maros Sefcovic, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european, relații interinstituționale și prospectivă.
Un răspuns european comun pentru a face față unei combinații unice de provocări
Planul de acțiune stabilește acțiuni imediate care trebuie întreprinse împreună de Comisie, de statele membre și de industrie, valorificând politicile și legislația existente și axându-se pe șase domenii principale:
- Accelerarea implementării prin creșterea previzibilității și un proces de autorizare mai rapid. Instalațiile eoliene adăugate în 2022 au adus o capacitate record, de 16 GW, ceea ce reprezintă o creștere cu 47 % față de 2021. Totuși, aceasta se situează cu mult sub nivelul de 37 GW/an necesar pentru atingerea obiectivului UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. Comisia lansează împreună cu statele membre inițiativa „Accele-RES” pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a normelor revizuite ale UE privind energia din surse regenerabile, punând un accent mai mare pe digitalizarea proceselor de autorizare și pe asistența tehnică acordată statelor membre. În plus, statele membre sunt încurajate să sporească vizibilitatea rezervei de proiecte prin angajamente privind energia eoliană, calendare transparente ale licitațiilor și planificare pe termen lung. În cele din urmă, Comisia va sprijini construirea necesară de rețele electrice prin intermediul unui plan de acțiune privind rețelele, ulterior în cursul acestui an.
- Îmbunătățirea conceperii licitațiilor. Pe baza propunerii de regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a reformei organizării pieței energiei electrice, Comisia va sprijini statele membre pentru a îmbunătăți licitațiile prin criterii bine concepute și obiective care recompensează echipamentele cu o valoare adăugată mai mare și se asigură că proiectele sunt realizate pe deplin și la timp. În afara UE, proiectele Global Gateway vor utiliza într-o măsură mai mare standardele în materie de achiziții publice strategice. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică.
- Acces la finanțare. Pentru a accelera investițiile și finanțarea producției de energie eoliană în Europa, Comisia va facilita accesul la finanțarea UE, în special prin Fondul pentru inovare, în timp ce Banca Europeană de Investiții (BEI) va pune la dispoziție garanții de diminuare a riscurilor. De asemenea, Comisia încurajează statele membre să utilizeze pe deplin flexibilitatea oferită de Cadrul temporar modificat de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat pentru a sprijini producția de energie eoliană din UE.
- Un mediu internațional echitabil și competitiv. Pentru a se asigura că sectorul energiei eoliene poate funcționa în condiții de concurență echitabile, Comisia monitorizează îndeaproape posibilele practici comerciale neloiale care îi avantajează pe producătorii străini de energie eoliană și va continua să utilizeze acordurile comerciale pentru a facilita accesul la piețele străine, promovând în același timp adoptarea de standarde ale UE și internaționale pentru acest sector. De asemenea, Comisia va colabora cu investitorii pentru a identifica și a înlătura obstacolele din calea investițiilor.
- Competențe. Parteneriatele la scară largă pentru competențe în domeniul surselor regenerabile de energie vor fi un forum esențial pentru stimularea proiectelor de dezvoltare a competențelor. Prin regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, Comisia va facilita, de asemenea, lansarea academiilor europene de competențe specifice industriei cu zero emisii nete – inclusiv a unei academii dedicate sectorului energiei eoliene, concepute pentru a sprijini acțiunile statelor membre de perfecționare și recalificare a lucrătorilor. Academiile vor elabora conținut și materiale didactice și vor urmări formarea a 100 000 de cursanți în termen de trei ani de la înființare.
- Implicarea industriei și angajamentele statelor membre. Comisia va colabora cu statele membre și cu industria energiei eoliene în vederea elaborării unei Carte europene a energiei eoliene care să îmbunătățească condițiile favorabile menținerii competitivității industriei eoliene europene.
O nouă viziune pentru implementarea accelerată a energiei eoliene offshore
Se preconizează că energia eoliană offshore va avea o contribuție semnificativă la obiectivele UE în materie de climă și energie în anii următori. Pe baza Strategiei privind energia din surse regenerabile offshore din 2020, statele membre au convenit recent asupra unor noi obiective ambițioase pentru generarea de energie din surse regenerabile offshore până în 2050, cu obiective intermediare pentru 2030 și 2040 pentru fiecare dintre cele cinci bazine maritime ale UE.
În 2022, capacitatea instalată offshore cumulată a UE-27 s-a ridicat la 16,3 GW. Aceasta înseamnă că, pentru a reduce decalajul dintre capacitatea de 111 GW la care s-au angajat statele membre și capacitatea din 2022, trebuie să instalăm în medie aproape 12 GW/an, adică de 10 ori mai mult decât noua capacitate de 1,2 GW instalată anul trecut.
Acesta este motivul pentru care Comisia își dublează eforturile de a sprijini în mod specific sectorul energiei din surse regenerabile offshore, stabilind acțiuni suplimentare prin care: să consolideze infrastructura de rețea și cooperarea regională, să accelereze procesul de autorizare, să asigure amenajarea integrată a spațiului maritim, să consolideze reziliența infrastructurii, să susțină cercetarea și inovarea și să dezvolte lanțuri de aprovizionare și competențe.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Banca Mondială a lansat foaia de parcurs privind energia eoliană românească din Marea Neagră. Sebastian Burduja: Vorbim de proiecte de până la 19 miliarde de euro până în 2035
Ministrul Energiei: România dispune de resurse semnificative de energie regenerabilă și gaze naturale, care ar putea transforma țara într-un lider energetic regional
Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre
România, Bulgaria și Grecia au semnat o declarație comună care transformă cele trei țări într-un pol energetic regional. Burduja: Demonstrează hotărârea noastră de a construi un viitor energetic mai sigur și mai verde
Proiectul de lege privind exploatarea energiei eoliene offshore a fost pus în dezbatere publică. Burduja: Potențialul eolian la Marea Neagră este unul uriaș, vorbim de peste 75GWh
Energia eoliană a devenit principala sursă de energie electrică în Germania
COMISIA EUROPEANA
UE este alături de ”poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”: Revenirea Georgiei la valorile europene și la calea aderării la UE este în mâinile liderilor georgieni
Published
6 hours agoon
December 2, 2024By
Teodora IonUniunea Europeană își exprimă regretul față de hotărârea leadership-ului georgian de a se îndepărta de UE și de valorile europene și ”este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, au transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere Marta Kos în urma deciziei Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.
”Observăm că acest anunț marchează o abatere de la politicile tuturor guvernelor georgiene anterioare și de la aspirațiile europene ale marii majorități a poporului georgian, astfel cum sunt consacrate în Constituția Georgiei. Reamintim că acțiunile autorităților georgiene și regresul democratic au condus la oprirea de facto a procesului de aderare încă din luna iunie a acestui an și că asistența financiară din partea UE de care beneficiază în mod direct autoritățile georgiene este în prezent suspendată. Poporul georgian a ieșit din nou în stradă pentru a-și reafirma aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană. UE condamnă cu fermitate violența împotriva protestatarilor pașnici, care își susțin cu tărie viitorul european și democratic. Aceste acțiuni ale guvernului georgian au consecințe directe asupra relației noastre”, semnalează Kallas și Kos, oficiali care și-au preluat recent prerogativele după ce Comisia Europeană condusă de von der Leyen a fost validată de Parlamentul European.
Cele două fac apel pa autoritățile georgiene să ”respecte dreptul la libertatea de întrunire și exprimare și să se abțină de la folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici, a politicienilor și a reprezentanților mass-media”.
”Toate actele de violență trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere. UE își reiterează preocupările serioase cu privire la regresul democratic continuu al țării, inclusiv neregulile care au avut loc în perioada premergătoare și în timpul recentelor alegeri parlamentare. În acest context, UE așteaptă cu interes raportul final al OSCE/ODIHR și recomandările acestuia. UE este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european. Ușa către UE rămâne deschisă, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea de aderare la UE este în mâinile liderilor georgieni”, conchid Kaja Kallas și Marta Kos.
Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.
Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.
Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a patra zi la rând în stradă pentru a protesta.
COMISIA EUROPEANA
După aprobarea în Parlamentul European, Comisia von der Leyen 2 își preia oficial atribuțiile astăzi
Published
1 day agoon
December 1, 2024By
Andreea RaduDupă aprobarea sa în Parlamentul European, miercuri, noua echipă condusă de Ursula von der Leyen îşi preia oficial atribuţiile duminică, 1 decembrie. Comisia von der Leyen 2 a fost validată, în plenul de la Strasbourg, cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri.
Aleasă pentru un nou mandat în iulie 2024, șefa executivului european a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European componența Comisiei Europene pentru mandatul 2024-2029, în care pentru prima dată România deține o poziție de conducere, cea de vicepreședinte executiv, după ce Ursula von der Leyen a desemnat-o pe Roxana Mînzatu în poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene care va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”.
Activitatea noii Comisii Europene „va însemna, mai presus de toate, să rămânem uniţi şi fideli valorilor noastre, să găsim modalităţi de a lucra unii cu alţii şi să depăşim fragmentarea”, a asigurat ea în faţa eurodeputaţilor, garantând că va lucra „de la centru” cu „toate forţele democratice şi pro-europene” din Parlamentul European.
Vorbind despre priorități, ea a precizat că prima mare iniţiativă a noi Comisii va fi o „busolă a competitivităţii”, care va reprezenta cadrul pentru restul mandatului. Această busolă va fi axată pe trei piloni ai raportului Draghi, urmând a pune inovarea în centrul economiei europene.
Tot sub semnul busolei competitivității, noua Comisie va implementa un plan comun pentru decarbonizare, axat pe consolidarea independenței energetice și sprijinul pentru industrii și IMM-uri. Nu în ultimul rând, von der Leyen a promis că, în primele 100 de zile, Comisia Europeană va prezenta o carte albă privind viitorul apărării europene pentru că “avem nevoie de o piață unică pentru apărare”.
În același registru, Ursula von der Leyen îi va încredința comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”.
Structura Comisiei Europene 2024-2029 este următoarea:
Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);
Șase vicepreședinți executivi: Teresa Ribeira (vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive, PES), Henna Virkkunen (vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, PPE), Stéphane Séjourné (vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Renew Europe), Kaja Kallas (vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Renew Europe), Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, PES), Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme, ECR).
Alți 20 de comisari cu portofolii alocate după cum urmează:
Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) – comisar european pentru comerț și securitate economică (include și politica vamală) și comisar pentru relații interinstituționale și transparență.
Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – comisar european pentru economie și productivitate și comisar pentru implementare și simplificare.
Dubravka Šuica (Croația, PPE) – comisar european pentru Mediterana și responsabilă pentru vecinătatea sudică extinsă.
Olivér Várhely (Ungaria, Patrioți pentru Europa) – comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor. El va fi responsabil de construirea Uniunii Europene a Sănătății și de continuarea activității de combatere a cancerului și de sănătate preventivă.
Wopke Hoekstra (Olanda, PPE) – comisar european pentru climă, creștere netă zero și creștere curată. Acesta va continua să lucreze la punerea în aplicare și adaptare, la diplomația climatică și la decarbonizare. El va fi, de asemenea, responsabil pentru impozitare.
Andrius Kubilius (Lituania, PPE) – comisar european pentru apărare și spațiu. El va lucra la dezvoltarea Uniunii Europene de Apărare și la stimularea investițiilor și a capacității industriale.
Marta Kos (Slovenia, Renew Europe) – comisar european pentru extindere și responsabilă și pentru vecinătatea estică.
Jozef Síkela (Cehia, Independent) – comisar european pentru parteneriate internaționale. El va conduce activitatea privind Global Gateway și se va asigura că dezvoltăm parteneriate reciproc avantajoase care investesc într-un viitor comun.
Costas Kadis (Cipru, PPE) – comisar european pentru pescuit și oceane.
Maria Luís Albuquerque (Portugalia, PPE) – comisar european pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor.
Hadja Lahbib (Belgia, Renew Europe) – comisar european pentru pregătire și gestionarea crizelor. Acesta este un alt portofoliu nou care se va ocupa de reziliență, pregătire și protecție civilă. Ea va fi responsabilă de conducerea eforturilor privind gestionarea crizelor și ajutorul umanitar.
Magnus Brunner (Austria, PPE) – comisar european pentru afaceri interne și migrație. El se va concentra, desigur, pe punerea în aplicare a Pactului privind azilul și migrația, dar și pe consolidarea frontierelor și pe dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă.
Jessika Roswall (Suedia, PPE) – comisar european pentru mediu, reziliența apei și o economie circulară competitivă.
Piotr Serafin (Polonia, PPE) – comisar european pentru buget, antifraudă și administrație publică. Acesta îmi va raporta direct și se va concentra în special pe pregătirea următorului buget pe termen lung și pe asigurarea faptului că avem o instituție modernă care să ofere rezultate pentru europeni.
Dan Jørgensen (Danemarca, PES) – comisar european pentru energie și locuințe. Activitatea sa va contribui la scăderea prețurilor la energie, va investi în energie curată și va asigura reducerea dependenței. El va fi primul comisar pentru locuințe din istorie, având în vedere toate aspectele, de la eficiența energetică la investiții și construcții.
Ekaterina Zaharieva (Bulgaria, PPE) – comisar european pentru cercetare și inovare.
Michael McGrath (Irlanda, Renew Europe) – comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept.
Apostolos Tzitzikostas (Grecia, PPE) – comisar european pentru transport durabil și turism.
Christophe Hansen (Luxemburg, PPE) – comisar european pentru agricultură și alimentație.
Glenn Micallef (Malta, PES) – comisar european pentru echitate între generații, cultură, tineret și sport.
COMISIA EUROPEANA
Corpul european de solidaritate va avea un buget de 166 milioane de euro pentru sprijinirea activităților de voluntariat în rândul tinerilor în 2025
Published
2 days agoon
November 30, 2024By
Andreea RaduComisia Europeană a publicat cererea de propuneri pentru 2025 a Corpului european de solidaritate, care sprijină participarea tinerilor la activități de voluntariat în comunități din întreaga UE și din afara acesteia, informează comunicatul oficial.
Bugetul de 166 de milioane EUR alocat pentru 2025 reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu anii precedenți, ca urmare a recuperării fondurilor din anii de COVID-19, când multe activități de voluntariat nu au putut avea loc. Cererea de propuneri din 2025 va sprijini din nou proiectele și activitățile de voluntariat care promovează durabilitatea mediului, competențele și alfabetizarea digitale, incluziunea și diversitatea, cetățenia activă și multe altele.
Acțiunile specifice vor continua să ofere ajutor persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Participanții se pot implica într-o gamă largă de activități de solidaritate inspiratoare, axate pe domenii prioritare, cum ar fi incluziunea socială, tranziția verde și digitală, participarea democratică și aspectele legate de sănătate.
Împreună cu cererea de propuneri, Comisia a publicat raportul Corpului european de solidaritate pentru perioada 2021-2023, care prezintă impactul programului în anii respectivi și modul în care acesta a contribuit la promovarea solidarității în întreaga lume.
În perioada 2021-2023, programul a oferit unui număr de peste 66.000 de tineri oportunități de a face față provocărilor societale și umanitare. Raportul prezintă povești puternice și inspiratoare din întreaga Europă, despre modul în care tinerii și organizațiile au răspuns la dezastrele climatice și naturale și i-au sprijinit pe ucrainenii care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei. Raportul servește, de asemenea, ca un apel la acțiune pentru ca mai mulți tineri să se implice în eforturile de solidaritate.
Corpul este deschis persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani și se extinde la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani pentru voluntariat în sprijinul activităților de ajutor umanitar în afara UE. Tinerii interesați ar trebui să se înregistreze pe portalul Corpului european de solidaritate, unde pot găsi organizații participante. Grupurile de tineri înregistrate pe portal pot solicita, de asemenea, finanțare pentru proiectele de solidaritate pe care le conduc.
Organismele publice și private pot solicita finanțare pentru a desfășura activități în cadrul Corpului european de solidaritate. Aceștia trebuie să dețină o etichetă de calitate care să certifice că sunt în măsură să pună în aplicare activități de solidaritate de înaltă calitate, în conformitate cu principiile, obiectivele și cerințele programului.
Cererile pot fi depuse prin intermediul agențiilor naționale ale Corpului european de solidaritate din statele membre ale UE și din țările asociate (Islanda, Liechtenstein, Republica Macedonia de Nord și Turcia) sau pentru acțiuni gestionate la nivel central, cum ar fi echipele de voluntariat în domenii cu prioritate ridicată sau voluntariatul în domeniul ajutorului umanitar, prin intermediul Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
Republica Moldova: Maia Sandu va dona un premiu de 100.000 de dolari primit pentru apărarea democrației
Elena Lasconi face apel la liderii politici din România să nu devieze cursul națiunii noastre: Trebuie să ne asumăm un guvern de uniune națională pro-european
Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Finală între Călin Georgescu și Elena Lasconi pe 8 decembrie
Nicolae Ciucă, ales pentru nou mandat de senator PNL: Voi pune întotdeauna interesele Doljului și ale României pe primul loc
Șeful diplomației ungare, nouă „misiune de pace” la Moscova pentru a promova soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la masa negocierilor
Lituania, Letonia și Estonia au decis impunerea de sancțiuni asupra liderilor politici georgieni care au reprimat manifestațiile pro-UE
Zelenski i-a prezentat lui Scholz noile sisteme de drone de producție internă ucraineano-germană
În vizită la Beijing, șefa diplomației germane a abordat deschis sprijinul acordat Rusiei de către China în războiul din Ucraina: „Am pledat în favoarea unui proces de pace echitabil”
Un acces mai bun la locuri de muncă durabile și de înaltă calitate poate ajuta persoanele cu dizabilități să obțină independență financiară și o mai mare incluziune socială, subliniază Consiliul UE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Maia Sandu, apel emoționant la un vot pro-european în România: Soarta R. Moldova este strâns legată de soarta României. Biruința României este și a noastră, orice greutate o trăim împreună
Investiție de peste 1 mld. de euro în modernizarea a trei mari termocentrale din Capitală. Burduja: Vom avea un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea proiectelor
Premierul Marcel Ciolacu anunță creșterea salariului minim brut pe țară la 4050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025
PE va lucra cu noua Comisie Europeană pentru a construi o UE mai competitivă, subliniază Siegfried Mureșan: Un buget aliniat cu prioritățile UE reprezintă unul dintre instrumente pentru a avea rezultate
Dan Nica: Delegația română din grupul S&D va vota noul Colegiu al Comisarilor, dar cu un vot condiționat de îndeplinirea unor criterii clare și importante pentru România și UE
Prima inițiativă majoră a viitoarei Comisii Europene va fi o busolă pentru competitivitate, axată pe trei piloni ai raportului Draghi, anunță Ursula von der Leyen: Vom pune inovarea în centrul economiei noastre
Ursula von der Leyen îi încredințează Roxanei Mînzatu un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”
Curajul românilor din Timișoara care s-au ridicat în 1989 pentru libertate, evocat la tribuna PE de Ursula von der Leyen: Generația noastră de europeni trebuie să lupte din nou pentru libertate
Trending
- U.E.3 days ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- ROMÂNIA1 week ago
“Șoc în România” titrează presa internațională după ce “pro-rusul” Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor
- POLITICĂ1 week ago
Rezultate prezidențiale 2024: Suveranistul Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi își dispută finala pentru Cotroceni. Pentru prima dată, candidatul PSD nu intră în turul 2
- POLITICĂ1 week ago
LIVE UPDATE Cutremur la alegerile prezidențiale 2024: Ultranaționalistul Călin Georgescu se impune în primul tur și își va disputa finala cu Elena Lasconi
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago
Privind spre viitoarele alegeri din România, Nicu Ștefănuță, vicepreședintele PE, demarează o campanie de informare a tinerilor despre beneficiile apartenenței la UE și NATO