Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă prima strategie privind drepturile victimelor elaborată vreodată la nivelul UE

Published

on

© Raport Comisia Europeană

Astăzi, 24 iunie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie privind drepturile victimelor elaborată vreodată la nivelul UE, menită să asigure că toate victimele criminalității își pot exercita pe deplin drepturile, indiferent de locul din UE în care a avut loc infracțiunea.

Strategia stabilește o serie de acțiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe două obiective: în primul rând, consolidarea capacității de acțiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze infracțiunile, să solicite despăgubiri și, în ultimă instanță, să își revină în urma infracțiunii, depășind consecințele acesteia; în al doilea rând, colaborarea cu toți actorii relevanți pentru drepturile victimelor, potrivit comunicatului oficial. 

Izbucnirea recentă a pandemiei de  și măsurile ulterioare de limitare a mișcării persoanelor, care au dus la creșterea violenței domestice, a abuzurilor sexuale asupra copiilor, a criminalității informatice și a infracțiunilor rasiste și xenofobe motivate de ură, au scos la iveală importanța deosebită a asigurării rezilienței cadrului pentru sprijinirea și protecția victimelor, inclusiv în situații de criză.

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Prea multe victime ale criminalității nu reușesc să își facă auzită vocea, neavând acces la justiție și la un sprijin adecvat. Uniunea Europeană este de partea victimelor, iar strategia de astăzi vizează consolidarea capacității de acțiune a victimelor, în special a celor mai vulnerabile, cum ar fi victimele violenței bazate pe gen sau ale infracțiunilor motivate de ură. Trebuie să mobilizăm statele membre să pună în aplicare pe deplin normele UE cu privire la drepturile victimelor – fără scuze sau tergiversări.”

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat la rândul său: ”O Uniune a egalității care își protejează cetățenii trebuie să asigure sprijinul, protecția și accesul nediscriminatoriu la justiție pentru toate victimele criminalității. Acesta este obiectivul pe care intenționăm să îl realizăm prin noua strategie, în colaborare cu statele membre și cu societatea civilă.”

UE dispune deja de un set solid de norme pentru garantarea drepturilor victimelor. Cu toate acestea, victimele criminalității nu își pot exercita pe deplin drepturile oferite de UE. Pentru ca această situație să se schimbe, trebuie mai întâi să aplicăm mai bine normele UE în practică. Daca va fi necesar, Comisia va prezenta, până în 2022, propuneri care să consolideze în continuare normele respective. Noua strategie prezentată astăzi stabilește o serie de acțiuni axate pe cinci priorități-cheie:

  1. Comunicarea eficace cu victimele și asigurarea unui mediu sigur care să le permită acestora să raporteze infracțiunile

De prea multe ori, victimele nu își cunosc drepturile sau se tem să raporteze infracțiunea pentru că le este frică de agresor sau de consecințe negative. Comisia va lansa, printre altele, o campanie a UE de sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile victimelor și va promova acordarea de  de specialitate și de protecție victimelor cu nevoi specifice. De asemenea, Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a normelor relevante ale UE, inclusiv a dispozițiilor din Directiva privind drepturile victimelor.

  1. Îmbunătățirea sprijinului și a protecției acordate victimelor celor mai vulnerabile

Toate victimele sunt vulnerabile, în special: copiii, persoanele în vârstă, victimele violenței bazate pe gen, ale violenței domestice, ale infracțiunilor rasiste sau homofobe, victimele terorismului, precum și victimele cu handicap. Comisia va avea în vedere consolidarea în continuare a protecției victimelor prin introducerea unor standarde minime privind protecția fizică a victimelor. Statele membre ar trebui să înființeze servicii specializate de sprijinire a victimelor celor mai vulnerabile, cum ar fi adăposturi pentru  și pentru familii sau locuințe sigure pentru persoanele LGBTI+.

  1. Facilitarea accesului victimelor la despăgubiri

În multe state membre, accesul victimelor la despăgubiri este dificil. În cadrul strategiei, Comisia va monitoriza și va evalua legislația UE în materie de despăgubiri, inclusiv în ceea ce privește despăgubirile acordate de stat, precum și Decizia-cadru privind recunoașterea reciprocă a sancțiunilor financiare. Dacă va fi necesar, Comisia va propune, până în 2022, măsuri care să completeze acest cadru.

  1. Consolidarea cooperării și a coordonării între actorii din domeniul drepturilor victimelor

Pentru a asigura o abordare mai orizontală a drepturilor victimelor la nivelul UE, Comisia va institui o platformă privind drepturile victimelor, care va reuni toți actorii relevanți. La nivel național, statele membre ar trebui să instituie strategii naționale privind drepturile victimelor. Un coordonator pentru drepturile victimelor desemnat de Comisie va asigura coerența și eficacitatea diferitelor acțiuni legate de politica privind drepturile victimelor

  1. Consolidarea dimensiunii internaționale a drepturilor victimelor

Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, care a fost adoptat recent, reafirmă angajamentul UE de a promova, a proteja și a asigura respectarea drepturilor omului la nivel mondial. UE și statele sale membre vor continua să colaboreze cu Organizația Națiunilor Unite și cu Consiliul Europei, precum și în cadrul acestor instituții, pentru a promova drepturile victimelor din UE în țările partenere și pentru a face schimb de bune practici. UE va continua să colaboreze îndeaproape cu țările candidate și potențial candidate pentru a consolida drepturile victimelor și va sprijini acțiunile de consolidare a capacităților țărilor partenere prioritare în ceea ce privește sprijinirea victimelor terorismului.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”

Published

on

Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Albaniei, în urma alegerilor parlamentare din mai 2025. Rama ocupă această funcție din 2013 și a fost reales în 2017, 2021 și acum în 2025, devenind astfel primul lider al Albaniei democratice care obține patru mandate consecutive, potrivit The Guardian. Un pro-european convins, în acest nou mandat, Edi Rama își propune să accelereze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană până în 2030. 

Realegerea lui a fost salutată de principalii lideri ai instituțiilor europene de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că sub conducerea premierului Edi Rama, Albania a făcut mari progrese în direcția „Uniunii noastre”: „Să continuăm să lucrăm îndeaproape împreună la reformele UE. Locul Albaniei este în UE! Aștept cu nerăbdare să vă felicit în persoană mâine la Tirana”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul X.

Luna trecută, Premierul Albaniei, a precizat într-o vizită la Bruxelles că țara sa este foarte hotărâtă să îndeplinească toate obligațiile calendarului pentru a încheia toate negocierile de aderare la UE în 2027. 

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat la Conferința de la Munchen, că Albania și Muntenegru sunt „fruntașe” printre candidații actuali la aderarea la UE și că negocierile lor continue ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026 sau 2027.

Macedonia de Nord este candidat oficial la aderarea la UE din 2005, Muntenegru din 2010 și Albania din 2014.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Tribunalul General al UE, instanță specializată în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în contextul negocierilor privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19. Hotărârea reprezintă o lovitură puternică de imagine pentru șefa Executivului european, care s-a angajat public în urmă cu câteva luni să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în cel de-al doilea mandat al său.

Demersul în instanță a fost inițiat de jurnalista The New York Times, Matina Stevis-Gridneff, care a invocat Regulamentul UE privind accesul la documente, cerând transmiterea tuturor mesajelor text dintre von der Leyen și Bourla din perioada 1 ianuarie 2021 – 11 mai 2022. Aceste mesaje ar fi vizat negocieri directe privind achiziția de vaccinuri, într-unul dintre cele mai tensionate momente ale pandemiei, relatează Politico.

Comisia a invocat lipsa documentelor, dar Curtea nu a fost convinsă

Executivul european a respins inițial cererea, susținând că mesajele respective sunt documente „efemere, de scurtă durată” care nu au fost arhivate și, prin urmare, „nu se află în posesia instituției”. Cu toate acestea, instanța de la Luxemburg a considerat că The New York Times a prezentat probe relevante și coerente care demonstrează existența acestor schimburi de mesaje.

„Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă privind lipsa deținerii documentelor solicitate”, a subliniat Tribunalul General al UE în motivarea deciziei „Răspunsurile Comisiei au fost bazate pe presupuneri sau informații vagi și contradictorii. Prin contrast, reclamanta a furnizat dovezi clare privind existența unor schimburi de mesaje între președinta Comisiei și CEO-ul Pfizer.”

Instanța a subliniat că Regulamentul privind accesul la documente are ca scop garantarea unui acces cât mai larg la toate documentele instituțiilor UE. De aceea, Comisia nu se poate limita la a afirma că nu deține documentele, ci trebuie să ofere explicații credibile cu privire la căutările efectuate și la eventualele motive pentru care mesajele nu mai există.

„Comisia nu a clarificat dacă mesajele au fost șterse și, dacă da, dacă ștergerea a fost voluntară sau automată, sau dacă telefonul mobil al președintei a fost înlocuit între timp”, noteză instanța.

Transparență pusă sub semnul întrebării

Deși reacția rapidă a Ursulei von der Leyen în perioada de criză pandemică a fost inițial apreciată, negocierile directe cu Pfizer, desfășurate în afara canalelor tradiționale și netransparente, au ridicat semne de întrebare serioase. În lipsa unei documentații clare, decizia instanței accentuează acuzațiile privind lipsa de transparență în gestionarea unui dosar cu impact major asupra sănătății publice și asupra bugetului Uniunii.

„Comisia nu a explicat de ce a considerat că aceste mesaje nu conțin informații importante sau care ar fi necesitat păstrarea lor”, a adăugat Tribunalul General al UE.

Reacția Comisiei Europene

Comisia a emis, miercuri, un comunicat oficial în care anunță că „va analiza cu atenție decizia Tribunalului General” și că va adopta o „decizie nouă, cu explicații mai detaliate” privind cazul.

„Transparența a fost mereu o prioritate pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cadrul legal și să menținem o comunicare deschisă cu toate părțile interesate”, se arată în reacția oficială.

Cu toate acestea, nu este clar dacă mesajele vor fi făcute publice, iar decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție a UE în termen de două luni și zece zile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE ”pregătește terenul” pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european

Published

on

© European Union, 2025

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, anunță că Uniunea Europeană „pregătește terenul pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european”. Reamintim că până în prezent, UE este cel mai mare investitor public în industria de apărare ucraineană, cu o investiție semnificativă de 1,4 miliarde de euro din „profituri excepționale” (obținute din profiturile nete din imobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei).

Peste 500 de reprezentanți ai industriilor de apărare din UE și Ucraina s-au reunit ieri, 12 mai, la Bruxelles, pentru a consolida cooperarea dintre cele două părți, pentru a încuraja achizițiile comune și pentru a ajuta Ucraina să obțină capacități în domenii prioritare.

„UE este cel mai mare susținător al industriei de apărare ucrainene și, cu un total de 1,4 miliarde de euro, am furnizat acum mai multe fonduri decât oricine altcineva. O industrie de apărare ucraineană puternică este fundamentală pentru securitatea Ucrainei. În același timp, întreprinderile ucrainene din domeniul apărării au fost deschizătoare de drumuri în ultimii trei ani și alte întreprinderi europene pot învăța multe. La Forumul industriei de apărare le aducem pe cele două împreună, încurajăm o mai mare colaborare și pregătim terenul pentru integrarea industriei de apărare din Ucraina în ecosistemul european”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, în cadrul celui de-al doilea Forum UE-Ucraina al industriei de apărare, care a avut loc la Bruxelles, în data de 12 mai.

De asemenea, în marja forumului, grupul operativ UE-Ucraina privind cooperarea industrială în domeniul apărării, recent anunțat, s-a reunit, de asemenea, pentru prima dată, deschizând calea pentru potențiale proiecte emblematice între industria de apărare a UE și cea ucraineană.

Până în prezent, UE este cel mai mare investitor public în industria de apărare ucraineană, cu o investiție semnificativă de 1,4 miliarde de euro din „profituri excepționale” (obținute din profiturile nete din imobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei): „Acest sprijin va accelera producția de echipamente militare, de la sisteme de artilerie la drone, sprijinind în mod semnificativ eforturile de apărare ale Ucrainei, susținând economia Ucrainei și garanțiile de securitate pe termen lung ale UE pentru Ucraina”, se mai arată în comunicatul Executivului European. 

Comisia Europeană anunță că UE și statele sale membre continuă să depună eforturi pentru a furniza Ucrainei o asistență militară mai mare și mai rapidă, în special prin intermediul instrumentului de finanțare Facilitatea europeană pentru pace: „UE sprijină achizițiile publice comune între statele membre și Ucraina și încurajează achizițiile publice de la industria de apărare ucraineană, împreună cu întreprinderile comune între industria de apărare europeană și cea ucraineană.”

În cadrul forumului, Ucraina și Asociația industriilor aerospațiale și de apărare din Europa (ASD) au semnat, de asemenea, un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării industriale în domeniul apărării. Inițiativele sunt menite să atragă mai multe investiții ale UE în sectorul de apărare al Ucrainei și să aprofundeze legăturile industriale dintre cele două părți.

În temeiul Regulamentului privind planul ReArm Europe/Readiness 2030, Ucraina a fost deja asociată pe deplin pentru a asigura alinierea între sectorul său de apărare și cel al UE. Acest parteneriat va permite Ucrainei să participe la inițiative comune de achiziții publice și va permite statelor membre ale UE să cumpere de la industriile de apărare ucrainene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ16 minutes ago

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

U.E.6 hours ago

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

POLITICĂ7 hours ago

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

ROMÂNIA7 hours ago

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

BUSINESS8 hours ago

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

U.E.8 hours ago

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

ROMÂNIA8 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA9 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA9 hours ago

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

ROMÂNIA9 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA8 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA9 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA9 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.5 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA6 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA2 weeks ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Trending