Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă zece domenii de acțiune pentru a maximiza sinergiile dintre tranziția ecologică și cea digitală în UE, în contextul schimbărilor geopolitice actuale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 intitulat ”Înfrățirea tranzițiilor ecologice și digitale în noul context geopolitic”.

Potrivit unui comunicat al instituției, raportul identifică zece domenii-cheie de acțiune cu obiectivul de a maximiza sinergiile și coerența dintre ambițiile în domeniul climei și în cele din sectorul digital.

În acest fel, UE își va consolida reziliența trans-sectorială și autonomia strategică deschisă și va fi mai bine pregătită să facă față noilor provocări globale de acum până în 2050.

”Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, trebuie să eliberăm puterea digitalizării. În același timp, sustenabilitatea trebuie să se afle în centrul transformării digitale. Acesta este motivul pentru care acest raport de previziune strategică analizează mai în profunzime modul în care putem alinia cel mai bine cele două obiective gemene, mai ales că acestea capătă o dimensiune de securitate semnificativă din cauza schimbărilor geopolitice actuale. De exemplu, începând cu 2040, reciclarea ar putea fi o sursă majoră de metale și minerale, inevitabilă pentru noile tehnologii, dacă Europa remediază deficiențele în domeniul materiilor prime. Înțelegerea acestei interacțiuni între cele două tranziții gemene, în timp ce se urmărește o autonomie strategică deschisă, este calea corectă de urmat”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene pentru relațiile interinstituționale și prospectivă.

Tranziția ecologică și cea digitală se află în fruntea agendei politice a Comisiei, stabilită de președinta von der Leyen în 2019.

Având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Europa își accelerează rolul de lider mondial în domeniul climei și cel digital, cu ochii ațintiți cu fermitate asupra provocărilor-cheie, de la energie și alimente, la apărare și tehnologii de ultimă generație.

Din această perspectivă, Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 propune o analiză holistică și orientată spre viitor a interacțiunilor dintre cele două tranziții gemene, ținând seama de rolul tehnologiilor noi și emergente, precum și de factorii geopolitici, sociali, economici și de reglementare cheie care le modelează înfrățirea – adică capacitatea lor de a se consolida reciproc.

Tehnologii esențiale pentru înfrățire în perspectiva anului 2050

Pe de o parte, tehnologiile digitale ajută UE să atingă neutralitatea climatică, să reducă poluarea și să restabilească biodiversitatea. Pe de altă parte, utilizarea lor pe scară largă crește consumul de energie, conducând totodată la creșterea cantității de deșeuri electronice și la o amprentă ecologică mai mare.

Energia, transporturile, industria, construcțiile și agricultura – cei mai mari cinci mari emițători de gaze cu efect de seră din UE – sunt esențiale pentru o înfrățire reușită a tranziției ecologice cu cea digitală.

Tehnologiile vor juca un rol esențial în reducerea amprentei de carbon a acestor sectoare. Până în 2030, cele mai mari reduceri ale emisiilor de CO2 vor proveni din tehnologiile disponibile în prezent. Cu toate acestea, atingerea neutralității climatice și a circularității până în 2050 va fi facilitată de noile tehnologii aflate în prezent în faza experimentală, de testare sau de prototip.

De exemplu:

  • În sectorul energetic, senzorii noi, datele obținute prin satelit și blockchain ar putea contribui la consolidarea securității energetice a UE, prin îmbunătățirea previziunilor privind producția și cererea de energie, prin prevenirea întreruperilor cauzate de condițiile meteorologice sau prin facilitarea schimburilor transfrontaliere;
  • În sectorul transporturilor, o nouă generație de baterii sau tehnologii digitale, precum inteligența artificială și internetul lucrurilor, vor permite schimbări majore în direcția sustenabilității și a mobilității multimodale în diferite moduri de transport, chiar și în cazul aviației pe distanțe scurte;
  • În toate sectoarele industriale, ”gemenii digitali” – un corespondent virtual al unui obiect sau proces fizic, care utilizează date în timp real și învățarea automată – ar putea contribui la îmbunătățirea proiectării, producției și întreținerii;
  • În sectorul construcțiilor, modelarea informatică a clădirilor (BIM) ar putea îmbunătăți eficiența energetică și a apei, influențând alegerile de proiectare și utilizare a clădirilor;
  • În sfârșit, în sectorul agricol, calculul cuantic, în combinație cu bio-informatica, poate îmbunătăți înțelegerea proceselor biologice și chimice necesare pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor.

Factori geopolitici, sociali, economici și de reglementare care afectează procesul de twinning

Instabilitatea geopolitică actuală confirmă necesitatea de a accelera tranzițiile de twinning, dar și de a reduce dependențele strategice.

Pe termen scurt, acest lucru va continua să afecteze prețurile la energie și la alimente, cu repercusiuni sociale semnificative. Pe termen mediu și lung, de exemplu, accesul sustenabil la materiile prime esențiale pentru tranzițiile de twinning va rămâne de o importanță capitală, ceea ce va spori presiunea pentru a trece la lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai puțin vulnerabile și pentru a recurge la ”friend-shoring” ori de câte ori este posibil.

Această înfrățire va necesita, de asemenea, axarea modelului economic al UE pe bunăstare, durabilitate și circularitate.

Poziția UE în elaborarea standardelor globale va juca un rol important, în timp ce echitatea socială și agenda privind competențele se vor număra printre condițiile de succes, alături de mobilizarea investițiilor publice și private. Se preconizează că, până în 2030, vor fi necesare anual aproape 650 de miliarde de euro în investiții suplimentare de viitor.

Zece domenii-cheie de acțiune

Raportul identifică domeniile în care este necesar un răspuns politic pentru a maximiza oportunitățile și a minimiza riscurile potențiale care decurg din această înfrățire:

  1. consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice deschise în sectoarele critice pentru cele două tranziții prin intermediul, de exemplu, al activității Observatorului UE al tehnologiilor critice sau al Politicii Agricole Comune în ceea ce privește asigurarea securității alimentare;
  2. intensificarea diplomației ecologice și digitale, prin valorificarea puterii de reglementare și de standardizare a UE, promovând în același timp valorile UE și încurajând parteneriatele;
  3. gestionarea strategică a aprovizionării cu materiale și produse de bază esențiale, prin adoptarea unei abordări sistemice pe termen lung pentru a evita o nouă capcană a dependenței;
  4. consolidarea coeziunii economice și sociale, de exemplu, prin consolidarea protecției sociale și a statului social, strategiile de dezvoltare regională și investițiile jucând, de asemenea, un rol important;
  5. adaptarea sistemelor de educație și formare profesională pentru a corespunde unei realități tehnologice și socioeconomice în transformare rapidă, precum și sprijinirea mobilității forței de muncă între sectoare;
  6. mobilizarea unor investiții suplimentare, orientate spre viitor, în noi tehnologii și infrastructuri – în special în domeniul cercetării și inovării și al sinergiilor dintre capitalul uman și tehnologie -, proiectele transnaționale fiind esențiale pentru punerea în comun a resurselor UE, naționale și private;
  7. dezvoltarea de cadre de monitorizare pentru măsurarea bunăstării nu doar prin raportare la PIB și evaluarea efectelor favorizante ale digitalizării și a amprentei globale de carbon, energie și mediu a acesteia;
  8. asigurarea unui cadru de reglementare pentru piața unică, pregătit pentru viitor, care să favorizeze modele de afaceri și modele de consum durabile, de exemplu, prin reducerea constantă a sarcinilor administrative, actualizarea setului de instrumente privind politica în materie de ajutoare de stat sau prin aplicarea inteligenței artificiale pentru a sprijini elaborarea politicilor și implicarea cetățenilor;
  9. intensificarea unei abordări globale în ceea ce privește stabilirea de standarde, profitând de avantajul de pionierat al UE în ceea ce privește sustenabilitatea competitivă, axată pe principiul ”reducere, reparare, reutilizare și reciclare”;
  10. promovarea unui cadru robust de securitate cibernetică și de partajare securizată a datelor pentru a se asigura, printre altele, că entitățile critice pot preveni, rezista și se pot redresa în urma unor perturbări și, în cele din urmă, pentru a crea încredere în tehnologiile legate de tranzițiile de twinning.

 

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”, inițiat de președintele Volodimir Zelenski, sâmbătă, la Summit-ul internațional privind securitatea alimentară, de la Kiev, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj video.

 

Oficialul european a declarat că susține pe deplin inițiativa șefului statului ucrainean privind ”Cerealele din Ucraina”. Potrivit acesteia, inițiativa este o contribuție semnificativă la garantarea securității alimentare în lume și o manifestare a solidarității cu cei care au nevoie de un astfel de ajutor în contextul în care Rusia folosește „din nou alimentele ca armă”.

„Ca parte a agresiunii sale brutale împotriva Ucrainei, Rusia a distrus producția agricolă, a vizat silozurile de cereale și v-a blocat porturile. Astfel, Rusia privează țările cele mai vulnerabile din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de accesul vital la alimente. Și apoi se folosește de dezinformare pentru a da vina pe alții pentru acțiunile sale josnice. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestui lucru”, a afirmat Ursula von der Leyen. Programul trimite „un semnal foarte puternic întregii lumi că nu ne vom lăsa partenerii noștri cei mai vulnerabili fără ajutor”, a adăugat președinta Comisiei.

Citiți și ”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

Totodată, aceasta a anunțat sprijinul Comisiei Europene pentru încărcarea a două nave cu cereale.

„Vom plăti pentru a transporta 40.000 de tone de cereale, adică restul de cereale pe care le-ați pus la dispoziție. Oricare ar fi costurile”, a declarat șefa Executivului european.

De asemenea, von der Leyen a punctat importanța continuării inițiativei privind cerealele din Marea Neagră și succesul major al Culoarelor de Solidaritate instituite de Comisia Europeană cu sprijinul în special al statelor UE din apropierea graniței cu Ucraina. 

„Culoarele de Solidaritate instituite de Comisie și de statele membre limitrofe reprezintă un succes major. Din luna mai, acestea au permis exportul a peste 17 milioane de tone de cereale și produse alimentare ucrainene. Acestea reprezintă singura opțiune pentru exportul tuturor celorlalte produse ucrainene non-agricole către restul lumii. Culoarele de Solidaritate au devenit un colac de salvare pentru economia ucraineană, aducând agricultorilor și întreprinderilor ucrainene un venit de peste 19 miliarde de euro, atât de necesar. Comisia Europeană, împreună cu instituții financiare precum BEI, BERD și Banca Mondială, au mobilizat acum 1 miliard de euro ca finanțare suplimentară pentru a spori capacitatea acestor culoare de solidaritate. Și salutăm prelungirea cu 120 de zile a Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră. Împreună, Culoarele de Solidaritate ale UE și Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră au permis exportul a peste 28 de milioane de tone de produse agricole pe piața mondială, în special către țările care au cea mai mare nevoie de ele”, a mai declarat șefa Comisiei Europene.

Programul umanitar inițiat de liderul de la Kiev prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internațional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafețelor cultivate, susținerea producției, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și găsirea unor clienți internaționali care să garanteze achiziționarea de produse alimentare ucrainene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, Comisia Europeană a preluat inițiativa Președinției germane a Consiliului din 2020 de a înființa un număr de telefon la nivelul UE (116 016) pentru liniile telefonice de asistență destinate victimelor violenței împotriva femeilor.

Acest număr armonizat va servi la combaterea violenței împotriva femeilor și la asistarea victimelor, în conformitate cu Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 și cu propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Josep Borrell oferă mai multe informații privind acțiunile UE de combatere a violenței împotriva femeilor în următoarea declarație:

„Violența împotriva femeilor are loc în toate țările. Faptele sunt șocante: una din trei femei din UE și din întreaga lume a fost victima violenței fizice sau sexuale. În prezent, una din cinci fete tinere este abuzată sexual. Violența online este în creștere, una din două femei tinere suferind din cauza violenței cibernetice bazate pe gen.

UE condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor. Este inacceptabil ca în secolul XXI femeile și fetele să continue să fie abuzate, hărțuite, violate, mutilate sau forțate să se căsătorească.

Ne menținem ambiția de a pune capăt violenței împotriva femeilor în interiorul și în afara UE. UE este solidară cu femeile și fetele, victimele și supraviețuitoarele violenței.”

Până în prezent, 15 state membre s-au angajat să-și conecteze la acest număr linia de asistență telefonică existentă pentru victimele violenței împotriva femeilor. Termenul limită pentru ca statele membre să rezerve numărul comun al UE pentru conectarea la liniile naționale de asistență telefonică este sfârșitul lunii aprilie 2023.

La 8 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Propunerea vizează să asigure că cele mai grave forme de violență împotriva femeilor sunt incriminate în întreaga UE, cum ar fi violul, mutilarea genitală feminină și violența cibernetică bazată pe gen, inclusiv hărțuirea cibernetică și partajarea fără consimțământ a imaginilor intime.

La 11 mai 2022, Comisia a adoptat o propunere de regulament privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Noua propunere îi va obliga pe furnizori să detecteze, să raporteze și să elimine materialele privind abuzurile sexuale asupra copiilor din serviciile lor.

De asemenea, Comisia continuă să lucreze la aderarea UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – Convenția de la Istanbul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut, vineri, o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică și căldură a populației, întreruptă în urma bombardamentelor Rusiei asupra infrastructurii civile, se arată într-un comunicat.

„I-am exprimat președintelui Zelenski solidaritatea deplină a UE cu Ucraina, care suferă de pe urma bombardamentelor deliberate și barbare ale lui Putin asupra infrastructurii civile a țării. Condamn cu fermitate aceste atacuri. Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru ceea ce constituie crime de război. Ne intensificăm eforturile și colaborăm cu partenerii pentru a oferi sprijinul de urgență de care Ucraina are nevoie pentru a restabili și menține alimentarea cu energie electrică și căldură pentru populația civilă”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

Aceasta a anunțat că, prin intermediul Centrului de Coordonare a Răspunsului de Urgență al UE, Comisia pregătește în prezent livrarea către Ucraina, în cel mai scurt timp posibil, a următoarelor donații importante din partea statelor membre și direct din rezerva rescEU a Comisiei:

  • 200 de transformatoare de dimensiuni medii și un autotransformator de mari dimensiuni din Lituania.
  • un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia.
  • 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU situată în România. Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici și medii.

Comisia Europeană lucrează, în plus, la un nou hub rescEU pentru energie în Polonia pentru a permite donații de la terți și pentru a ajuta la livrarea acestora către Ucraina în mod coordonat, în special cu partenerii săi din G7.

De asemenea, șefa Comisiei l-a informat pe președintele ucrainean că a contactat companii relevante din diferite țări pentru a solicita echipamente vitale de înaltă tensiune, inclusiv alte autotransformatoare, iar Executivul european se coordonează cu partenerii pentru a le transporta rapid în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA36 mins ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA1 hour ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.21 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending