Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă zece domenii de acțiune pentru a maximiza sinergiile dintre tranziția ecologică și cea digitală în UE, în contextul schimbărilor geopolitice actuale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 intitulat ”Înfrățirea tranzițiilor ecologice și digitale în noul context geopolitic”.

Potrivit unui comunicat al instituției, raportul identifică zece domenii-cheie de acțiune cu obiectivul de a maximiza sinergiile și coerența dintre ambițiile în domeniul climei și în cele din sectorul digital.

În acest fel, UE își va consolida reziliența trans-sectorială și autonomia strategică deschisă și va fi mai bine pregătită să facă față noilor provocări globale de acum până în 2050.

”Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, trebuie să eliberăm puterea digitalizării. În același timp, sustenabilitatea trebuie să se afle în centrul transformării digitale. Acesta este motivul pentru care acest raport de previziune strategică analizează mai în profunzime modul în care putem alinia cel mai bine cele două obiective gemene, mai ales că acestea capătă o dimensiune de securitate semnificativă din cauza schimbărilor geopolitice actuale. De exemplu, începând cu 2040, reciclarea ar putea fi o sursă majoră de metale și minerale, inevitabilă pentru noile tehnologii, dacă Europa remediază deficiențele în domeniul materiilor prime. Înțelegerea acestei interacțiuni între cele două tranziții gemene, în timp ce se urmărește o autonomie strategică deschisă, este calea corectă de urmat”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene pentru relațiile interinstituționale și prospectivă.

Tranziția ecologică și cea digitală se află în fruntea agendei politice a Comisiei, stabilită de președinta von der Leyen în 2019.

Având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Europa își accelerează rolul de lider mondial în domeniul climei și cel digital, cu ochii ațintiți cu fermitate asupra provocărilor-cheie, de la energie și alimente, la apărare și tehnologii de ultimă generație.

Din această perspectivă, Raportul de prospectivă strategică pentru anul 2022 propune o analiză holistică și orientată spre viitor a interacțiunilor dintre cele două tranziții gemene, ținând seama de rolul tehnologiilor noi și emergente, precum și de factorii geopolitici, sociali, economici și de reglementare cheie care le modelează înfrățirea – adică capacitatea lor de a se consolida reciproc.

Tehnologii esențiale pentru înfrățire în perspectiva anului 2050

Pe de o parte, tehnologiile digitale ajută UE să atingă neutralitatea climatică, să reducă poluarea și să restabilească biodiversitatea. Pe de altă parte, utilizarea lor pe scară largă crește consumul de energie, conducând totodată la creșterea cantității de deșeuri electronice și la o amprentă ecologică mai mare.

Energia, transporturile, industria, construcțiile și agricultura – cei mai mari cinci mari emițători de gaze cu efect de seră din UE – sunt esențiale pentru o înfrățire reușită a tranziției ecologice cu cea digitală.

Tehnologiile vor juca un rol esențial în reducerea amprentei de carbon a acestor sectoare. Până în 2030, cele mai mari reduceri ale emisiilor de CO2 vor proveni din tehnologiile disponibile în prezent. Cu toate acestea, atingerea neutralității climatice și a circularității până în 2050 va fi facilitată de noile tehnologii aflate în prezent în faza experimentală, de testare sau de prototip.

De exemplu:

  • În sectorul energetic, senzorii noi, datele obținute prin satelit și blockchain ar putea contribui la consolidarea securității energetice a UE, prin îmbunătățirea previziunilor privind producția și cererea de energie, prin prevenirea întreruperilor cauzate de condițiile meteorologice sau prin facilitarea schimburilor transfrontaliere;
  • În sectorul transporturilor, o nouă generație de baterii sau tehnologii digitale, precum inteligența artificială și internetul lucrurilor, vor permite schimbări majore în direcția sustenabilității și a mobilității multimodale în diferite moduri de transport, chiar și în cazul aviației pe distanțe scurte;
  • În toate sectoarele industriale, ”gemenii digitali” – un corespondent virtual al unui obiect sau proces fizic, care utilizează date în timp real și învățarea automată – ar putea contribui la îmbunătățirea proiectării, producției și întreținerii;
  • În sectorul construcțiilor, modelarea informatică a clădirilor (BIM) ar putea îmbunătăți eficiența energetică și a apei, influențând alegerile de proiectare și utilizare a clădirilor;
  • În sfârșit, în sectorul agricol, calculul cuantic, în combinație cu bio-informatica, poate îmbunătăți înțelegerea proceselor biologice și chimice necesare pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor.

Factori geopolitici, sociali, economici și de reglementare care afectează procesul de twinning

Instabilitatea geopolitică actuală confirmă necesitatea de a accelera tranzițiile de twinning, dar și de a reduce dependențele strategice.

Pe termen scurt, acest lucru va continua să afecteze prețurile la energie și la alimente, cu repercusiuni sociale semnificative. Pe termen mediu și lung, de exemplu, accesul sustenabil la materiile prime esențiale pentru tranzițiile de twinning va rămâne de o importanță capitală, ceea ce va spori presiunea pentru a trece la lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai puțin vulnerabile și pentru a recurge la ”friend-shoring” ori de câte ori este posibil.

Această înfrățire va necesita, de asemenea, axarea modelului economic al UE pe bunăstare, durabilitate și circularitate.

Poziția UE în elaborarea standardelor globale va juca un rol important, în timp ce echitatea socială și agenda privind competențele se vor număra printre condițiile de succes, alături de mobilizarea investițiilor publice și private. Se preconizează că, până în 2030, vor fi necesare anual aproape 650 de miliarde de euro în investiții suplimentare de viitor.

Zece domenii-cheie de acțiune

Raportul identifică domeniile în care este necesar un răspuns politic pentru a maximiza oportunitățile și a minimiza riscurile potențiale care decurg din această înfrățire:

  1. consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice deschise în sectoarele critice pentru cele două tranziții prin intermediul, de exemplu, al activității Observatorului UE al tehnologiilor critice sau al Politicii Agricole Comune în ceea ce privește asigurarea securității alimentare;
  2. intensificarea diplomației ecologice și digitale, prin valorificarea puterii de reglementare și de standardizare a UE, promovând în același timp valorile UE și încurajând parteneriatele;
  3. gestionarea strategică a aprovizionării cu materiale și produse de bază esențiale, prin adoptarea unei abordări sistemice pe termen lung pentru a evita o nouă capcană a dependenței;
  4. consolidarea coeziunii economice și sociale, de exemplu, prin consolidarea protecției sociale și a statului social, strategiile de dezvoltare regională și investițiile jucând, de asemenea, un rol important;
  5. adaptarea sistemelor de educație și formare profesională pentru a corespunde unei realități tehnologice și socioeconomice în transformare rapidă, precum și sprijinirea mobilității forței de muncă între sectoare;
  6. mobilizarea unor investiții suplimentare, orientate spre viitor, în noi tehnologii și infrastructuri – în special în domeniul cercetării și inovării și al sinergiilor dintre capitalul uman și tehnologie -, proiectele transnaționale fiind esențiale pentru punerea în comun a resurselor UE, naționale și private;
  7. dezvoltarea de cadre de monitorizare pentru măsurarea bunăstării nu doar prin raportare la PIB și evaluarea efectelor favorizante ale digitalizării și a amprentei globale de carbon, energie și mediu a acesteia;
  8. asigurarea unui cadru de reglementare pentru piața unică, pregătit pentru viitor, care să favorizeze modele de afaceri și modele de consum durabile, de exemplu, prin reducerea constantă a sarcinilor administrative, actualizarea setului de instrumente privind politica în materie de ajutoare de stat sau prin aplicarea inteligenței artificiale pentru a sprijini elaborarea politicilor și implicarea cetățenilor;
  9. intensificarea unei abordări globale în ceea ce privește stabilirea de standarde, profitând de avantajul de pionierat al UE în ceea ce privește sustenabilitatea competitivă, axată pe principiul ”reducere, reparare, reutilizare și reciclare”;
  10. promovarea unui cadru robust de securitate cibernetică și de partajare securizată a datelor pentru a se asigura, printre altele, că entitățile critice pot preveni, rezista și se pot redresa în urma unor perturbări și, în cele din urmă, pentru a crea încredere în tehnologiile legate de tranzițiile de twinning.

 

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă. Acest lucru va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali, informează un comunicat.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract. Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate.

De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare. 

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.  Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a lansat astăzi o cerere de contribuții prin care solicită feedback privind cadrul juridic al UE care scutește consorțiile de transport maritim de linie de la normele UE în materie de antitrust (Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor), se arată în comunicatul oficial. 

Tot astăzi, Comisia a trimis chestionare specifice părților interesate din lanțul de aprovizionare al navelor de transport maritim de linie (și anume, transportatorilor, expeditorilor și agenților de expediție și operatorilor portuari și de terminale) cu privire la impactul consorțiilor dintre companiile de transport maritim de linie și al regulamentului asupra operațiunilor acestora începând din 2020.

Părțile interesate pot prezenta observații timp de opt săptămâni, până la 3 octombrie 2022.

Normele antitrust ale UE interzic, în general, acordurile dintre întreprinderi care au ca efect restrângerea concurenței. Cu toate acestea, regulamentul le permite, în anumite condiții, companiilor maritime cu o cotă de piață combinată mai mică de 30 % să încheie acorduri de cooperare pentru a furniza servicii comune de transport de mărfuri, cunoscute și sub denumirea de consorții.

Regulamentul este în vigoare până la 25 aprilie 2024. Prin urmare, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a modului în care a funcționat regulamentul din 2020.

Cererea de contribuții de astăzi și chestionarele specifice fac parte din evaluarea regulamentului. Feedbackul primit de Comisie va completa informațiile pe care le-a colectat în cadrul activităților sale de monitorizare sectorială. În ultimii doi ani, Comisia a avut schimburi periodice cu participanții la piață, cum ar fi expeditorii, agenții de expediție și transportatorii, precum și cu autoritățile de concurență și de reglementare din Europa, SUA și alte jurisdicții, cu privire la dificultățile cu care se confruntă sectorul transportului maritim. În decembrie 2021, ca parte a activităților sale de monitorizare sectorială, Comisia a inițiat, de asemenea, un exercițiu de informare prin trimiterea de chestionare transportatorilor care exploatează linii către și dinspre UE, pentru a colecta informații privind piața, în special cu privire la efectele pandemiei de coronavirus asupra operațiunilor lor și asupra lanțului de aprovizionare maritim.

Următoarele etape

Părțile interesate își pot prezenta observațiile cu privire la cererea de contribuții și la chestionarele specifice până la 3 octombrie 2022.

Evaluarea va ajuta Comisia să decidă dacă va extinde sau nu data până la care este în vigoare regulamentul, cu sau fără modificări. Comisia va prezenta un rezumat al rezultatelor evaluării într-un document de lucru al serviciilor sale care urmează să fie publicat în ultimul trimestru al anului 2022.

Informații detaliate cu privire la evaluare sunt disponibile aici.


Serviciile de transport maritim de linie includ furnizarea de servicii regulate și programate de transport maritim de mărfuri ambalate (marea majoritate în containere) pe o anumită rută. Aceste servicii joacă un rol esențial în comerțul UE și pentru economia UE în ansamblu, necesitând niveluri semnificative de investiții și, prin urmare, sunt furnizate în mod regulat de către mai multe societăți de transport maritim care cooperează în cadrul unor consorții.

Articolul 101 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) interzice acordurile între întreprinderi care restrâng concurența. Cu toate acestea, în temeiul articolului 101 alineatul (3) din TFUE, aceste acorduri pot fi declarate compatibile cu piața unică, în condițiile în care contribuie la îmbunătățirea producției sau a distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut, fără a elimina concurența.

Regulamentul nr. 246/2009 al Consiliului prevede că, în conformitate cu dispozițiile articolului 101 alineatul (3) din TFUE, Comisia poate excepta consorțiile de la aplicarea articolului 101 alineatul (1) din TFUE pentru o perioadă limitată la cinci ani, cu posibilitate de prelungire. În consecință, Comisia a adoptat în 2009 Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor [Regulamentul (CE) nr. 906/2009 al Comisiei], care stabilește condițiile specifice pentru o astfel de derogare. Aceste condiții urmăresc, în principal, asigurarea faptului că consumatorii beneficiază de o cotă echitabilă din beneficiile rezultate.

Comisia a prelungit perioada de aplicare a regulamentului 2014 și 2020Prelungirea din 2020 a fost decisă întrucât evaluarea a arătat că, în pofida evoluțiilor de pe piață (consolidare sporită, concentrare, schimbări tehnologice, creșterea dimensiunii navelor), regulamentul a rămas adecvat scopului, în conformitate cu abordarea Comisiei privind o mai bună legiferare în procesul de elaborare a politicilor, și și-a îndeplinit obiectivele. În plus, acordurile de consorții care îndeplineau condițiile prevăzute în regulament au continuat să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din TFUE. Mai precis, Comisia a constatat că Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor a condus la creșteri ale eficienței pentru transportatorii, aceștia putând să-și utilizeze mai bine capacitatea navelor și să ofere mai multe conexiuni. Exceptarea se aplică numai consorțiilor a căror cotă de piață nu depășește 30 % și ai căror membri sunt liberi să își stabilească prețurile în mod independent. În acest context, aceste creșteri de eficiență au condus la prețuri mai mici și la o mai bună calitate a serviciilor pentru consumatori. Mai precis, evaluarea a arătat că, în ultimii ani, atât costurile pentru transportatori, cât și prețurile pentru clienți per unitate echivalentă cu 20 de picioare (Twenty-foot Equivalent Unit – TEU) au scăzut cu aproximativ 30 %, iar calitatea serviciilor a rămas stabilă. Prelungirea a fost limitată la patru ani, în comparație cu durata tradițională de cinci ani a regulamentului, pentru a putea reacționa mai prompt în cazul unor eventuale modificări ale circumstanțelor pieței.

Continue Reading

Facebook

U.E.12 seconds ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA47 mins ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA5 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, recunoscător SUA pentru ajutorul militar: Fiecare dolar primit reprezintă un pas spre înfrângerea adversarului

U.E.5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz, sub lupa anchetatorilor în cadrul unei anchete privind un uriaș scandal fiscal

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending