Connect with us

U.E.

Comisia Europeană promovează digitalizarea comerțului electronic pentru vămile din UE, contribuind la combaterea fraudelor fiscale

Published

on

Comisia Europeană a lansat luni, 28 septembrie, un nou plan de acțiune privind uniunea vamală, care conține o serie de măsuri menite să creeze condițiile pentru ca vămile UE să fie mai funcționale, mai inovatoare și mai eficiente în următorii patru ani. Măsurile anunțate vor consolida uniunea vamală ca piatră de temelie a pieței unice. Ele confirmă, de asemenea, rolul ei major în protejarea veniturilor UE și a securității, sănătății și prosperității cetățenilor și întreprinderilor din UE.

Citiți și: Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Gestionarea comerțului electronic rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană: „pentru a aborda noile provocări din domeniul comerțului electronic, obligațiile privind prestatorii de servicii de plată și platformele de vânzări online vor fi mai stricte pentru a contribui la combaterea fraudelor în domeniul taxelor vamale și a fraudelor fiscale în cadrul comerțului electronic”, se arată în comunicatul oficial.

În directivele sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a anunțat că uniunea vamală trebuie să fie eficientizată, în special prin asigurarea unei abordări europene integrate a gestionării riscurilor vamale, care să sprijine efectuarea unor controale eficace de către statele membre ale UE. Planul de acțiune prezentat astăzi vizează tocmai îndeplinirea acestui deziderat.

Planul de acțiune anunțat astăzi include o serie de acțiuni în domenii precum gestionarea riscurilorgestionarea comerțului electronicpromovarea respectării legislației și acționarea ca o entitate unică a autorităților vamale:

  • Gestionarea riscurilor: planul de acțiune se axează în particular pe asigurarea unei mai mari disponibilități și utilizări a datelor și a analizării datelor în scopuri vamale. El stipulează realizarea unei supravegheri inteligente, bazată pe riscuri, a lanțurilor de aprovizionare și instituirea unui nou centru de analiză în cadrul Comisiei pentru colectarea, analizarea și schimbul de date vamale care să constituie baza unor decizii de importanță majoră, pentru a ajuta autoritățile vamale să identifice punctele slabe la frontierele externe ale UE și să gestioneze crizele viitoare.
  • Gestionarea comerțului electronic: în acest sens și pentru a aborda noile provocări din domeniul comerțului electronic, obligațiile privind prestatorii de servicii de plată și platformele de vânzări online vor fi mai stricte pentru a contribui la combaterea fraudelor în domeniul taxelor vamale și a fraudelor fiscale în cadrul comerțului electronic.
  • Promovarea respectării legislației: viitoarea inițiativă intitulată „Ghișeul unic” va permite întreprinderilor legitime să finalizeze formalitățile lor vamale în cadrul unui singur portal. Ea va permite o colaborare mai intensă în ceea ce privește prelucrarea, partajarea și schimbul de informații și o mai bună evaluare a riscurilor pentru autoritățile vamale.
  • Autoritățile vamale acționează ca o entitate unică: planul de acțiune detaliază dotarea pe scară largă cu echipamente vamale moderne și fiabile finanțate din următorul buget al UE. Un nou grup de reflecție format din statele membre și din reprezentanți ai mediului de afaceri va fi înființat pentru a contribui la pregătirea pentru crize și provocări viitoare, cum ar fi evoluții neprevăzute la nivel mondial și viitoare modele de afaceri.

Uniunea vamală a UE s-a transformat într-o piatră de temelie a pieței noastre unice, menținând securitatea frontierelor UE, protejându-i pe cetățenii noștri de bunuri interzise și periculoase, cum ar fi armele, drogurile și produsele nocive pentru mediu, și facilitând, în același timp, comerțul UE cu restul lumii. În plus, ea generează venituri la bugetul UE. Dar, recent, a devenit clar că sunt necesare modalități mai inteligente de lucru pentru a permite autorităților vamale să gestioneze multiplele lor responsabilități, al căror număr crește continuu.

Planul de acțiune a beneficiat de un proiect prospectiv inovator intitulat „Viitorul sectorului vamal în UE 2040”, care a vizat crearea unei înțelegeri comune și strategice în rândul principalelor părți interesate cu privire la modalitățile de abordare a provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă sectorul vamal, precum și conturarea unei viziuni care să prefigureze modul în care ar trebui să arate el în 2040.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

Published

on

© Platforma Obywatelska/ Twitter

Parlamentul polonez l-a ales pe centristul Donald Tusk în funcția de prim-ministru, după ce actualul premier Mateusz Morawiecki a pierdut un vot de încredere important, relatează Deutsche Welle.

Noul parlament al Poloniei l-a ales luni pe liderul partidului centrist Donald Tusk în funcția de prim-ministru. Tusk devine prim-ministru la aproape două luni de la alegerile naționale câștigate de o coaliție de partide care variază de la stânga la moderat conservatoare.

Alianța de partide pro-UE a semnat un acord luna trecută, deschizând calea pentru un guvern de coaliție.

Anterior, Parlamentul polonez a respins luni la votul de încredere guvernul propus de premierul în exerciţiu Mateusz Morawiecki, deschizând astfel calea numirii unui executiv condus de fostul premier liberal pro-UE Donald Tusk, relatează agenţiile France Presse şi Reuters, potrivit Agerpres.

Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a format după alegerile legislative din 15 octombrie o majoritate eterogenă, alcătuită din trei alianţe cu orientări diferite. Cu toate acestea, preşedintele Andrzej Duda l-a numit premier pe actualul şef al guvernului în exerciţiu, Mateusz Morawiecki, provenit din formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), care a obţinut cele mai multe voturi în alegeri, fără a avea însă majoritatea.

Din cei 456 de deputaţi ai Seimului (camera inferioară a parlamentului) care au votat, 266 au votat împotriva guvernului Morawiecki, sprijinit de 190 de deputaţi.

Urmează ca Seimul să desemneze premierul, care cel mai probabil va fi Donald Tusk. Acesta va conduce o coaliţie din care fac parte alianţa sa liberală Coaliţia Civică, alianţa denumită A Treia Cale, formată din două partide cu ideologii opuse – respectiv Polonia 2050, formaţiune liberal-progresistă, şi Partidul Popular Polonez (PSL), o formaţiune conservatoare – şi Stânga.

O prioritate a viitorului guvern va fi accesarea fondurilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), blocate de Comisia Europeană, care a acuzat guvernul polonez în exerciţiu condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS) că în cei opt ani cât a fost la putere a încălcat statul de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.

Ca măsuri sociale, Tusk a promis creşterea salariilor profesorilor cu 30% şi a alocaţiilor pentru copii de la 120 la 180 de euro pe lună.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Aderarea României la Spaţiul Schengen, “ar transmite un puternic mesaj de solidaritate şi unitate din partea Uniunii şi ar contribui substanţial la consolidarea securităţii europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, luni, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care s-a pronunțat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la Schengen, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele României a adresat mulţumiri Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, “într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global”.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

El a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu şi alte provocări, precum cele economice, climatice sau migratorii.

În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.

Preşedintele a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. 

Continue Reading

SCHENGEN

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Premierul bulgar Nikolai Denkov a precizat luni că negocierile aflate în desfăşurare cu Austria încă nu au condus la un acord final cu privire la aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată cu aeroporturile, relatează agenţia Novinite, potrivit Agerpres.

Vorbind la postul bTV, Denkov a respins posibilitatea ca Bulgaria să accepte în mod exclusiv anumite reguli specifice, făcând referire la cererea guvernului austriac ca România şi Bulgaria să preia migranţi sosiţi în Austria.

Premierul bulgar a subliniat că Bulgaria va aplica protocoalele europene stabilite în ce priveşte primirea migranţilor.

Reacţia sa survine după ce ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută

La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.

În acest timp, ministrul bulgar al justiţiei, Atanas Slavov, a confirmat poziţia exprimată de premierul Denkov, reafirmând angajamentul Bulgariei numai faţă de regulile europene.

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO48 mins ago

MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot

U.E.5 hours ago

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

ROMÂNIA8 hours ago

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

SCHENGEN9 hours ago

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

U.E.9 hours ago

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

POLITICĂ9 hours ago

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

U.E.10 hours ago

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

CONSILIUL UE11 hours ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA7 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending