Connect with us

U.E.

Comisia Europeană propune crearea unei Agenții a UE pentru Securitate Cibernetică. Comisarul pentru piața unică digitală: Nicio țară nu poate face față singură unor astfel de provocări

Published

on

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate au propus ieri un amplu set de măsuri, printre acestea numărându-se și înființarea unei Agenții UE pentru Securitate Cibernetică care să asigure sărijin statelor membre în eventualitatea în care acestea sunt vizate de atacuri cibernetice, dar și un nou sistem european de certificare care va asigura utilizarea în condiții de siguranță a produselor sau serviciilor din mediul online, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

UE va avea o politică cibernetică internațională care va promova un spațiu cibernetic deschis, liber și sigur, va sprijini eforturile de elaborare a unor norme de comportament responsabil al statelor, va aplica normele de drept internațional și va lua măsuri de consolidare a încrederii în securitatea cibernetică”, a precizat Federica Moghernini, șefa diplomației europene.

Citiți și Președintele Comisiei Europene propune crearea unei agenții europene pentru securitate cibernetică: Atacurile de acest tip au devenit mai periculoase decât puștile și tancurile

Nicio țară nu poate face față singură provocărilor legate de securitatea cibernetică. Inițiativele noastre consolidează cooperarea, astfel încât țările UE să poată aborda aceste provocări împreună. Propunem, de asemenea, noi măsuri menite să stimuleze investițiile în inovare și să promoveze igiena cibernetică”, a completat Andrus Ansip, vicepreședintele Executivului european, comisarul pentru piața unică digitală.

Pachetul legislativ propune:

– crearea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, pe bazele deja existente ale Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și având un mandat permanent de a oferi sprijin statelor membre pentru a preveni și a aborda în mod eficace atacurile cibernetice;

– consolidarea capacității UE în domeniu prin: instituirea unui Centru european de cercetare și competență în materie de securitate cibernetică, urmând a fi înființat ca proiect-pilot în 2018; un plan de acțiune privind modul în care UE și statele membre pot răspunde rapid, operațional și la unison, în cazul unui atac cibernetic de mare amploare; mai multă solidaritate, prin posibilitatea de activare a unui nou Fond de intervenție de urgență în materie de securitate cibernetică; consolidarea capacităților de apărare cibernetică, prin posibila includere a acesteia în cadrul cooperării structurate permanente dintre statele membre și în Fondul european de apărare, pentru a sprijini proiectele în domeniu; sporirea cooperării internaționale, prin punerea în aplicare a Cadrului pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activități informatice răuvoitoare;

– crearea unui răspuns eficace în materie de drept penal, prin noi măsuri de combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată altele decât numerarul.

Ultimele date arată o evoluție rapidă a amenințărilor digitale și indică, totodată, faptul că publicul consideră criminalitatea cibernetică drept o amenințare importantă: Studiile recente sugerează faptul că, în timp ce numărul atacurilor de șantaj digital a cunoscut o creștere de 300 % față de anul 2015, impactul economic al criminalității cibernetice a crescut de cinci ori între 2013 și 2017 și ar mai putea crește de patru ori până în 2019. 87 % dintre europeni consideră criminalitatea cibernetică drept o provocare importantă la adresa securității interne a UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Ambasadorul Germaniei la București: Respectarea statului de drept, condiție prealabilă de protecție și transparență pentru acordarea fondurilor europene

Published

on

© Ambasada Germaniei la București/Facebook

Legătura dintre acordarea fondurilor europene şi respectarea statului de drept este o măsură utilă de protejare a finanțărilor UE care promovează transparența, a declarat, vineri, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier Klodt, în cadrul evenimentului care a marcat preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Germania, găzduit de Reprezentanța Comisiei Europene în România, informează Agerpres.

De altfel, consolidarea respectării statului de drept este una dintre prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE, care consideră că respectarea standardelor privind statul de drept în UE și în statele membre ale acesteia este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru utilizarea corectă a finanțării din bugetul UE. Prin urmare, Germania precizează în programul de lucru pentru cele șase luni de mandat că susține propunerea Comisiei de a condiționa finanțarea bugetară a UE de respectarea standardelor privind statul de drept în statele membre.

„Suntem de părere că propunerea Comisiei de a lega, în mod adecvat, finanţarea UE de respectarea statului de drept este utilă. Acest lucru ar trebui văzut ca o măsură care consolidează transparenţa şi încrederea şi este o dovadă că fondurile europene din statele membre sunt protejate”, a afirmat Cord Meier-Klodt, în acord cu poziția prezentată la UE de Germania pe acest subiect.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, prezent la eveniment, a declarat că România nu este împotriva acestei măsuri, cu condiţia ca aceasta să nu fie una „discriminatorie” sau să nu fie un mecanism paralel la cele existente deja la nivelul UE pe acest domeniu. 

„În ceea ce priveşte legarea fondurilor europene de statul de drept, în principiu, România nu este împotriva acestui lucru, cu condiţia ca această legătură să nu devină un mecanism discriminator, deci aspectul nediscriminator este extrem de important între statele membre. În al doilea rând, nu ar trebui să devină un mecanism paralel sau redundant al monitorizării statului de drept, deoarece deja am dezvoltat asemenea instrumente şi mecanisme. Acum lucrăm la un mecanism general în interiorul UE, preşedinţia germană are printre priorităţi realizarea acestuia”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Citiți și Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Continue Reading

U.E.

Primarul Emil Boc, intervenție în CoR: România va opri exodul forței de muncă, numai dacă UE va folosi finanțări noi în vederea creșterii calității vieții cetățenilor

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a susțiut în plenul sesiunii plenare a CoR că este necesară o utilizare ”urgentă” a noilor resurse financiare europene disponibile în vederea creșterii calității vieții cetățenilor Uniunii Europene din toate regiunile și țările Uniunii.

”Numai așa, de exemplu, România va reusi să oprească exodul forței de muncă, iar românii să aibă acces acasa la locuri de muncă bine plătite și la o viață de calitate”, a explicat Emil Boc într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Primarul Emil Boc salută noul plan al Comisiei Europene pentru refecarea economiei post-pandemie și subliniază că nu este întâmplător că acesta se numește ”Planul pentru viitoarea generație a UE”: ”Planul NextGenerationEU poate servi drept instrument de combatere a schimbărilor demografice. Cred că nu este întâmplător faptul că instrumentul de recuperare COVID-19 propus de Comisie a fost numit EU Next Generation. Generația următoare înseamnă copiii și nepoții noștri. Înseamnă demografia noastră”, se arată în comunicatul grupului PPE în CoR.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, a reiterat că toată lumea ar trebui să fie liberă să se deplaseze, dar nimeni nu trebuie obligat să plece din cauza constrângerilor economice: ”Trebuie să transformăm exodul de creiere în câștig de creiere și pentru a face acest lucru, cuvintele cheie sunt politica de coeziune, investiții, locuri de muncă, calitatea vieții și inovație.”

De asmenea, Emil Boc a adăugat că politica de coeziune este principalul instrument pe care UE îl are pentru a aborda schimbările demografice, deoarece face posibilă investițiile în servicii publice de calitate și îmbunătățirea oportunităților economice, în special în orașele și regiunile care se confruntate cu schimbările demografice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Angela Merkel cere Europei să “vorbească ferm într-un singur glas” în relația cu China

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce cu China dacă vrea să încheie acorduri ambiţioase care să garanteze interesele blocului comunitar, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, exprimându-şi totodată îngrijorarea cu privire la noua lege asupra securităţii în Hong Kong, informează Reuters.

Pentru a avea relaţii de succes cu China şi pentru a reprezenta eficient interesele noastre europene, Europa trebuie să vorbească ferm într-un singur glas“, a afirmat Merkel, potrivit Agerpres, într-un discurs susţinut în Bundesrat, camera superioară a parlamentului, formată din delegaţi ai landurilor.

Merkel s-a adresat Bundesrat-ului la două zile distanță după ce Germania a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, perioadă în care s-a adresat și Bundestag-ului și a avut o videoconferință de lucru cu Comisia Europeană.

“Doar împreună cele 27 de ţări membre ale UE au suficientă greutate pentru a încheia acorduri ambiţioase cu China”, a subliniat şefa guvernului german.

“În baza unui dialog deschis, vorbim şi despre statul de drept şi drepturile omului, precum şi despre viitorul Hong Kong, unde suntem preocupaţi de faptul că principiul important ‘o ţară, două sisteme’ s-a erodat”, a adăugat ea.

Președinția germană a Consiliului UE și-a stabilit relațiile UE-China printre obiectivele sale cele mai importante în ce privește prioritatea unei responsabilități globale mai mari a Uniunii Europene.

Germania ar fi trebuit să găzduiască, în luna septembrie, la Leipzig, un summit al celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE împreună cu președintele chinez Xi Jinping, însă reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei. Scopul acelui summit ar fi fost acela de a oferi un nou impuls negocierilor dintre UE și China privind un acord cuprinzător de protejare a investițiilor.

Într-un amplu interviu acordat presei europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE, Angela Merkel s-a arătat îngrijorată de ascensiunea Chinei, pledând pentru menținerea unei comunități transatlantice de apărare, însă a subliniat că ar fi o idee proastă ca UE și Beijing-ul să nu aibă un dialog.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel atunci, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending