Connect with us

U.E.

Comisia Europeană propune crearea unei Agenții a UE pentru Securitate Cibernetică. Comisarul pentru piața unică digitală: Nicio țară nu poate face față singură unor astfel de provocări

Published

on

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate au propus ieri un amplu set de măsuri, printre acestea numărându-se și înființarea unei Agenții UE pentru Securitate Cibernetică care să asigure sărijin statelor membre în eventualitatea în care acestea sunt vizate de atacuri cibernetice, dar și un nou sistem european de certificare care va asigura utilizarea în condiții de siguranță a produselor sau serviciilor din mediul online, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

UE va avea o politică cibernetică internațională care va promova un spațiu cibernetic deschis, liber și sigur, va sprijini eforturile de elaborare a unor norme de comportament responsabil al statelor, va aplica normele de drept internațional și va lua măsuri de consolidare a încrederii în securitatea cibernetică”, a precizat Federica Moghernini, șefa diplomației europene.

Citiți și Președintele Comisiei Europene propune crearea unei agenții europene pentru securitate cibernetică: Atacurile de acest tip au devenit mai periculoase decât puștile și tancurile

Nicio țară nu poate face față singură provocărilor legate de securitatea cibernetică. Inițiativele noastre consolidează cooperarea, astfel încât țările UE să poată aborda aceste provocări împreună. Propunem, de asemenea, noi măsuri menite să stimuleze investițiile în inovare și să promoveze igiena cibernetică”, a completat Andrus Ansip, vicepreședintele Executivului european, comisarul pentru piața unică digitală.

Pachetul legislativ propune:

– crearea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, pe bazele deja existente ale Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și având un mandat permanent de a oferi sprijin statelor membre pentru a preveni și a aborda în mod eficace atacurile cibernetice;

– consolidarea capacității UE în domeniu prin: instituirea unui Centru european de cercetare și competență în materie de securitate cibernetică, urmând a fi înființat ca proiect-pilot în 2018; un plan de acțiune privind modul în care UE și statele membre pot răspunde rapid, operațional și la unison, în cazul unui atac cibernetic de mare amploare; mai multă solidaritate, prin posibilitatea de activare a unui nou Fond de intervenție de urgență în materie de securitate cibernetică; consolidarea capacităților de apărare cibernetică, prin posibila includere a acesteia în cadrul cooperării structurate permanente dintre statele membre și în Fondul european de apărare, pentru a sprijini proiectele în domeniu; sporirea cooperării internaționale, prin punerea în aplicare a Cadrului pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activități informatice răuvoitoare;

– crearea unui răspuns eficace în materie de drept penal, prin noi măsuri de combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată altele decât numerarul.

Ultimele date arată o evoluție rapidă a amenințărilor digitale și indică, totodată, faptul că publicul consideră criminalitatea cibernetică drept o amenințare importantă: Studiile recente sugerează faptul că, în timp ce numărul atacurilor de șantaj digital a cunoscut o creștere de 300 % față de anul 2015, impactul economic al criminalității cibernetice a crescut de cinci ori între 2013 și 2017 și ar mai putea crește de patru ori până în 2019. 87 % dintre europeni consideră criminalitatea cibernetică drept o provocare importantă la adresa securității interne a UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Guvernul croat, pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația

Published

on

© Volkswagen/ Twitter

Guvernul croat este pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația, a anunțat marți ministrul croat al economiei, Darko Horvat, în cadrul unei conferințe la Varaždin, transmit Hina şi Novinite, preluat de Agerpres.

Ministrul Darko Horvat a declarat, în cadrul unui eveniment, că cei patruzeci de parametri necesari pentru investiție au fost acum satisfăcuți și că guvernul a pus la punct o ofertă adecvată.

,,Discuțiile încep mâine (miercuri, n.r.) cu doamna Merkel despre realizarea unei investiții VW în Croația. Guvernul a pregătit o ofertă pentru VW și a găsit trei locații unde există un milion de metri pătrați de teren, toate celelalte condiții, care vizează cei 40 de parametri, sunt îndeplinite așa cum au fost solicitate pentru a realiza această investiție ”, a explicat ministrul economiei.

Cele trei locații potențiale pentru fabrică VW suntVaraždin, Ivanić-Grad și Dugo Selo.

,,În nicio altă parte a Croației nu au găsit atât de multe terenuri disponibile pentru investiții, combinat cu toate celelalte condiții, cum ar fi capacitatea umană și educațională și planurile de dezvoltare pentru douăzeci de ani”, a adăugat Horvat.

Totuși, într-un interviu acordat postului naţional de radio, Horvat a precizat că ,,este prea devreme să vorbim despre VW în acest moment” și, dacă va avea şansa ,,să prezint oferta Croaţiei în cadrul unor convorbiri directe, o voi face”, a adăugat ministrul economiei. 

Volkswagen plănuia să ridice noua fabrică cu o capacitate de producție anuală de 300.000 de vehicule în Manisa, la 40 km de oraşul Izmir. Însă, compania germană a amânat construirea unei fabrici în Turcia nedorind să devină parte a criticilor internaţionale de condamnare a operaţiunilor militare derulate de Ankara în Siria de teama potențialelor efecte asupra imaginii sale.

În acest context, Bernd Osterloh, şeful sindicatului global al VW şi membru în Consiliul de Supraveghere al producătorului auto, preciza la începutul lunii că reglementările VW prevăd ca la fabricile companiei să existe ,,un mediu de stabilitate şi siguranţă”. De asemenea, directorul financiar al companiei auto, Frank Witter, a explicat că deocamdată nu există o urgență privind construirea unei noi uzine, existând chiar alternativa de a moderniza actualele fabrici pentru extinderea capacității de producție.

Între timp, compania va monitoriza situația politică îngrijorătoare din Siria și evoluțiile de pe frontul deschis în nordul țării  și va decide până la finalul anului dacă va construi noua sa fabrică în Turcia, potrivit anunțului făcut de compania germană după reuniunea de marți a Consiliului de supervizare. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL): PPE, așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Partidul Popular European (PPE) are așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României în următorii cinci ani, este declarația făcută de eurodeputatul Cristian Bușoi pentru corespondentul caleaeuropeană, la Congresul PPE de la Zagreb.

Întrebat despre primirea făcută de popularii europeni delegației liberale din România, la congresul de la Zagreb, eurodeputatul Cristian Bușoi a declarat că ,,a fost primită foarte bine, este una dintre cele mai mari și influente delegații din PPE, dar și foarte bine reprezentată la nivel politic, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, precum și de toți europarlamentarii PNL”. De asemenea, a spus acesta, ,,fiecare dintre noi profităm de fiecare oportunitate pentru a promova interesele, proiectele și imaginea României în interiorul familiei populare europene”. 

Întrebat care sunt așteptările membrilor PPE privind cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerie prezidențiale din România, Cristian Bușoi a răspuns că toți cei cu care s-au interesectat atât cu șeful statului, cât și cu premierul Orban, au ,,așteptări pozitive privind reconfirmarea unui al doilea mandat la Cotroceni al președintelui Iohannis prin care să continue munca bună pentru România și consolidarea direcției europene în următorii cinci ani”. 

,,Aceste așteptări pozitive țin de rezultatele din turul I, de sondajele de opinie, de excelenta prestație a președintelui Iohannis în ultimele zile, în România, inclusiv la dezbaterea cu jurnaliștii și fomatorii de opinie”, a explicat Cristian Bușoi. 

,,Cred că în orice bătălie politică trebuie mobilizare maximă până în ultimul moment pentru ca românii să confirme așteptările din sondaje, însă sperăm la o victorie”, a adăugat eurodeputatul.

 

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Franța, Italia și Spania, cei mai mari producători de vinuri din UE, cu vânzări de peste 9 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Union

În 2018, producția vândută de vin (inclusiv vin spumant, port și must de struguri) în UE a fost de aproximativ 15 miliarde de litri. Cei mai mari producători de vinuri au fost Italia, Spania și Franța, urmate de Portugalia, Germania și Ungaria, potrivit cifrelor publicate de Eurostat

În această săptămână, iubitorii de vinuri sărbătoresc Ziua Beaujolais Nouveau (21 noiembrie), fiind un moment potrivit pentru a analiza cele mai recente date despre principalii exportatori și importatori de vin din Uniunea Europeană (UE).

Franța, cel mai mare exportator

În 2018, statele membre ale UE au exportat vin în valoare de 22,7 miliarde de euro. Peste jumătate din cantitatea de vin a fost exportată în țări din afara UE (11,6 miliarde euro, sau 51% din totalul exporturilor de vin), în principal către Statele Unite (3,8 miliarde euro, sau 33% din exporturile extra-UE), Elveția (1,0 miliarde euro, 9%), China (1,0 miliarde euro, 8%), Canada (0,9 miliarde euro, 8%), Japonia și Hong Kong (ambele 0,8 miliarde euro, 7%).

Franța a fost de departe cel mai mare exportator de vin, cu exporturi extra-UE în valoare de 5,4 miliarde euro în 2018, reprezentând 47% din exporturile de vin în afara UE ale statelor membre. După Franța, s-a clasat Italia (3,1 miliarde euro, 26%) și Spania (1,2 miliarde euro, 10%).

Regatul Unit, cel mai mare importator

În ceea ce privește fluxurile din import, statele membre ale UE au importat vin într-un total de 13,4 miliarde de euro în 2018. Doar 20% din acestea provin din țări din afara UE, în special din Chile (0,6 miliarde euro, 22% din importurile din afara UE) , Australia (0,45 miliarde euro, 17%), Statele Unite (0,43 miliarde euro, 16%), Africa de Sud (0,4 miliarde euro, 15%) și Noua Zeelandă (0,37 miliarde euro, 14%).

Printre statele membre ale UE, cel mai mare importator de vin a fost Regatul Unit (1,2 miliarde euro sau 47% din importurile din afara UE ale statelor membre), urmată de Germania (0,3 miliarde euro, 11%), Olanda ( 0,2 miliarde euro, 9%) și Franța (0,2 miliarde euro, 8%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending