Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune înființarea unei unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele grave care afectează securitatea cibernetică a UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri înființarea unei noi unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune Europeană, motivând că necesitatea de a elabora răspunsuri avansate și coordonate în domeniul securității cibernetice a devenit tot mai stringentă, pe măsură ce se înregistrează o creștere a numărului, a amplorii și a consecințelor atacurilor cibernetice, care afectează puternic securitatea europeană.

Anunțată pentru prima dată de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice, unitatea cibernetică comună propusă miercuri are drept scop să reunească resursele și cunoștințele de specialitate care există la nivelul UE și al statelor sale membre pentru a preveni, a descuraja și a răspunde în mod eficace la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, informează un comunicat al executivului european remis CaleaEuropeană.ro.

Anunțul Comisiei Europene este important și pentru România, care va găzdui, la București, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, o structură al cărei scop este să consolideze reziliența europeană împotriva atacurilor cibernetice.

De altfel, Comisia Europeană transmite în comunicatul citat că toți actorii competenți din UE trebuie să fie pregătiți să răspundă în mod colectiv și să facă schimb de informații relevante, pe baza „necesității de a partaja”, mai degrabă decât pe baza „necesității de a cunoaște”.

Comunitățile din domeniul securității cibernetice, inclusiv comunitățile civile, de asigurare a respectării legii, diplomatice și de apărare cibernetică, precum și partenerii din sectorul privat, acționează de prea multe ori separat. Odată cu înființarea unității cibernetice comune, aceste comunități vor avea o platformă virtuală și fizică de cooperare: instituțiile, organismele și agențiile relevante ale UE, împreună cu statele membre vor construi treptat o platformă europeană de solidaritate și asistență pentru a contracara atacurile cibernetice de mare amploare.

Recomandarea privind crearea unității cibernetice comune reprezintă un pas important în direcția finalizării cadrului european de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică. Aceasta constituie un rezultat concret al Strategiei de securitate cibernetică a UE și al Strategiei UE privind o uniune a securității, contribuind la o economie digitală sigură și la o societate digitală sigură.

În cadrul acestui pachet de măsuri, Comisia prezintă astăzi un raport referitor la progresele înregistrate în ultimele luni în contextul Strategiei privind o uniune a securității. De asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat primul raport de punere în aplicare în cadrul Strategiei de securitate cibernetică, astfel cum a solicitat Consiliul European, publicând totodată Al cincilea raport referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului comun din 2016 privind contracararea amenințărilor hibride și a comunicării comune din 2018, intitulată „Creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride”. În fine, Comisia a adoptat decizia privind înființarea biroului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) la Bruxelles, în conformitate cu Regulamentul privind securitatea cibernetică.

O nouă unitate cibernetică comună pentru a preveni și a răspunde la incidentele cibernetice de mare amploare

Unitatea cibernetică comună va acționa ca o platformă menită să asigure un răspuns coordonat al UE la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, precum și să acorde asistență pentru redresarea în urma unor astfel de atacuri. În prezent, UE și statele sale membre au numeroase entități implicate în diferite domenii și sectoare. Chiar dacă sectoarele pot fi specifice, amenințările sunt adesea comune și, prin urmare, coordonarea, schimbul de cunoștințe și chiar avertizarea prealabilă sunt indispensabile.

Participanții vor trebui să pună la dispoziție resurse operaționale pentru acordarea de asistență reciprocă în cadrul unității cibernetice comune (a se vedea aici lista participanților propuși). Astfel, participanții la unitatea cibernetică comună vor putea să facă schimb de bune practici, precum și de informații în timp real cu privire la amenințările care ar putea să apără în sectoarele în care își desfășoară activitatea. De asemenea, unitatea cibernetică comună va lucra la nivel operațional și tehnic pentru a pune în aplicare Planul UE de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică, pe baza planurilor naționale, va institui și va mobiliza echipele UE de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică, va facilita adoptarea de protocoale pentru asistența reciprocă între participanți, va institui capacități naționale și transfrontaliere de monitorizare și detectare, inclusiv centre de operațiuni pentru securitate, și, de asemenea, va desfășura și alte activități.

Ecosistemul de securitate cibernetică al UE este vast și variat, iar unitatea cibernetică comună va asigura acum un spațiu comun de colaborare între diferitele comunități și sectoare, în cadrul căruia rețelele existente își vor putea valorifica întregul potențial. Această inițiativă se bazează pe activitatea demarată în 2017, odată cu adoptarea Recomandării privind răspunsul coordonat la incidente și crize – așa-numitul plan de acțiune.

Comisia propune crearea unității cibernetice comune printr-un proces treptat și transparent în patru etape, împreună cu statele membre și cu diferitele entități care își desfășoară activitatea în domeniu. Eforturile vizează să asigure faptul că unitatea cibernetică comună va intra în faza operațională la 30 iunie 2022 și că după un an, la 30 iunie 2023, aceasta va fi pe deplin implementată. Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, va asigura secretariatul în etapa pregătitoare, iar unitatea își va desfășura activitatea în apropierea birourilor din Bruxelles ale acestei agenții și a biroului CERT-UE, Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE.

Investițiile necesare pentru înființarea unității cibernetice comune vor fi finanțate de Comisie, în principal prin intermediul programului Europa digitală. Fondurile vor fi utilizate pentru construirea platformei fizice și virtuale, pentru crearea și mentenanța unor canale de comunicare sigure, precum și pentru îmbunătățirea capacităților de detectare. Contribuții suplimentare, în special pentru dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică ale statelor membre, pot fi furnizate din Fondul european de apărare.

Asigurarea protecției europenilor, online și offline

Comisia prezintă astăzi un raport referitor la progresele înregistrate în cadrul Strategiei privind o uniune a securității, în direcția asigurării protecției europenilor. Împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisia prezintă, de asemenea, primul raport de punere în aplicare în cadrul noii Strategii de securitate cibernetică a UE.

Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat Strategia de securitate cibernetică a UE în decembrie 2020. Raportul prezentat astăzi face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul fiecăreia dintre cele 26 de inițiative prevăzute în strategia menționată și face referire la recenta aprobare de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a regulamentului de instituire a Centrului și a Rețelei de competențe în materie de securitate cibernetică. S-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea cadrului juridic pentru asigurarea rezilienței serviciilor esențiale, prin prezentarea propunerii de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”). În ceea ce privește securitatea rețelelor de comunicații 5G, majoritatea statelor membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a setului de instrumente al UE în materie de 5G, având deja sau fiind pe punctul de a finaliza cadre pentru aplicarea unor restricții corespunzătoare furnizorilor de tehnologie 5G. Cerințele privind operatorii de rețele mobile sunt consolidate prin transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice, în timp ce Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, elaborează o propunere de sistem al UE de certificare a securității cibernetice pentru rețelele 5G.

De asemenea, raportul evidențiază progresele înregistrate de Înaltul Reprezentant în ceea ce privește promovarea unui comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, în special prin avansarea pe calea instituirii unui program de acțiune la nivelul Organizației Națiunilor Unite. În plus, Înaltul Reprezentant a început procesul de examinare a cadrului de politici pentru apărarea cibernetică în vederea îmbunătățirii cooperării în domeniul apărării cibernetice și, împreună cu statele membre, efectuează un „exercițiu privind lecțiile învățate”, cu scopul de a îmbunătăți setul de instrumente al UE pentru diplomația cibernetică și de a identifica oportunitățile de a consolida și mai mult cooperarea în acest scop, la nivelul UE și la nivel internațional. Tot astăzi a fost publicat de către Comisie și Înaltul Reprezentant raportul privind progresele înregistrate în contracararea amenințărilor hibride, care subliniază faptul că, de la adoptarea în 2016 a cadrului comun privind contracararea amenințărilor hibride, s-a instituit un răspuns al Uniunii Europene, acțiunile UE au contribuit la îmbunătățirea gradului de conștientizare a situației, la asigurarea rezilienței în sectoarele critice, la răspunsul adecvat și la redresarea în urma unor amenințări hibride tot mai numeroase de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, printre aceste amenințări numărându-se dezinformarea și atacurile cibernetice.

De asemenea, în ultimele 6 luni s-au luat măsuri importante în cadrul Strategiei UE privind o uniune a securității pentru a garanta securitatea în mediul nostru fizic și digital. În prezent, sunt în vigoare norme ale UE de referință care vor impune platformelor online obligația de a elimina în termen de o oră conținutul cu caracter terorist semnalat de autoritățile statelor membre. Comisia a propus, de asemenea, Actul legislativ privind serviciile digitale, care prevede norme armonizate pentru eliminarea bunurilor ilegale, a serviciilor ilegale sau a conținutului online ilegal, precum și o nouă structură de supraveghere a platformelor online foarte mari. De asemenea, propunerea abordează vulnerabilitățile platformelor care permit amplificarea conținutului dăunător sau răspândirea dezinformării. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au convenit asupra unei legislații temporare privind detectarea voluntară de către serviciile de comunicații a abuzului sexual online asupra copiilor. De asemenea, se lucrează la asigurarea unei mai bune protecții a spațiilor publice. Printre măsuri se numără acordarea de asistență statelor membre în ceea ce privește gestionarea amenințării reprezentate de drone și consolidarea protecției lăcașurilor de cult și a infrastructurilor sportive de mari dimensiuni împotriva amenințărilor teroriste, cu ajutorul unui program de sprijin, în curs de desfășurare, în valoare de 20 de milioane EUR. Pentru a sprijini mai bine statele membre în contracararea criminalității grave și a terorismului, Comisia a propus, de asemenea, în decembrie 2020, actualizarea mandatului Europol, Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii.

Declarațiile membrilor colegiului:

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Securitatea cibernetică este piatra de temelie a unei Europe digitale și conectate, iar în societatea de astăzi, răspunsul la amenințări într-un mod coordonat este esențial. Unitatea cibernetică comună va contribui la realizarea acestui obiectiv. Împreună putem să schimbăm cu adevărat lucrurile.”

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat: „Unitatea cibernetică comună este un pas foarte important făcut de Europa pentru a-și proteja guvernele, cetățenii și întreprinderile împotriva amenințărilor cibernetice mondiale. Cu toții suntem vulnerabili în fața atacurilor cibernetice și, din acest motiv, cooperarea la toate nivelurile este esențială. Nu există actori mari sau actori mici. Trebuie să ne apărăm, dar trebuie, de asemenea, să dăm un exemplu celorlalți în promovarea unui spațiu cibernetic mondial, deschis, stabil și sigur.”

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Recentele atacuri de tip ransomware ar trebui să ne servească drept avertisment cu privire la faptul că este necesar să ne protejăm împotriva amenințărilor care ar putea să ne afecteze securitatea și modul de viață european. În prezent, nu mai putem face o distincție între amenințările online și cele offline. Trebuie să ne punem laolaltă toate resursele pentru a elimina riscurile cibernetice și pentru a ne consolida capacitatea operațională. Pentru a construi o lume digitală sigură și de încredere, bazată pe valorile noastre, este necesară implicarea tuturor, inclusiv a autorităților de asigurare a respectării legii.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Unitatea cibernetică comună este un element esențial pentru a ne proteja împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai numeroase și mai complexe. Am stabilit etape și termene clare care ne vor permite – împreună cu statele membre – să îmbunătățim în mod concret cooperarea privind gestionarea crizelor în UE, să detectăm amenințările și să reacționăm mai rapid. Această unitate este componenta operațională a scutului cibernetic european.”

Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a declarat: „Contracararea atacurilor cibernetice este o provocare tot mai importantă. Coordonarea comună a eforturilor reprezintă cea mai bună modalitate prin care comunitatea responsabilă cu asigurarea respectării legii din întreaga UE poate să facă față acestei noi amenințări. Unitatea cibernetică comună îi va ajuta pe agenții de poliție din statele membre să facă schimb de cunoștințe de specialitate și va contribui la consolidarea capacității autorităților de asigurare a respectării legii de a contracara aceste atacuri.”

Context

Securitatea cibernetică este o prioritate de prim rang a Comisiei și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate. Creșterea numărului de atacuri cibernetice în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de importantă este protejarea sistemelor sanitare și de îngrijire, a centrelor de cercetare și a altor infrastructuri critice. Sunt necesare acțiuni ferme în acest domeniu pentru ca economia și societatea UE să fie adaptate exigențelor viitorului.

UE se angajează să pună în aplicare Strategia de securitate cibernetică a UE prin investiții fără precedent în tranziția verde și în tranziția digitală a UE, cu ajutorul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în special prin programele Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin Planul de redresare pentru Europa.

În plus, în ceea ce privește securitatea cibernetică, veriga cea mai slabă este cea care dă măsura solidității protecției noastre. Atacurile cibernetice nu se opresc la frontierele fizice. Prin urmare, consolidarea cooperării, inclusiv a cooperării transfrontaliere, în domeniul securității cibernetice este și o prioritate a UE: în ultimii ani, Comisia a condus și a facilitat o serie de inițiative de îmbunătățire a pregătirii colective, structurile comune ale UE acordând deja sprijin statelor membre, atât la nivel tehnic, cât și la nivel operațional. Recomandarea prezentată astăzi privind înființarea unei unități cibernetice comune reprezintă un nou pas în direcția unei cooperări mai strânse și a unui răspuns coordonat la amenințările cibernetice.

În același timp, răspunsul diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare, cunoscut sub numele de setul de instrumente pentru diplomația cibernetică, încurajează cooperarea și promovează un comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, permițând UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile politicii externe și de securitate comune, inclusiv măsurile restrictive, pentru a preveni, a descuraja, a împiedica și a răspunde la activitățile cibernetice răuvoitoare. 

Pentru a asigura securitatea atât în mediul nostru fizic, cât și în cel digital, Comisia a prezentat, în iulie 2020, Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025. Aceasta se concentrează asupra domeniilor prioritare în care UE își poate aduce contribuția pentru a sprijini statele membre în consolidarea securității tuturor celor care trăiesc în Europa: combaterea terorismului și a criminalității organizate, prevenirea și detectarea amenințărilor hibride și sporirea rezilienței infrastructurii noastre critice, precum și promovarea securității cibernetice și încurajarea cercetării și a inovării.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și-a depus oficial PNRR-ul de 6,6 mld. de euro la Bruxelles. Comisia Europeană continuă discuțiile cu Olanda, singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR-ul

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a primit astăzi oficial un plan național de redresare și reziliență (PNRR) din partea Bulgariei. Acest plan prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care Bulgaria intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Prezentarea planului are loc în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile bulgare.

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Acesta va juca un rol esențial în sprijinirea Europei pentru a ieși mai puternică din criză și pentru a asigura tranziția ecologică și digitală.

Planul de redresare și reziliență al Bulgariei

Bulgaria a solicitat subvenții în valoare totală de 6,6 miliarde EUR în cadrul RRF.

Planul bulgar este structurat în jurul a patru piloni: Bulgaria inovatoare, Bulgaria ecologică, Bulgaria conectată și Bulgaria echitabilă. Planul include măsuri în domenii precum decarbonizarea economiei, educația și competențele, cercetarea și inovarea, industria inteligentă, eficiența energetică, agricultura durabilă, conectivitatea digitală, incluziunea socială și asistența medicală. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a MRR până în 2026. Planul propune proiecte în cinci dintre cele șapte domenii emblematice europene.

În perioada următoare, Comisia va evalua planul Bulgariei pe baza celor unsprezece criterii stabilite în Regulamentul privind MRR și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul dedică cel puțin 37 % din cheltuieli investițiilor și reformelor care sprijină obiectivele climatice și cel puțin 20 % tranziției digitale.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În prezent, Comisia a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență. Ea va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

O decizie din partea Consiliului UE este așteptată în cazul României pe 28 octombrie. 

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite României concentratoare de oxigen și medicamente pentru tratarea numărului mare de pacienți cu COVID-19

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență, Comisia Europeană mobilizează asistență pentru România în vederea tratării numărului mare de pacienți cu COVID-19 din țară, a anunțat vineri, 15 octombrie, comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

„UE este alături de România, în timp ce COVID-19 continuă să reprezinte o amenințare la adresa vieții omenești și pune la grea încercare sistemul de sănătate. Aș dori să mulțumesc Danemarcei, Italiei, Poloniei și Olandei pentru asistența promptă acordată României. România a fost un membru foarte activ al familiei de protecție civilă a UE, ajutând alte țări pe tot parcursul pandemiei. Cele mai recente livrări către România dovedesc că solidaritatea UE funcționează în ambele sensuri”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, UE a furnizat 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Olanda, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia și 5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin acest Mecanism. 

Citiți și

România va primi 250 de concentratoare de oxigen prin Mecanismul de protecție civilă al UE, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19

Ministerul Sănătății a solicitat activarea Mecanismului de protecție civilă al UE pentru achiziționarea a 12.700 de flacoane de Tocilizumab

Menționăm că Ministerul Sănătății (MS) a solicitat în această dimineață Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru asigurarea tratamentului cu anticorpi monoclonali neutralizanți a unui număr de 40.000 bolnavi COVID-19, potrivit unui comunicat

„Există promisiuni de sprijin și din partea altor state pentru acest tratament. Am discutat ieri cu dna. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate despre intenția noastră de activare a mecanismului de protecție civilă în vederea aprovizionării cu medicamentele necesare asigurării tratamentului pacienților noștri”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătății.

În contextul actual al valului 4 al pandemiei de COVID-19 este necesară asigurarea accesului bolnavilor COVID-19 cu forme usoare și medii la tratament cu anticorpi monoclonali neutralizanți.

Reamintim că, marți seară a fost primită o donație de 5200 fiole de anticorpi din partea statului italian, ca recunoștință a Regiunii Lombardia pentru ajutorul pe care țara noastră l-a acordat în anul 2020, atunci când a trimis echipe de medici și asistenți medicali care au lucrat în spitale din Brescia și Lecco.

Medicamentele au fost deja repartizate în 134 spitale pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19.

De la începutul pandemiei, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a coordonat și cofinanțat livrarea a peste 190 de milioane de echipamente medicale și de protecție personală, a consolidat spitalele cu personal medical suplimentar și a furnizat vaccinuri și alte echipamente esențiale în peste 55 de țări. În plus, UE a instituit o rezervă medicală strategică rescEU și un mecanism de distribuție în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Rezerva permite livrarea rapidă a materialelor medicale găzduite de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Țările de Jos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat miercuri, 13 octombrie, primul raport privind egalitatea de gen, ce prezintă realizările femeilor și dezavantajele cu care se confruntă acestea în regiunile Uniunii Europene, oferind o imagine exactă a regiunilor din Europa în care femeile au cele mai multe realizări precum și a celor în care acestea se confruntă cu cele mai mari dezavantaje, potrivit unui comunicat

Documentul se bazează pe doi indici special elaborați: „indicele realizărilor în rândul femeilor”(FemAI) și „indicele dezavantajelor cu care se confruntă femeile”(FemDI). Aceștia indică atât regiunile în care femeile au realizări mai multe, cât și zonele în care femeile sunt dezavantajate în comparație cu bărbații și abordează două aspecte specifice și complementare ale egalității de gen.

Astfel, în unele regiuni ale Uniunii Europene, femeile reușesc să se dezvolte, în timp ce în altele sunt reținute.

Rezultatele Monitorului privind egalitatea de gen la nivel regional al UE arată că cel mai ridicat nivel al realizărilor femeilor se constată în regiunile din nordul Europei, Finanda înregistrând cel mai mare scor. La polul opus, cel mai mic scor se observă în regiunile Uniunii Europene din sud-est. 

Astfel, se observă că femeile din Franţa şi Spania se confruntă cu cele mai mici dezavantaje, în timp ce femeile din Grecia şi România întâmpină cele mai mari dezavantaje. Cele patru regiuni cu cele mai mici dezavantaje sunt Auvergne, în Franţa, regiunile spaniole La Rioja şi Galicia, şi regiunea din jurul capitalei Finlandei, Helsinki-Uusimaa.

Mai mult, documentul arată că, în medie, femeile din regiunile mai dezvoltate pot avea mai multe realizări și sunt mai puțin dezavantajate, în timp ce majoritatea femeilor din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu mari provocări. La nivel național, femeile din regiunile-capitală tind să aibă mai multe realizări și să fie mai puțin dezavantajate.

În general, regiunile cu un indice mai scăzut de performanță în rândul femeilor au un produs intern brut pe cap de locuitor mai scăzut, în timp ce regiunile cu un nivel mai ridicat de realizări în rândul femeilor se bucură de un nivel mai ridicat de dezvoltare umană. În cele din urmă, calitatea guvernării este mai ridicată în regiunile în care femeile au realizări mai multe.

Rezultatele ediției din 2021 a monitorului arată că cel mai înalt nivel de realizare a femeilor este înregistrat în regiunile nordice, cu cel mai mare scor în regiunea capitalei Helsinki-Uusimaa. La polul opus, cel mai mic scor al indicelui se observă în regiunile Sud-Est din România. Regiunea franceză Auvergne are cel mai mic dezavantaj, în timp ce regiunea greacă Sterea Ellada are cel mai mare dezavantaj.

„Sunt încântată să vă prezint această activitate inovatoare de cartografiere a „plafonului de sticlă” cu care se confruntă femeile la nivel regional în Europa. Raportul demonstrează că mai sunt multe de făcut pentru a ajuta femeile să beneficieze de aceleași oportunități ca bărbații. Comisia va continua să depună eforturi susținute în direcția unei Europe caracterizate de egalitatea de gen”, a transmis comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS4 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE4 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE7 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.10 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.12 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending