Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune limitarea la 9 luni a certificatului digital COVID pentru a stimula administrarea dozei booster

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus actualizarea normelor privind coordonarea unei circulații libere și în siguranță în Uniunea Europeană, care au fost instituite ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Din vară, administrarea vaccinurilor a crescut semnificativ, iar certificatul digital COVID-19 al UE a fost implementat cu succes fiind emise până în prezent peste 650 de milioane de certificate. În același timp, situația epidemiologică din UE continuă să evolueze, unele state membre luând măsuri suplimentare de sănătate publică, inclusiv administrarea dozei booster, informează instituția printr-un comunicat.

Ținând cont de toți acești factori, Comisia propune să se pună mai mult accentul pe o abordare ”axată pe persoană” în ceea ce privește măsurile de călătorie și pe o perioadă standard de valabilitate a certificatelor de vaccinare de 9 luni după schema principală de vaccinare.

Perioada de 9 luni ia în considerare orientările Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) privind administrarea dozelor booster după 6 luni de la schema completă de vaccinare și prevede o perioadă suplimentară de 3 luni pentru a permite autorităților să organizeze campania de vaccinare. 

”De la începutul pandemiei, Comisia Europeană a fost activ implicată în identificarea unor soluții pentru a asigura libera circulație a persoanelor în condiții de siguranță și în mod coordonat. Având în vedere cele mai recente evoluții și dovezi științifice, propunem o nouă recomandare care urmează să fie adoptată de Consiliu. Pe baza instrumentului nostru comun, certificatul digital COVID al UE, care a devenit un adevărat standard, trecem la o abordare <<axată pe persoană>>. Obiectivul nostru principal este de a evita măsurile divergente în întreaga UE. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește chestiunea boosterelor, care vor fi esențiale pentru combaterea virusului. Printre alte măsuri, propunem astăzi Consiliului să convină asupra unei perioade de valabilitate standard pentru certificatele de vaccinare eliberate în urma schemei principale de vaccinare. Un acord asupra acestei propuneri va fi crucial pentru lunile următoare și pentru protejarea liberei circulații în condiții de siguranță pentru cetățeni”, a transmis comisarul european pentru justiție, Didier Reyners.

La rândul său, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că ”certificatul digital la UE și abordarea coordonată a măsurilor de călătorie au contribuit în mare măsură la libera circulație în condiții de siguranță, având ca prioritatea protejarea sănătății publice. Peste 65% din populația totală a UE este vaccinată, dar acest lucru nu este suficient. Există încă prea multe persoane care nu sunt protejate. Pentru ca toată lumea să călătorească și să trăiască în condiții de maximă siguranță, trebuie să atingem rate de vaccinare semnificativ mai ridicate – urgent. De asemenea, trebuie să ne consolidăm imunitatea prin booster. Ținând cont de recomandările ECDC și pentru a permite statelor membre să își adapteze campaniile de vaccinare și pentru ca cetățenii să aibă acces la dozele de booster, propunem o perioadă standard de acceptare pentru certificatele de vaccinare. În același timp, trebuie să continuăm să încurajăm cu tărie pe toată lumea să respecte în continuare măsurile de sănătate publică. Măștile trebuie purtate în continuare”, a mai spus Kyriakides.

Principalele actualizări ale abordării comune a măsurilor privind călătoriile în UE propuse de Comisie sunt:

  • Accentul pe o ”abordare centrată pe persoană”: o persoană care deține un certificat digital COVID valabil al UE nu ar trebui, în principiu, să facă obiectul unor restricții suplimentare, cum ar fi testele sau carantina, indiferent de locul de plecare în UE. Persoanele care nu dețin un certificat digital COVID al UE ar putea fi obligate să se supună unui test efectuat înainte sau după sosire.
  • Valabilitatea standard a certificatelor de vaccinare: Pentru a evita abordările divergente și perturbatoare, Comisia propune o perioadă standard de valabilitate de 9 luni pentru certificatele de vaccinare eliberate după finalizarea seriei de vaccinare primară. Perioada de 9 luni ia în considerare orientările Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) privind administrarea dozei booster după 6 luni de administrarea schemei complete de vaccinare și prevede o perioadă suplimentară de trei luni pentru a permite autorităților naționale să se organizeze . Aceasta înseamnă că, în contextul călătoriilor, statele membre nu ar trebui să refuze un certificat de vaccinare care a fost eliberat la mai puțin de 9 luni de la administrarea ultimei doze din schema principală de vaccinare. Statele membre ar trebui să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la vaccinare pentru acele grupuri de populație ale căror certificate de vaccinare eliberate anterior se apropie de limita de 9 luni.
  • Dozele booster: Deocamdată, nu există studii care să analizeze în mod expres eficacitatea dozelor booster împotriva răspândirii COVID-19, prin urmare, nu se poate stabili o perioadă de valabilitate a acestora. Cu toate acestea, având în vedere datele existente, este de așteptat ca protecția oferită de booster să dureze mai mult decât cea asigurată de schema principală de vaccinare. Comisia va monitoriza îndeaproape dovezile științifice nou apărute în această privință. Pe baza acestor dovezi, Comisia poate, dacă este necesar, să propună o perioadă de valabilitate pentru certificatele eliberate în urma dozei booster.
  • Adaptarea hărții UE privind riscurile de călătorie în materie de COVID-19: coroborarea cazurilor noi cu rata de vaccinare dintr-o regiune. Harta va fi, în principal, pentru scop informativ, dar poate servi pentru coordonarea măsurilor în cazul zonelor cu nivel ridicat (roșie) sau scăzut (verde) de răspândire a virusului. Pentru aceste zone, s-ar aplica reguli specifice prin derogare de la ”abordarea axată pe persoane”. Pentru călătorii din zonele ”verzi”, nu ar trebui să se aplice nicio restricție. Călătoriile către și dinspre zonele ”roșu închis” ar trebui descurajate, având în vedere numărul mare de noi infectări în aceste zone, iar persoanele care nu sunt vaccinate sau care nu au trecut prin boală ar trebui să fie supuse unui test înainte de plecare și să intre în carantină după sosire (cu reguli speciale pentru călătorii esențiali și pentru copiii sub 12 ani).
  • Scutiri de la anumite măsuri de călătorie: ar trebui să se aplice pentru lucrătorii transfrontalieri, copiii sub 12 ani și călătorii esențiali. Lista călătorilor esențiali ar trebui redusă, deoarece mulți dintre cei incluși pe această listă au avut între timp posibilitatea de a fi vaccinați.
  • Procedura simplificată privind ”frâna de urgență”: procedura de urgență destinată să întârzie răspândirea unor posibile noi variante ale COVID-19 sau să abordeze situații deosebit de grave ar trebui să fie simplificată și mai operațională. Aceasta ar include o notificare a statelor membre către Comisie și Consiliu și o masă rotundă în cadrul reuniunii Consiliului privind răspunsul politic integrat la crize (IPCR).

Pentru a acorda suficient timp pentru ca abordarea coordonată să fie pusă în aplicare, Comisia propune ca aceste actualizări să se aplice începând cu 10 ianuarie 2022.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este alături de România, iar cuvântul cheie este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a afirmat joi președinta executivului european, Ursula von der Leyen.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile NextGenerationEU. Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din România. Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a scris von der Leyen, în limba română, pe Twitter.

 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au înregistrat în 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde de euro în venituri din taxa pe valoare adăugată (TVA), potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Conform documentului, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %).

Această cifră reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei și evaziunii în domeniul TVA, a practicilor de evitare și optimizare a TVA, a falimentelor și a insolvențelor financiare, precum și din cauza erorilor de calcul și a erorilor administrative.

Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %). În termeni absoluţi, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franţa (13,858 miliarde euro) şi România (7,411 miliarde de euro).

Deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de acțiuni decisive și măsuri de politică specifice ar putea aduce o schimbare reală, în special în ceea ce privește neconformitatea.

”În pofida tendinței pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră – în special având în vedere nevoile imense în materie de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4 000 EUR pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale”, a transmis Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

Principalele rezultate în 2019

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde EUR, ajungând la 134 de miliarde de euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde de euro înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

În majoritatea statelor membre, variația absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croația și Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale în aceste patru țări). Suedia, Finlanda și Estonia au obținut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste țări, autoritățile fiscale reușesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puțin de 5 % din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creșteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) și România (+2,3 puncte procentuale).

În urma eforturilor continue de îmbunătățire a situației atât la nivelul UE, cât și la nivel național, tendința pozitivă relativă a continuat în 2019, deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE scăzând cu aproximativ 7 miliarde de euro în comparație cu anul precedent. UE a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul de colectare a TVA.

În plus, Comisia Europeană a sprijinit statele membre să colaboreze mai eficient în cadrul rețelei Eurofisc, care este compusă din funcționari naționali din cele 27 de state membre și din Norvegia.

Începând din 2019, membrii rețelei utilizează în mod activ instrumentul de analiză a rețelelor de tranzacții (TNA) finanțat de UE pentru a face schimb rapid de date privind TVA și pentru a le prelucra în comun, permițându-le să detecteze automat frauda transfrontalieră în domeniul TVA într-un stadiu mult mai timpuriu. În 2022, Comisia va lansa, de asemenea, propuneri legislative pentru modernizarea în continuare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea rețelei Eurofisc.

Deficitul de încasare a TVA este relevant atât pentru UE, cât și pentru statele membre, întrucât TVA are o contribuție importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetele naționale. Studiul aplică o metodologie descendentă în ceea ce privește consumul, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA. Deficitul de încasare a TVA se calculează ca diferența dintre TVA datorată și veniturile reale din TVA și, ca atare, reprezintă veniturile din TVA pierdute în comparație cu un calcul teoretic al TVA.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile.

În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

CONSILIUL UE10 mins ago

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

COMISIA EUROPEANA26 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending