Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune măsuri coordonate pentru redeschiderea în condiții de siguranță a sectoarelor culturale și creative

Published

on

© European Union, 2020 / Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi, 29 iunie, Comisia Europeană a publicat orientări ale UE pentru a asigura reluarea în siguranță a activităților în sectoarele culturale și creative în întreaga UE, potrivit comunicatului oficial.

Într-un moment în care situația epidemiologică se îmbunătățește, iar campaniile de vaccinare se accelerează, statele membre redeschid treptat spații și activități culturale. Orientările de astăzi au scopul de a oferi o abordare coordonată, în conformitate cu condițiile specifice de la nivel național, regional și local. Se preconizează că acestea vor orienta conceperea și punerea în aplicare a măsurilor și protocoalelor în țările UE pentru a acoperi atât redeschiderea în condiții de siguranță, cât și redresarea sustenabilă în sectoarele culturale și creative.

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat în legătură cu acest subiect: „Cultura a ajutat oamenii să facă față efectelor măsurilor de izolare și distanțării sociale. Acum este rândul nostru să sprijinim aceste sectoare pe calea către redeschidere. Avem nevoie de eforturi coordonate și adaptate în întreaga UE pentru a permite lumii culturale să își reia treptat activitățile în condiții de siguranță și să fie mai pregătită pentru crizele viitoare. Sectoarele culturale și creative sunt atuuri europene puternice și sunt importante pentru redresarea durabilă a Europei, pentru reziliența sporită a societății europene și, în general, pentru modul nostru de viață european.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Sectoarele culturale și creative au plătit un preț ridicat de la începutul pandemiei de coronavirus. În același timp, criza a evidențiat importanța acestora pentru societatea și economia noastră. Odată cu creșterea ratei de vaccinare, are loc ridicarea treptată a restricțiilor, inclusiv în domeniul culturii. Scopul acestor orientări este de a facilita coordonarea măsurilor statelor membre la nivelul UE. În același timp, o redeschidere sigură a mediilor culturale ar trebui să meargă mână în mână cu o serie de acțiuni menite să asigure redresarea durabilă și reziliența întregului sector.

Orientările UE se bazează pe expertiza Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și pe schimburile avute cu Comitetului pentru securitate sanitară. Ele iau în considerare diferitele situații epidemiologice din statele membre și evoluția acestora. Orientările furnizează indicatorii și criteriile (cum ar fi circulația virală, acoperirea vaccinală, utilizarea măsurilor de protecție, utilizarea testelor și depistarea contacților), care trebuie avute în vedere la planificarea reluării anumitor activități.

Mai precis, orientările recomandă următoarele măsuri și protocoale:

  • Eliminarea tuturor restricțiilor ar trebui să fie strategică și treptată, cu un număr limitat de participanți la început, pentru a evalua situația epidemiologică;
  • Instituțiile culturale ar trebui să aibă un plan de pregătire care să detalieze protocoalele de acțiune atunci când sunt depistate cazuri de COVID-19;
  • Ar trebui puse la dispoziția întregului personal din instituțiile culturale informații specifice și/sau formare ad-hoc, pentru a reduce la minimum riscurile de infectare;
  • Vaccinarea persoanelor care lucrează în medii culturale ar trebui promovată pentru a asigura protecția acestora și a publicului;
  • Participanților li se poate cere dovada unui test negativ COVID-19 și/sau a unei vaccinări și/sau a unui diagnostic COVID-19 pentru a fi admiși la locul de desfășurare a evenimentului. În funcție de circulația variantelor la nivel local, această cerință poate fi extinsă la persoanele vaccinate complet;
  • Instituțiile culturale ar trebui să se asigure că datele de contact ale publicului sunt disponibile la nevoie pentru depistarea contacților.
  • Instituția ar trebui să stabilească măsuri de protecție dedicate: menținerea distanțării sociale ori de câte ori este posibil, instalații curate și accesibile de spălare a mâinilor, ventilație adecvată și curățarea frecventă a suprafețelor. Utilizarea de măști faciale de către participanți este o măsură complementară importantă.

Redeschiderea spațiilor culturale ar trebui să fie însoțită de o serie de acțiuni menite să asigure redresarea durabilă a întregului sector. Acțiunile la nivelul UE le completează pe cele întreprinse de statele membre și de sectoare.

Statele membre sunt invitate să profite pe deplin de Mecanismul de redresare și reziliență pentru a investi în mare măsură în aceste sectoare și pentru a le spori capacitatea de a se adapta la noile tendințe și de a ieși din criză.

Comisia și-a sporit substanțial sprijinul pentru sectoarele culturale și creative, cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa Creativă și aproape 2 miliarde din programul Orizont Europa dedicate proiectelor culturale, creative și incluzive în perioada 2021-2027.

În toamna anului 2021, Comisia va publica un ghid online privind finanțarea UE pentru cultură, care va acoperi toate fondurile UE existente pe care le pot utiliza statele membre și sectorul.


Restricțiile pe scară largă, instituite de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 pentru a proteja sănătatea cetățenilor, au condus la dificultăți economice grave pentru o mare parte a sectoarelor, în special pentru activități care se desfășoară în spații dedicate și cu vizitatori, astfel cum a fost confirmat de Raportul anual pe 2021 privind piața unică. De exemplu, operatorii de cinematografe din UE raportează o scădere cu 70 % a încasărilor în 2020, organizatorii de evenimente muzicale raportează o scădere cu 76 % a prezenței (64 % din venituri), iar muzeele au pierdut venituri până la 75-80 % (în regiunile turistice populare). Se preconizează că criza va avea un impact de durată asupra întregului lanț valoric, fiind afectate, de asemenea, colectarea redevențelor pentru autori și artiștii interpreți sau executanți.

De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre. Măsurile variază de la o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor existente și instituirea unui cadru temporar pentru măsurile de ajutor de stat, până la o finanțare suplimentară în cadrul programelor Europa creativă și Erasmus+ în 2020. În mai 2020, Comisia a lansat, de asemenea, în cooperare cu acest sector, o platformă dedicată, Creatives Unite, pentru a ajuta artiștii, artiștii interpreți și alte persoane care lucrează în sectoarele culturale și creative să facă schimb de informații și de inițiative pentru a răspunde crizei provocate de coronavirus și să facă schimb de idei în vederea unei redeschideri sustenabile.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE își respectă angajamentele față de R. Moldova: Comisia Europeană a acordat un grant de 36,4 milioane de euro pentru lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a plătit un grant de 36,4 milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a continua să sprijine lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției, confirmarea plății venind din partea comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, în timpul vizitei la Bruxelles a prim-ministrului Natalia Gavrilița și a viceprim-ministrului, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

“UE a acordat acest sprijin după ce Republica Moldova a îndeplinit condițiile, în special în ceea ce privește progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile-cheie de reformă în sectorul aplicării legii și în lupta împotriva COVID-19. Acestea demonstrează angajamentul UE de a sprijini o reformă pro-reformă pentru Republica Moldova, astfel cum a fost anunțat în Planul de redresare economică pentru Republica Moldova, publicat la 2 iunie. Această asistență va ajuta Republica Moldova să consolideze reziliența sectorului său de sănătate, să sprijine procesul de redresare economică și să sprijine lupta împotriva COVID-19 în domeniul aplicării legii”, a declarat Olivér Várhelyi, citat în comunicat.

Ca parte a pachetului de redresare economică al UE de până la 600 de milioane de euro pe parcursul următorilor trei ani pentru a promova investițiile în Republica Moldova și a sprijini redresarea în urma crizei COVID-19 din această țară, plățile de astăzi constau în: sprijin pentru reforma poliției în Republica Moldova de 21,4 milioane de euro și în sprijin pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei COVID-19 de 15 milioane de euro.

O finanțare nerambursabilă în valoare de 21,4 milioane EUR în cadrul Programului de reformă a poliției a fost mobilizată pentru a combate COVID-19 în sectorul de aplicare a legii. Din 2016, acest program al UE a sprijinit forțele de poliție din Republica Moldova în modernizarea și profesionalizarea structurilor sale. Când a izbucnit COVID-19, lucrătorii din prima linie din sectorul de aplicare a legii au fost puși în pericol.

În plus, progresele înregistrate în ceea ce privește reforma poliției și încrederea publică au continuat să crească: În octombrie 2020, procentajul persoanelor care și-au exprimat încrederea în poliție a ajuns la 41 %, în creștere de la 39,5 % în 2019. Ponderea femeilor în cadrul poliției și-a continuat, de asemenea, tendința de creștere, ajungând la 19,9 % în 2020. Poliția moldovenească și-a îmbunătățit bilanțul în ceea ce privește drepturile omului și a continuat să implementeze poliția de proximitate. În cele din urmă, promovarea unei politici de toleranță zero față de corupție a continuat prin campanii de sensibilizare și formare pentru angajații poliției.

Cel de-al doilea program, care a fost adoptat ca răspuns la izbucnirea epidemiei COVID-19, a sprijinit reziliența sistemului de sănătate din Moldova, precum și redresarea economică a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MSME) și va primi o finanțare suplimentară de 15 milioane de euro.

Împrumuturi cu rate subvenționate ale dobânzii, garanții financiare și granturi au fost acordate IMM-urilor, inclusiv în zonele rurale, pentru a le ajuta să atenueze impactul economic negativ al pandemiei. Atunci când magazinele fizice au trebuit să se închidă, IMM-urile au fost sprijinite să treacă la digital printr-un program dedicat. De asemenea, au fost puse în aplicare măsuri suplimentare, cum ar fi ajutoare de șomaj, scutiri de impozite, prelungirea perioadei de aplicare a programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, printre altele.

“Toată asistența UE este supusă unor condiții stricte. Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape situația politică și evaluează îndeplinirea condițiilor înainte de orice plată a sprijinului bugetar. Pe lângă progresele înregistrate în ceea ce privește reformele-cheie, nu trebuie să existe niciun regres în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale și a statului de drept în Moldova”, mai arată sursa citată

Plata sprijinului bugetar face parte din sprijinul general acordat de Team Europe Moldovei pentru a depăși pandemia și se bazează pe eforturile comune cu statele membre ale UE. La începutul acestui an, Moldova a fost prima țară europeană care a primit donații de vaccinuri COVID-19 din partea Facilității COVAX și a mecanismului UE de partajare a vaccinurilor. Până în prezent, Moldova a primit peste 1 milion de doze de vaccinuri (peste 500 000 de la facilitatea COVAX și peste 500 000 de la mecanismul UE de partajare a vaccinurilor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o nouă rundă de consultări publice pentru revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Astăzi, 28 septembrie, ca parte a activității sale de creare a unui cadru de reglementare a sectorului farmaceutic care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize, Comisia Europeanpă a publicat o consultare publică privind revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic.

Acesta este ultimul pas către o reformă ambițioasă, astfel cum s-a anunțat în Strategia farmaceutică pentru Europaadoptată în noiembrie 2020, potrivit comunicatului oficial. 


© European Union 2021 – Source : EP

Astăzi facem un pas important în direcția reformării legislației UE în domeniul farmaceutic până la sfârșitul anului viitor. Un cadru de reglementare pentru produsele farmaceutice care să fie modernizat și adecvat scopurilor urmărite este un element esențial al unei puternice uniuni europene a sănătății și are o importanță majoră în abordarea numeroaselor provocări cu care se confruntă acest sectorFac apel la toți cetățenii interesați și la toate părțile interesate să ne ajute să elaborăm normele UE pentru viitor, astfel încât să răspundem nevoilor pacienților și să menținem caracterul inovator și competitiv al industriei noastre la nivel mondial.

 Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară


Consultarea, care se va desfășura timp de douăsprezece săptămâni, până la 21 decembrie, va colecta opiniile atât ale publicului larg, cât și ale părților interesate, pentru a sprijini evaluarea revizuirii legislației farmaceutice a UE și a impactului acestei revizuiri. Evoluțiile de astăzi urmează consultării publice desfășurate pentru pregătirea strategiei în cauză.

În martie 2021, Comisia Europeană a lansat procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa. Părțile interesante atunci au avut la dispoziție doar 4 săptămâni să își expună opiniile.

De la adoptarea strategiei, Comisia Europeană a lucrat la o serie de acțiuni în strânsă cooperare cu autoritățile statelor membre, cu Agenția Europeană pentru Medicamente și cu organizații ale părților interesate. O acțiune emblematică majoră este revizuirea legislației generale în domeniul farmaceutic, care este preconizată să se încheie la sfârșitul anului 2022 și care este susținută și de un studiu în curs de desfășurare. Alte acțiuni emblematice ale strategiei se axează pe evaluarea tehnologiilor medicale, pe spațiul european al datelor privind sănătatea, pe legislația privind bolile rare și medicamentele pentru copii și pe consolidarea continuității și securității aprovizionării cu medicamente în UE.

Consultarea publică lansată astăzi abordează în special:

  • performanța legislației UE în domeniul farmaceutic;
  • existența unor nevoi medicale nesatisfăcute;
  • stimulente pentru inovare;
  • rezistența la antimicrobiene;
  • adaptarea la exigențele viitorului a cadrului de reglementare pentru produsele noi;
  • îmbunătățirea accesului la medicamente;
  • competitivitatea piețelor europene pentru a asigura medicamente la prețuri accesibile;
  • lărgirea spectrului de indicații al unor medicamente;
  • securitatea aprovizionării cu medicamente;
  • calitatea și fabricarea medicamentelor;
  • provocările de mediu.

Ultima revizuire cuprinzătoare a legislației generale în domeniul farmaceutic a fost prezentată în urmă cu aproape 20 de ani. De atunci, au apărut schimbări societale și științifice, precum și noi domenii de preocupare, cum ar fi rezistența la antimicrobiene, provocările de mediu și penuria unor medicamente.

În acest context, strategia farmaceutică adoptată în noiembrie 2020 include o agendă ambițioasă de acțiuni legislative și nelegislative care urmează să fie lansate în următorii ani și care au patru obiective principale:

  • asigurarea accesului pacienților la medicamente care să aibă prețuri accesibile și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • sprijinirea competitivității, inovării și sustenabilității industriei farmaceutice a UE și dezvoltarea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • consolidarea mecanismelor de pregătire și răspuns în situații de criză și abordarea securității aprovizionării;
  • asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană trimite peste 2,1 mld. euro prefinanțare Austriei, Cehiei și Croației pentru demararea reformelor și investițiilor din PNRR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a plătit astăzi 450 milioane de euro Austriei, 915 milioane de euro Cehiei și 818 milioane de euro Croației sub formă de prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Aceste plăți sunt echivalente cu 13% din alocarea de granturi pentru fiecare țară în cadrul MRR.

Aceste plăți sub formă de prefinanțare vor contribui la demararea punerii în aplicare a investițiilor și a măsurilor de reformă esențiale descrise în fiecare plan național de redresare și reziliență.

Comisia va autoriza plăți suplimentare în funcție de implementarea investițiilor și reformelor descrise în planurile naționale de redresare și de reziliență.

Austria urmează să primească 3,5 miliarde EUR, Cehia 7 miliarde EUR și Croația 6,3 miliarde EUR pe durata de viață a planurilor lor.

Plățile de astăzi urmează implementării recente și cu succes a primelor operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 de miliarde de euro în finanțări pe termen lung, completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în statele membre.

Planurile Austriei, Cehiei și Croației fac parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea societăților noastre.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 20 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta și România. 

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia și Croația.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA5 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA5 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ12 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ12 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ14 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending