Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune măsuri pentru atingerea unui procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru producția ecologică până în 2030

Published

on

© European Communities, 1996/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat joi, 25 martie, un Plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice. Scopul său general este de a stimula producția și consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25 % terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, precum și de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică.

Producția ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate în mod ecologic prezintă cu circa 30 % mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare și primesc mai puține antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari și sunt mai rezilienți, iar consumatorii știu exact ce obțin, datorită logoului UE pentru produse ecologice. Planul de acțiune este în conformitate cu Pactul verde european, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu Strategia privind biodiversitatea.

Planul de acțiune este conceput pentru a oferi sectorului agriculturii ecologice, aflat deja în creștere, instrumentele adecvate pentru a atinge obiectivul de 25 %. El propune 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe – stimularea consumuluisporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – pentru a asigura o creștere echilibrată a acestuia.

Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri naționale de acțiune privind agricultura ecologică, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel național. Între statele membre există diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5 % la peste 25 %. Planurile naționale de acțiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC naționale, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură și la ceea ce se oferă în cadrul PAC.

Promovarea consumului

Creșterea consumului de produse ecologice va fi esențială pentru a-i încuraja pe fermieri să se orienteze către agricultura ecologică și, astfel, să își sporească profitabilitatea și reziliența. În acest scop, planul de acțiune propune mai multe măsuri concrete menite să stimuleze cerereasă mențină încrederea consumatorilor și să aducă alimentele ecologice mai aproape de cetățeni. Printre acestea se numără: informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice prin achiziții publice și sporirea gradului de distribuire a produselor ecologice în cadrul programului UE pentru școli. De asemenea, măsurile vizează, de exemplu, prevenirea fraudelorsporirea încrederii consumatorilor și îmbunătățirea trasabilității produselor ecologice. Sectorul privat poate juca și el un rol semnificativ, de exemplu prin recompensarea angajaților cu „bonuri bio” pe care le pot folosi pentru a achiziționa alimente ecologice.

Sporirea producției

Circa 8,5 % din suprafața agricolă a UE este cultivată în mod ecologic în prezent, iar tendințele arată că, în contextul ratei actuale de creștere, UE va atinge un procent de 15-18 % până în 2030. Acest plan de acțiune oferă setul de instrumente necesare pentru a da un impuls suplimentar și a se ajunge la 25 %. În timp ce planul de acțiune se axează în mare măsură pe „efectul de atracție” al cererii, politica agricolă comună a UE va rămâne un instrument esențial pentru sprijinirea trecerii la agricultura ecologică. În prezent, un procent de circa 1,8 % (7,5 miliarde EUR) din PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice. Viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi susținute de un buget de 38-58 de miliarde EUR, pentru perioada 2023-2027, în funcție de rezultatul negocierilor privind PAC. Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologică.

Dincolo de PAC, printre instrumentele esențiale se numără organizarea de evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practici, certificarea mai degrabă a grupurilor de fermieri decât a fiecărui fermier în parte, activități de cercetare și inovare, utilizarea tehnologiei blockchain și a altor tehnologii pentru a îmbunătăți trasabilitatea, sporind transparența pieței, consolidarea prelucrării la nivel local și la scară redusă, sprijinirea organizării lanțului alimentar și îmbunătățirea nutriției animalelor.

Pentru a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică, Comisia va organiza anual o „Zi a produselor ecologice” la nivelul UE, precum și premii în cadrul lanțului alimentar ecologic, care să recunoască excelența în toate etapele lanțului alimentar ecologic. De asemenea, Comisia va încuraja dezvoltarea rețelelor de turism ecologic prin intermediul „biodistrictelor”. „Biodistrictele” sunt zone în care fermierii, cetățenii, operatorii turistici, asociațiile și autoritățile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor și practicilor ecologice.

De asemenea, planul de acțiune constată că producția de acvacultură ecologică rămâne un sector relativ nou, dar cu un potențial semnificativ de creștere. Viitoarele noi orientări ale UE privind dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii din UE vor încuraja statele membre și părțile interesate să sprijine dezvoltarea producției ecologice în acest sector.

Îmbunătățirea sustenabilității

În fine, se urmărește și îmbunătățirea în continuare a performanței agriculturii ecologice în ceea ce privește sustenabilitatea. Pentru realizarea acestui lucru, măsurile se vor axa pe îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe asigurarea disponibilității semințelor ecologice, pe reducerea amprentei de carbon a sectorului și pe reducerea la minimum a utilizării materialelor plastice, a apei și a energiei.

De asemenea, Comisia intenționează să sporească ponderea activităților de cercetare și inovare și să dedice cel puțin 30 % din bugetul aferent acțiunilor de cercetare și inovare din domeniul agriculturii, al silviculturii și al zonelor rurale pentru teme specifice sectorului agriculturii ecologice sau relevante pentru acesta.

Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate printr-o monitorizare anuală, împreună cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor membre și ai părților interesate, prin rapoarte bianuale privind progresele înregistrate și printr-o evaluare la jumătatea perioadei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia și-a prezentat viziunea pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” și a propus compilarea unui set de principii digitale. Această comunicare acoperă domenii precum accesul la servicii de internet, la un mediu online sigur și de încredere, la servicii digitale de sănătate și la servicii publice și administrative digitale centrate pe factorul uman.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu s-a declarat “recunoscător” Comisiei Europene pentru “sprijin, îndrumare şi cooperare”, după discuţia cu privire la priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care a avut-o, miercuri, la Bruxelles, cu Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.

“Am avut o discuţie detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la priorităţile României prevăzute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare şi cooperare”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Anterior, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

De asemenea, Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii”.

“Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe Facebook.


Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea au efectuat în această săptămână o vizită la Bruxelles, au avut întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

Published

on

© Florin Cîțu - Twitter

Premierul Florin Cîțu, aflat în vizita sa de lucru la Bruxelles, a avut astăzi o întâlnire cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Cu această ocazie, prim-ministrul România a reiterat importanța infrastructurii de transport pentru relansarea economică a țării noastre post-pandemie.

„O mare plăcere să mă întâlnesc din nou cu, Adina Vălean, Comisar UE pentru transport. Discuție detaliată despre proiectele de transport prevăzute de PNRR. Infrastructura de transport rămâne o prioritate strategică a RO, cu impact direct asupra relansării economice post-pandemie”, a scris șeful Guvernului pe contul de Twitter.

Citiți și: Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ5 mins ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE24 mins ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.1 hour ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA2 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA2 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA2 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D2 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

U.E.4 hours ago

Eurostat: România, printre statele UE cu cel mai mare număr de căsătorii la mia de locuitori în 2019

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending